Cainii reprezinta gazde ideale pentru paraziti si, de asemenea, prezinta comportamente care pot favorizeaza contactarea parazititlor. Veterinarul poate suspecta un diagnostic de parazitoza atunci cand animalul de companie prezinta anumite simptome specifice precum scarpinatul excesiv, diareea, varsaturile sau pierderea in greutate. Simptomele si tratamentele depind de tipul de parazit si de localizarea acestuia.
Care sunt parazitii care infesteaza cel mai frecvent cainii?
Paraziti interni
Viermi rotunzi
Daca un caine aflat in perioada de crestere este infectat cu un numar mare de viermi rotunzi, acestia pot interfera cu procesul de crestere si dezvoltare al animalului, pot provoca tulburari digestive grave si pot duce la formarea excesiva de gaze intestinale. Cainii infestati prezinta adesea un aspect caracteristic al abdomenului. Viermii rotunzi nu necesita o gazda intermediara pentru a se raspandi de la caine la caine, dar pot fi transmisi prin ingestia de oua care sunt eliminate prin fecale de catre alti caini infectati cu paraziti intestinali.
Anchilostoma
Anchilostoma are o lungime de aproximativ 1-2 cm si se ataseaza de mucoasa intestinului subtire, unde se hraneste cu sange. Ca urmare a acestui lucru, anchilostoma poate provoca anemie severa. Larvele infectioase patrund in organismul gazdei fie pe cale orala, fie prin piele, in special prin pielea de la nivelul picioarelor.
Viermii bici (Trichuriaza)
Viermii de tipul acesta sunt mici, de obicei au o dimensiune de doar 25-50 mm lungime. Acestia traiesc in intestinul gros, unde provoaca inflamatie intestinala. Simptomele infectiei includ diaree apoasa cronica, diaree cu sange si scadere in greutate.
Tenia
Teniile necesita o gazda intermediara, cum ar fi un purice, o pasare sau anumite specii de rozatoare pentru a-si finaliza ciclul de viata. Dipylidium caninum este cea mai comuna tenie la caine. Aceasta cauzeaza probleme minore de sanatate la cainele adult, dar poate conduce la tulburari digestive si la incetinirea cresterii la pui. Gazda intermediara a Dipylidium caninum este puricele.
Speciile de Taenia infecteaza de obicei cainii adulti si provoaca putine probleme de sanatate. Puii sunt ocazional infectati si, uneori, un numar mare de viermi poate provoca un blocaj intestinal. Gazdele intermediare pentru speciile Taenia sunt mamifere mici, cum ar fi rozatoarele si iepurii.
Echinococcus, un alt tip de tenie, este important deoarece acesta poate infecta si oamenii. Echinococcus se dezvolta in interiorul chisturilor in diferite organe ale gazdelor sale intermediare: oaie si oameni. La om, aceste chisturi pot fi localizate la nivelul plamanilor sau al creierului. Datorita asocierii sale cu oile, Echinococcus este mai frecvent la cainii care traiesc in apropierea stanelor.
Giardia
Giardioza este o infectie intestinala care apare atat la oameni, cat si la animale si este cauzata de un protozoar microscopic. Giardioza se poate transmite prin mancare sau apa contaminata sau prin intermediul solului contaminat cu chisturi de giardia. Giardia se ataseaza de peretele intestinal, iar deteriorarea acestuia provoaca un debut acut, brusc, de diaree urat mirositoare. Infectia cu Giardia la caini poate duce la pierderea in greutate, diaree intermitenta cronica si scaun gras. Scaunul poate varia de la moale la apos, are adesea o nuanta verzuie si ocazional contine sange. Cainii infectati tind sa aiba exces de mucus in fecale. In unele cazuri pot aparea varsaturi. Semnele pot persista cateva saptamani, iar pierderea treptata in greutate poate deveni evidenta. De obicei, boala nu pune viata in pericol decat daca sistemul imunitar al cainelui este imatur sau imunocompromis. Multi caini sunt purtatori asimptomatici si nu dezvolta niciodata semne de boala. Animalele mai tinere sunt mai susceptibile de a prezenta simptome specifice.
Viermele inimii (viermele cardiac sau Dirofilaria Immitis)
Viermele inimii este raspandit de catre tantari. Un tantar, atunci cand inteapa un caine, poate plasa larvele parazitului in fluxul sangvin. Aceste larve se maturizeaza si in cele din urma calatoresc spre inima, stabilindu-se in vasele majore ale inimii si plamanilor. Semnele clinice tipice ale infectiei cu dirofilaria sunt oboseala, tusea si starea fizica proasta. Viermele cardiac adult este mare, ajungand pana la 15-36 cm lungime.
