Alergiile (afecțiuni medicale)

Ce este alergia si cum se produce?

Alergiile reprezinta o reactie imunologica a organismului la anumite substante numite alergeni. Alergenii reprezinta substante, de regula inofensive, pe care organismul le percepe ca a fi agenti cu potential amenintator si astfel reactioneaza exagerat la contactul cu aceastea.

O reactie alergica reprezinta modul in care organismul raspunde la un alergen. Acesta raspunde prin crearea anticorpi si, in cele din urma, prin eliberare de histamina si de alte substante implicate in procesul alergic. Histamina impreuna cu aceste substante specifice sintetizate in cadrul procesului alergic sunt cele care provoaca simptomele alergiei.

Severitatea alergiilor este diferita de la persoana la persoana si poate varia de la iritatii minore pana la anafilaxie, o urgenta care poate pune viata in pericol. Desi majoritatea alergiilor nu pot fi vindecate complet, exista tratamentele ce pot ajuta la ameliorarea simptomelor alergice.

Care sunt cauzele alergiilor?

O alergie este cauzata de alergeni precum:

■ Alergeni aerieni, cum ar fi polenul, parul de animale, acarienii si mucegaiul

■ Anumite alimente, in special arahide, nuci, grau, soia, peste, crustacee, oua si lapte

■ Intepaturi de insecte, cum ar fi intepaturi de albina sau de viespe

■ Medicamente, in special penicilina sau unele antibiotice

■ Latex sau alti alergeni de contact, care pot provoca reactii alergice ale pielii

Care sunt simptomele alergiilor?

Tipuri de alergii

■ Febra fanului, numita si rinita alergica, poate provoca:

☐ Stranut

☐ Prurit nazal si ocular (mancarime la nivelul ochilor si nasului)

☐ Rinoree

☐ Congestie nazala

☐ Lacrimare excesiva, congestie si inrosirea ochilor (conjunctivita)

■ Alergie alimentara poate provoca:

☐ Furnicaturi la nivelul gurii

☐ Umflarea buzelor, limbii, fetei sau gatului

☐ Urticarie

☐ Anafilaxie

☐ Greata si varsaturi

☐ Frisoane

■ Alergia la intepaturi de insecte poate provoca:

☐ Edem la locul intepaturii

☐ Mancarime sau urticarie pe tot corpul

☐ Tuse, constrictie la nivelul pieptului, respiratie suieratoare sau dificultati de respiratie

☐ Anafilaxie

■ Alergia la medicamente poate provoca:

☐ Urticarie

☐ Iritatia pielii

☐ Eczema

☐ Umflarea fetei

☐ Respiratie suieratoare

☐ Anafilaxie

■ Dermatita atopica, o afectiune alergica a pielii numita si eczema, poate provoca:

☐ Mancarime

☐ Roseata

☐ Exfolierea pielii

■ Anafilaxia

Unele tipuri de alergii, inclusiv alergiile la alimente si intepaturile de insecte, pot declansa o reactie severa cunoscuta sub numele de anafilaxie. Aceasta reprezinta o urgenta medicala care pune viata in pericol si care poate determina organismul sa intre in stare de soc.

 Semnele si simptomele anafilaxiei includ:

☐ Pierderea constientei

☐ O scadere a tensiunii arteriale

☐ Edem, umflarea fetei, a buzelor

☐ Dificultati severe de respiratie

☐ Eruptii cutanate

☐ Ameteli

☐ Modificari ale ritmului cardiac

☐ Greata si varsaturi

Cum pot fi diagnosticate alergiile?

In scopul stabilirii diagnosticului de alergie, medicul va efectua un examen fizic si anamneza pacientului in cadrul careia va analiza simptomele si semnele caracteristice alergiilor. De asemenea, este posibil ca medicul sa solicite pastrarea unui jurnal detaliat al simptomelor si al posibililor factori declansatori.

