Depresie (afecțiuni medicale)

Ce este depresia?

Tulburarea depresiva sau depresia este o tulburare mintala care provoaca un sentiment persistent de tristete si pierderea interesului fata de activitatile care produceau bucurie anterior. Depresia cauzeaza simptome severe care afecteaza modul in care o persoana se simte, gandeste si functioneaza. Pentru a fi diagnosticat cu depresie, simptomele trebuie sa fie prezente timp de cel putin 2 saptamani.

Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii, aproximativ 280 de milioane de oameni din intreaga lume sufera de depresie. Depresia este cu aproximativ 50% mai frecventa la femei decat la barbati. La nivel mondial, peste 10% dintre femeile insarcinate si femeile care tocmai au nascut sufera de depresie.

Tipuri de tulburari depresive/depresie:

- Depresia majora - include simptome de stare depresiva sau de pierdere a interesului, de cele mai multe ori timp de cel putin 2 saptamani, care interfereaza cu activitatile zilnice.

- Tulburarea depresiva persistenta (numita si distimie sau tulburare distimica) -  consta in simptome mai putin severe de depresie care dureaza mult mai mult, de obicei cel putin 2 ani.

- Depresia perinatala este depresia care apare in timpul sau dupa sarcina. Depresia care debuteaza in timpul sarcinii se numeste depresia prenatala, iar depresia care debuteaza dupa nasterea copilului se numeste depresia postpartum.

- Tulburarea afectiva sezoniera este depresia care apare si se manifesta in anumite anotimpuri.

- Depresia cu simptome de psihoza este o forma severa de depresie in care o persoana se confrunta cu simptome de psihoza, cum ar fi iluzii (convingeri false fixe) sau halucinatii.

Persoanele cu tulburare bipolara experimenteaza, de asemenea, episoade depresive, in timpul carora se simt tristi, indiferenti sau fara speranta, combinate cu un nivel de activitate foarte scazut. Dar o persoana cu tulburare bipolara experimenteaza, de asemenea, episoade maniacale sau hipomaniacale (mai putin severe) sau stari de spirit exaltata.

Alte tipuri de tulburari depresive mentionate in Manualul de diagnostic si statistica al tulburarilor mintale, editia a cincea (DSM-5) includ tulburarea perturbatoare a dereglarii dispozitiei (diagnosticata la copii si adolescenti) si tulburarea disforica premenstruala (care afecteaza femeile in perioada menstruatiei).

Care sunt cauzele depresiei?

● Perturbari biochimice la nivelul creierului cat si cauze psihologice sau sociale (stresul cotidian, evenimente de viata negative, ostilitatea mediului etc.);

● Unele medicamente pot sa induca fenomene depresive: antihipertensive, contraceptive orale si hormonii, stimulante sau supresoare ale apetitului alimentar, analgezicele si antiinflamatoarele, antibacterienele si antimicoticele;

● Unele afectiuni medicale. Dintre afectiunile medicale generale care pot sa favorizeze aparitia unor stari de depresie, cele mai frecvente sunt cele neurologice (boli cerebrovasculare, epilepsia), endocrinologice (tulburarile tiroidiene si ale altor glande endocrine), cele infectioase (infectia HIV, mononucleoza, pneumonia virala si bacteriana) si inflamatorii;

● Modificarile hormonale. Menopauza, sindromul premenstrual si nasterea recenta reprezinta cauze posibile suplimentare pentru depresie.

Care sunt factorii de risc pentru depresie?

Cercetarile sugereaza ca factorii genetici, biologici, de mediu si psihologici joaca un rol important in aparitia depresiei.
Depresia poate aparea la orice varsta, insa persoanele de varsta adulta sunt mai predispuse la depresie. Depresia poate sa apare si la copii si adolescenti si se poate manifesta prin iritabilitate si tristete. Multe tulburari cronice de dispozitie si anxietate la adulti sunt cauzate de niveluri ridicate de anxietate in copilarie.
Depresia, in special la varsta de mijloc sau la varsta inaintata, poate sa aparea impreuna cu alte boli medicale grave, cum ar fi diabetul, cancerul, bolile de inima si boala Parkinson. 
Uneori, o problema de sanatate fizica, cum ar fi boala tiroidiana, sau medicamentele administrate pentru o boala fizica poate provoaca efecte secundare care contribuie la depresie. 

Alti factori de risc pentru depresie includ:
- Istoric personal sau familial de depresie
- Evenimente cu impact negativ major in viata, traume sau stres

Care sunt simptomele depresiei?

Daca apar urmatoarele simptome, in cea mai mare parte a zilei, zilnic, timp de cel putin doua saptamani, este posibil sa fie vorba de depresie.