Paraziti externi
Puricii
Puricii se inmultesc atunci cand vremea este calda si umeda si infestarea cu acestia poate fi o problema sezoniera sau pe tot parcursul anului, in functie de clima si de zona geografica. In aer liber, in locurile racoroase, umbrite, in special in locurile in care se odihnesc alte animale de companie infestarea cu purici este mai probabila. De asemenea, animalele de companie pot contacta purici din zonele interioare infestate cu purici, cum ar fi asternuturile pentru animale de companie sau covoare, sau direct de la un animal infestat cu purici. O singura femela purice poate produce pana la 50 de oua pe zi. Aceste oua cad de pe gazda in mediu, apoi eclozeaza in larve minuscule care se incorporeaza in covoare, sub mobilier, pe plante sau in sol. Acolo, larvele formeaza un cocon si pot ramane in stare latenta saptamani intregi inainte de a ecloza ca adulti, pentru a relua un nou ciclu de viata.
Capusele
Capusele se gasesc in mod obisnuit in zonele impadurite sau ierboase. Orice animal sau persoana care frecventeaza aceste medii risca sa se infesteze cu capuse. Acest risc poate fi sezonier sau pe tot parcursul anului, in functie de zona geografica si de clima.
La fel ca puricii, capusele se hranesc cu sange. Capusele imature se hranesc adesea cu cu sange de la animale mici, salbatice, cum ar fi rozatoarele si pasarile. Capusele adulte infesteaza gazde mai mari, cum ar fi cainii si pisicile. Multe specii diferite de capuse pot afecta cainii si pisicile. Regiunile geografice in care poate fi gasita fiecare specie variaza si sunt in continua schimbare.
Acarienii urechii
Acarienii urechii sunt frecventi la pisicile tinere sau fara stapan si, de asemenea, pot afecta si cainii. Acesti paraziti extrem de contagiosi sunt mici si invizibili cu ochiul liber. In general, pot fi gasiti in ureche si in jurul canalului urechii. Animalul de companie poate contacta acarienii urechii de la un animal infestat sau din asternuturile acestuia.
Acarienii sarcoptici
Acarienii arcoptici provoaca raia sarcoptica. Acesti acarieni microscopici afecteaza predominant cainii. La pisici, raia este rara si de obicei este cauzata de acarieni diferiti (acarieni notoedrici). Cainii de toate varstele si staturile pot contacta raie sarcoptica, in orice perioada a anului. Acarienii sunt foarte contagiosi pentru alti caini si pot fi raspanditi prin contactul apropiat cu animalele infestate, asternuturile sau accesoriile de ingrijire ale acestora.
Acarienii demodectici
Raia demodectica cauzata de acarienii demodectic este o problema in principal la caini.
Care sunt simptomele parazitozei si cum poate fi diagnosticata parazitoza la caini?
Diagnosticarea parazitilor interni la caini
Infectiile cu anchilostomia si viermi rotunzi sunt, in general, diagnosticate folosind un proces numit flotatie fecala, in care o mica proba de scaun este amestecata cu o solutie speciala care face ca ouale sa pluteasca la suprafata solutiei. Tenia nu poate fi intotdeauna detectata prin flotatia fecala, iar diagnosticul se face de obicei atunci cand se observa segmente din corpul acesteia in fecale sau in jurul anusului. Dirofilaria este diagnosticata folosind teste de sange specifice.
Uneori, acesti paraziti interni nu sunt descoperiti pana cand semnele clinice nu devin evidente. Din acest motiv, un examen fecal si un test de dirofilaria ar trebui sa faca parte din setul de analize anual al animalului de companie. Simptomele cele mai frecvente ale parazitozelor sunt: diareea, pierderea in greutate, pierderea masei musculare, prezenta sangelui in scaun, slabiciune, varsaturi, letargie, modificari ale apetitului, inflamatie la nivelul anusului, abdomen crescut in volum, crestere lenta in cazul puilor, tuse, penumonie, blocaj intestinal.
Diagnosticarea parazitilor externi
Diagnosticarea parazitilor externi se poate face in urma observarii modificarilor de comportament (scarpinat excesiv, muscatul blanii etc.) sau simptomelor precum prurit, eczema, leziuni cutanate, dar si in urma unui examen fizic, daca acestia pot fi vizibili cu ochiul liber. In cazul parazititlor externi care nu sunt vizibili cu ochiul liber se pot efectua analize specifice.
