SINECOD SIROP 200 ML

Descriere - SINECOD SIROP 200 ML

Compozitie
Principiu activ: butamirat citric.
Picaturi pentru copii: 1 ml contine butamirat dihidrogenocitrat 5 mg.  Excipienti: sorbitol, zaharina, vanilina; conservanti: E 210.
Sirop: 10 ml contin: butamirat dihidrogenocitrat 15 mg. Excipienti: sorbitol, zaharina, vanilina; conservanti: E 210.
Siropul si picaturile contin indulcitori sintetici, motiv pentru care poate fi utilizat si de diabetici.
Tabelete: tablete depot de 50 mg.

Actiune terapeutica
Butamiratul citric, singurul principiu activ al Sinecod este un supresor central al tusei si nu contine alcaloizi de opiu. In plus, Sinecod reduce rezistenta cailor aeriene, efect evidentiat prin imbunatatirea valorilor spirometrice.

Indicatii
Tuse acuta de cauze variate. Supresia tusei pre- si post-operatorii in chirurgie si bronhoscopie. Tuse convulsiva.

Doze si mod de administrare
Picaturi:
- copii intre 2 luni - 1 an: 10 picaturi de 4 ori pe zi;
- copii 1-3 ani: 15 picaturi de 4 ori pe zi;
- copii peste 3 ani: 25 picaturi de 4 ori pe zi.
Sirop:
- copii 3-6 ani: 5 ml de 3 ori pe zi;
- copii 6-12 ani: 10 ml de 3 ori pe zi;
- copii peste 12 ani: 15 ml de 3 ori pe zi;
- adulti: 15 ml de 4 ori pe zi.
Pe cat posibil, se prefera administrarea inaintea meselor.
Tabelete depot:
- copii peste 12 ani: 1-2 tablete zilnic;
- adulti 2-3 tablete pe zi la interval de 12 sau 8 ore (se inghit fara a fi sfaramate).

Contraindicatii
Hipersensibilitate la principiul activ.

Masuri de precautie
Sarcina si alaptare: in studiile pe animale nu s-a observat nici un fel de efect advers fetal. Totusi, se recomanda ca Sinecod sa nu fie folosit in primul trimestru, iar in restul perioadei de sarcina acesta se va administra doar daca este necesar. In absenta datelor despre posibilitatea eliminarii in lapte a substantei active, se recomanda evitarea administrarii Sinecod in perioada de alaptare.

Reactii adverse
Greata, diaree, eritem cutanat, vertij au fost observate intr-o proportie de circa 1% din cazurile tratate cu Sinecod, simptome care dispar dupa reducerea dozei sau intreruperea terapiei.