Medicul poate recomanda si anumite teste care pot diagnostica alergiile:

■ Test de sange

Acest test presupun recoltarea unui esantion de sange si evaluarea acestuia in cadrul unui laborator. Testul masoara cantitatea de anticorpi imunoglobulina E (IgE). Acestia sunt anticorpi ce apar atunci cand organismul dezvolta o reactie alergica. Daca medicul suspecteaza ca problemele medicale nu sunt cauzate de o alergie, alte teste ar putea ajuta la identificarea sau excluderea altor probleme medicale.

■ Testele cutanate Prick

Prin intermediul acestor teste se poate stabili daca o persoana este alergica la anumiti alergeni. Testarea presupune punerea in contact a numitor alergeni cu pielea de de pe partea anterioara a bratului, ulterior efecuandu-se o mica intepatura. Dupa aceasta procedura se urmareste daca apare sau nu o reactie alergica. Daca pacientul este alergic, se dezvolta semne cutanate ale reactiei alergice (roseata si umflatura). Acest test dureaza de obicei aproximativ 15 pana la 20 de minute.

■ Teste de plasture

Pentru a verifica reactia organismului la alergenii de contact, medicul poate efectua acest test. In cadrul acestei testari se lipeste pe spatele persoanei un disc metalic cu o cantitate mica de alergen suspectat. Astfel se va verifica daca exista o reactie a pielii 48 de ore mai tarziu si apoi din nou dupa 2 zile.

■ Dieta de eliminare

Daca exista o suspiciune de alergie alimentara, medicul poate recomanda evitarea unui anumit aliment pentru a vedea daca simptomele se amelioreaza. Dupa cateva saptamani, se poate recomanda consumarea alimentului respectiv pentru a verifica daca apare o reactie alergica din nou.

Aceasta procedura se realizeaza sub indrumarea si sub supravegherea unui medic.

■ Testarea provocarii reactiei alergice

In unele cazuri, un test numit provocare alimentara poate fi folosit si pentru a diagnostica o alergie alimentara. In timpul testului, se administreaza alimentele la care se suspecteaza alergia, administrat in cantitati crescande treptat pentru a verifica cum reactioneaza organismul. Aceasta testare se realizeaza sub supravegherea atenta a medicului.

Acest test este mai riscant decat alte forme de testare, deoarece ar putea provoca o reactie severa, dar este cel mai precis mod de a diagnostica alergiile alimentare.

Testarea provocarii este intotdeauna efectuata intr-o clinica unde o reactie severa poate fi tratata in cazul in care apare.

■ Truse de testare a alergiilor

Utilizarea truselor comerciale de testare a alergiilor nu este de obicei recomandata.

Aceste teste au adesea o precizie mai scazuta decat cele furnizate de clinicile private acreditate si sunt, in general, considerate a fi nesigure.

Testele de alergie trebuie interpretate de un medic.

Care este tratamentul alergiilor?

■ Evitarea alergenilor

Un consult medical alergologic poate fi de ajutor in identificarea si evitarea alergenilor declansatori. Acesta este, in general, cel mai important pas in prevenirea reactiilor alergice si in reducerea simptomelor.

■ Tratamentul medicamentos

In functie de tipul de alergie, medicul poate recomanda medicamente fara prescriptie medicala sau pe baza de prescriptie medicala sub forma de comprimate, solutii orale, spray-uri nazale, creme sau picaturi pentru ochi.

■ Spray-uri nazale

Exista mai multe spray-uri nazale pentru tratamentul alergiilor:

■ Spray-uri care contin corticosteroizi

Steroizii nazali sunt tratamente eficiente pentru alergiile cu simptome severe sau persistente, dar poate dura intre 7 si 10 zile pentru ca efectul acestora sa se instaleze. Acestea pot fi folosite zilnic pentru simptome sezoniere sau pe tot parcursul anului.

Din aceasta categorie fac parte substante precum: budesonid, ciclesonid, triamcinolon, fluticazona.