Semnele si simptomele frecvente ale depresiei cuprind:

● dispozitia depresiva;

● reducerea interesului si a bucuriilor traite inaintea instalarii afectiunii;

● energia scade semnificativ si pacientul resimte o oboseala permanenta cu diminuarea consecutiva a activitatilor;

● capacitatea de concentrare scazuta;

● increderea in sine scazuta;

● viziune negativa, pesimista asupra viitorului;

● insomnii;

● pofta de mancare diminuata;

● sentimente de vinovatie, inutilitate sau neputinta;

● sentimente de iritabilitate, frustrare sau neliniste;

● acuze somatice nespecifice - cefalee, ameteli, disconfort general, dureri si manifestari gastrointestinale.

Nu toate persoanele cu depresie experimenteaza fiecare dintre aceste simptome. Unele persoane prezinta doar anumite simptome, in timp ce alte persoane pot prezenta mai multe simptome. Simptomele asociate cu depresia interfereaza cu functionarea de zi cu zi si provoaca o suferinta marcanta pentru persoana care se confrunta cu acestea.

Depresia poate implica si alte modificari ale dispozitiei sau comportamentului, care includ:

● izolare sociala

● atitudine negativista sau detasata

● angajament in activitati cu un nivel de risc ridicat

● consum crescut de alcool sau droguri

● incapacitatea de a-si indeplini responsabilitatile de munca si familie sau ignorarea altor roluri importante

● probleme legate de libido si performanta sexuala

Unele persoane pot avea si ganduri suicidale sau de autovatamare.

Simptomele fizice ale depresiei 

In unele cazuri, simptomele depresiei se pot manifesta si fizic. De exemplu, tahicardia, senzatia de presiune in piept, durerile de cap sau problemele digestive pot fi cauzate de o tulburare depresiva. 

Care este tratamentul depresiei?

Tratamentul depresiei este unul complex cuprinzand atat abordarea medicamentoasa cat si cea psihoterapeutica. Cele doua modalități de intervenție nu numai că nu se exclud ci se completează reciproc.
Pe de o parte, psihoterapia accelerează procesul de vindecare si actioneaza acolo unde si cand medicamentele nu reusesc sa ajunga.
Este bine stiut faptul ca orice antidepresiv are nevoie de un timp de actiune - intre 2 și 4 saptamani pentru a-si atinge eficacitatea maxima, de aceea sedintele de psihoterapie au valoare deosebita la inceputul tratamentului.

Tratamentele psihologice

Tratamentul psihologic sunt primele tratamente instituite in caz de depresie. Ele pot fi combinate cu medicamente antidepresiva in depresia moderata si severa. Medicamentele antidepresive nu sunt necesare, de regula, pentru depresia usoara.
Tratamentele psihologice eficiente pentru depresie includ:
- Activare comportamentala
- Terapie cognitiv-comportamentala
- Psihoterapie interpersonala
- Terapie de rezolvare a problemelor

Medicamente prescrise pentru depresie

Medicamentele administrate in depresie includ:

● Inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS). Medicii initiaza tratamentul adesea prin prescrierea unui ISRS. Aceste medicamente sunt considerate mai sigure si, in general, provoaca mai putine efecte secundare decat alte tipuri de antidepresive. Din clasa ISRS fac parte: citalopram, escitalopram, fluoxetina, paroxetina, sertralina etc.
● Inhibitori ai recaptarii serotoninei-norepinefrinei (ISRN). Exemple de ISRNI includ duloxetina, venlafaxina.
● Antidepresive atipice. Aceste medicamente nu se incadreaza perfect in niciuna dintre celelalte categorii de antidepresive. Acestea includ bupropiona, mirtazapina, nefazodona, trazodona.
● Antidepresive triciclice. Din aceasta clasa fac parte imipramin, nortriptilina, amitriptilina, doxepina, trimipramina, desipramina si protriptilina. Aceste antidepresive pot fi foarte eficiente, dar tind sa provoace reactii adverse mai severe. 
● Inhibitori de monoaminooxidaza (IMAO). IMAO, cum ar fi tranilcipromina, fenelzina si izocarboxazid, pot fi prescrise, de obicei atunci cand alte medicamente nu au avut efect, deoarece pot genera reactii adverse grave. Utilizarea IMAO necesita o dieta stricta din cauza interactiunilor periculoase cu unele alimente, cum ar fi anumite branzeturi, muraturi si vinuri si unele medicamente si suplimente pe baza de plante. 
● Alte medicamente. Alte medicamente pot fi adaugate unui  antidepresiv pentru a spori efectele antidepresive. Medicul poate recomanda combinarea a doua antidepresive sau adaugarea de medicamente, cum ar fi stabilizatoare ale dispozitiei, antipsihotice, medicatie antianxioasa. 

Masuri si remedii la domiciliu pentru depresie

Ingrijirea de sine poate juca un rol important in gestionarea simptomelor depresiei si in cresterea calitatii vietii si a bunastarii generale:
- efectuarea unor activitati care ofereau placere anterior depresiei
- pastrarea unei legaturi apropiate cu prietenii si cu familia
- efectuarea unor exercitii fizice regulate
- mentinerea unui program regulat de alimentatie si somn 
- evitarea sau reducerea consumului de alcool care poate agrava depresia
- apelarea la un psiholog si comunicarea problemelor unei persoane de incredere