Diagnosticarea infestarii cu purici
Semnele infestarii cu purici la animalele de companie variaza de la roseata usoara pana la zgarieturi severe, care pot duce la rani deschise si la infectii ale pielii. Excrementele negre de purici ramase pe blana animalului de companie reprezinta un semn sugestiv de infestare cu purici. Animalele de companie tinere infestate masiv pot deveni anemice din cauza pierderii de sange. Unele animale de companie pot deveni alergice la saliva puricilor, manifestand prurit sever chiar si in urma unui numar mic de muscaturi de purice. De asemenea, animalele de companie pot dezvolta si alte parazitoze intestinale, cum ar fi tenia, daca inghit purici care sunt purtatoare de oua de tenie. Desi puricii pot raspandi unele boli bacteriene animalelor de companie si oamenilor, inclusiv bartoneloza sau ,,boala zgarieturii de pisica", acest lucru se intampla rar.
Diagnosticarea infestarii cu capuse
La caini, capusele se gasesc cel mai adesea in jurul gatului, in urechi, in pliurile pielii si intre degetele de la picioare. Cu toate acestea, ele pot fi gasite in orice zona a corpului. Intepaturile de capuse pot provoca iritatii ale pielii la animalele de companie, iar infestarile masive pot provoca anemie din cauza pierderii de sange. Capusele pot raspandi, de asemenea, boli infectioase grave la animalele de companie si la oameni, inclusiv Boala Lyme si Febra petata a Muntilor Stancosi. Riscul de imbolnavire variaza in functie de regiunea geografica si de speciile de capuse. In plus, anumite specii produc o toxina care poate cauza paralizia animalelor de companie.
Diagnosticarea infestarii cu acarienii urechii
Semnele infestarii cu acarienii urechii includ scuturarea excesiva a capului si scarpinarea excesiva in zona urechilor. Animalul de companie se poate scarpina pana la punctul in care dezvolta rani in jurul urechilor. Secretiile brune sau negre ale urechii sunt frecvente in cazul infectiilor cu acarienii urechii si, ulterior, se pot dezvolta si infectii bacteriene sau fungice. Pentru a confirma prezenta acarienilor urechii, medicul veterinar recolteaza o proba din ureche cu ajutorul unui tampon si examineaza proba la microscop.
Diagnosticarea infestarii cu acarieni sarcoptici
Semnele infestarii cu acarieni sarcoptici includ zgarierea si muscatul frecvent al blanii, caderea parului si ingrosarea pielii. Scarpinatul si muscatul blanii sau al pielii pot duce la rani si la infectii ale pielii. Persoanele care vin in contact foarte apropiat cu un caine afectat pot dezvolta, de asemenea, o eruptie cutanata, care poate necesita ingrijire medicala.
Pentru a confirma prezenta acarienilor sarcoptici, medicul veterinar poate preleva o proba de la nivelul pielii afectate si o poate examina la microscop. Daca nu se identifica acarieni, dar prezenta lor este suspectata datorita simptomelor sugestive, medicul veterinar poate diagnostica raia sarcoptica pe baza acestora.
Diagnosticarea infestarii cu acarieni dermodectici
Raia demodecica poate fi limitata la anumite zone ale corpului sau poate fi generalizata. Dermodicoza localizata tinde sa apara la cainii cu varsta mai mica de 6 luni. De obicei, apare sub forma unor pete nepruriginoase de piele solzoasa, insotite de roseata in jurul ochilor si a gurii si, uneori, la nivelul picioarelor si a trunchiului. In general, aceste zone dispar de la sine, fara tratament, dar demodicoza generalizata este o forma mult mai grava a bolii. De asemenea, secundar, se pot dezvolta infectii bacteriene care necesita tratament suplimentar. Pentru a confirma diagnosticul, medicul veterinar poate preleva o proba din zonele afectate pentru a o examina la microscop. Un test din fecale poate fi, de asemenea, recomandat pentru a creste sansa diagnosticarii, deoarece animalele de companie pot inghiti acarienii atunci cand isi musca blana.
Cand se efectueaza deparazitarea cainilor?
Deparazitarea cainilor adulti
Frecventa deparazitarii cainelui poate depinde de cativa factori, cum ar fi varsta, starea de sanatate, stilul de viata si medicamentul antiparazitar utilizat. In general, se recomanda deparazitarea cainilor adulti de cel putin doua ori pe an sau la fiecare 3 pana la 4 luni. Cu toate acestea, daca cainele prezinta un risc mai mare de a contacta paraziti, cum ar fi cei care interactioneaza frecvent cu alti caini sau traiesc in zone cu o incidenta mare a parazitilor, este posibil sa fie nevoie sa fie deparaziti mai frecvent.
Deparazitarea puilor de caine
Puii sunt mai predispusi la infectii parazitare. Parazitii se pot transmite de la mama la pui atat in timpul sarcinii, cat si prin alaptare. Indiferent de varsta unui pui sau de istoricul documentat al acestuia, este esențial să fie deparazitat imediat după achizitionare. Pentru majoritatea puilor, deparazitarea de rutină are loc la fiecare 2-3 săptămâni până la vârsta de 6 luni, sub supravegherea unui medic veterinar. După tratamentul de deparazitare trebuie efectuat un test din fecale pentru a a verifica daca paraziții intestinali au fost complet eliminați. Cel mai indicat este sa se consulte medicul veterinar pentru a determina programul adecvat de deparazitare, în funcție de nevoile individuale ale fiecarui caine.
Care este tratamentul parazitozelor?
Există multe tratamente pentru deparazitare disponibile care sunt sigure și eficiente pentru câini. Medicamentele de deparazitare cu administrare orală sunt disponibile sub formă de pastile, pulbere sau sub forma lichida. Pentru deparazitarea puilor, deseori se prefera formele lichide deoarece sunt mai usor de dozat in functie de greutatea acestora si prezinta o complianta mai buna.
Dupa deparazitarea orala unii câini se pot simți rău sau pot experimenta o scădere a apetitului ca răspuns la medicament, dar aceste posibile efecte secundare sunt foarte rare.
Pe langa formele cu administrare orala există si tratamente topice pentru deparazitare. Agentii deparazitanti topici vizează parazitul și in general nu provoaca efecte secundare. Unii câini, totuși, pot dezvolta reactii cutanate insotite de mâncărime și disconfort. In cazul in care apar reactii adverse cutanate, produsul deparazitant poate fi spalat de pe pielea animalului de companie.
Deparazitarea cainilor la domiciliu
Exista diverse preparate antiparazitare care se pot elibera si fara prescripție medicală. Doza corectă și frecvența administrarii sunt extrem de importante și trebuie să se bazeze pe greutatea câinelui, astfel încât consultarea unui medic veterinar este importantă înainte de a administra orice medicament, în special pentru câinii cu nevoi specifice de sănătate.
Remedii naturale antiparazitare pentru câini
Datorită conținutului lor ridicat de fibre, fructele și legumele precum banana, mărul, morcovul, sfecla roșie, nuca de cocos și papaya pot acționa ca antiparazitare naturale.
Tratamente veterinare
Dacă tratamentele la domiciliu sau cele naturiste nu functioneaza sau dacă un câine are un parazit intestinal care nu poate fi tratat cu medicamente fără prescripție medicală, poate fi utilizat un agent antiparazitar eliberat pe bază de rețetă. Medicamentele antiparazitare cu prescriptie medicala pot fi orale, topice sau injectabile și ar putea necesita repetare în funcție de severitatea infecției.
Cum pot fi prevenite parazitozele la caini?
Exista masuri care pot limita aparitia infectiilor parazitare si controlul acestora:
- indepartarea imediata a fecalelor din curte, fie de la animalul de companie, fie de la alte animale. Este recomandata spalarea temeinica a mainilor după manipularea fecalelor.
- evitarea depozitarii pantofilor in casa pentru a evita infestarea casei cu oua de parazitit
- descurajarea comportamentului cainelui de a vana rozătoare și animale sălbatice
- indepartarea apelor stătătoare din curte pentru a reduce populațiile de țânțari ce pot transmite paraziti cainilor
- examinarea zilnica a animalului de companie pentru a verifica prezenta puricilor și a căpușelor
- efectuarea vizitelor anuale la veterinar, unde medicul veterinar poate efectua teste si controale in vederea identificarii parazitilor
- efectuarea testelor din fecale in mod regulat pentru a testa paraziții intestinali
Bibliografie:
How Do You De-worm Dogs and Puppies?, WebMD official website
Internal Parasites in Dogs VCA Animal Hospital official website
External parasites, American Veterinary Medical Association official website
Prevent your dog from getting parasites, VCA Animal Hospital official website
How often should i deworm my dog?, Brewerton Hospital For Animals official website
How To Tell if Your Dog Has Worms: Symptoms, Treatment, and Prevention, PetMD official website
Giardia in Dogs, VCA Animal Hospitals official website
Autor: Farmacist Marza Andreea Simona