Printre reactiile adverse ale acestor tipuri de spray-uri se numara: uscaciunea mucoasei nazale, senzatie de usturime sau de arsura la nivelul cailor nazale, stranut, iritatie a gatului, sangerari nazale si infectie locala.

■ Spray-uri care contin antihistaminice

Spray-urile antihistaminice pot trata febra fanului si simptomele alergiilor, inclusiv rinoreea, stranutul si pruritul nazal.

Exemple de antihistaminice cu administrare sub forma de spray nazal sunt: azelastina, olopatadina.

Exista, de asemenea, combinatii de antihistaminic nazal si steroizi  precum azelastina in combinatie cu fluticazona.

■ Spray-uri decongestionante nazale

Spray-urile cu decongestionante pot ameliora temporar congestia nazala, dar nu sunt recomandate pentru tratarea alergiilor cronice. Persoanele care folosesc spray-uri decongestionante pot dezvolta o toleranta la acestea (cunoscuta sub numele de efect de rebound), necesitand cantitati tot mai mari de medicament pentru a gestiona congestia nazala.

■ Spray-uri nazale saline

Spray-urile nazale cu solutie salina sunt solutii de apa cu clorura de sodiu (sare). Exista unele dovezi care sugereaza ca ar putea ajuta la mentinerea umiditatii mucoasei nazale si la prevenirea complicatiilor alergiilor nazale.

■ Medicamente pentru alergii

Pe langa spray-urile nazale care amelioreaza simptomele nazale, exista tratamente cu medicamente pentru alergii care pot ajuta la reducerea intensitatii reactiei organismului la alergeni. Aceste medicamente pot fi administrate sub forma de solutii orale sau tablete.

■ Antihistaminice

Antihistaminicele actioneaza prin blocarea efectelor histaminei (o substanta chimica din organism care poate provoca simptome de alergie).

Exemple de antihistaminice includ: fexofenadina, difenhidramina, desloratadina, loratadina, bromfeniramina, clemastin, cetirizina, levocetirizina, etc.  

Efectele secundare frecvente ale antihistaminicelor includ:

☐ Somnolenta sau oboseala

☐ Ameteala

☐ Uscaciunea gurii sau a ochilor

☐ Cresterea poftei de mancare si cresterea in greutate

☐ Ingrosarea mucusului

☐ Modificari ale vederii

☐ Ritmul cardiac rapid

☐ Tensiune arteriala scazuta

☐ Durere de cap

☐ Tuse

■ Decongestionante

Aceste medicamente ofera o ameliorare rapida si temporara a congestiei prin reducerea edemului mucoasei nazale si prin vasocontrictie. Acestea sunt adesea prescrise impreuna cu antihistaminice.

Exemple de substante decongestionante includ: pseudoefedrina, oximetazolina.

■ Inhibitori ai degranularii mastocitelor

Aceste medicamente blocheaza eliberarea de substante chimice implicate in aaritia reactiei alergice (histamina, leucotriene) care declanseaza reactii alergice la nivelul ochilor (conjunctivita alergica) sau la nivelul cailor nazale (rinita alergica).

Aceste substante se utilizeaza mai mult preventiv decat curativ. Ecemple de substante din aceasta clasa includ: nedocromil, cromolinat de sodiu.

■ Inhibitori de leucotriene

 Leucotrienele sunt substante chimice pe care organismul le elibereaza ca raspuns la alergeni. Ele pot provoca constrictia cailor respiratorii, inflamatie pulmonara si cresterea productiei de mucus. Montelukast este un inhibitor de leucotriene utilizat pentru a trata simptomele rinitei alergice.

■ Corticosteroizi

Corticosteroizii pot ajuta la reducerea inflamatiei cauzate de alergii.

■ Imunoterapie

Pentru alergii severe sau alergii care nu raspund la alt tratament, medicul poate recomanda imunoterapia cu alergeni. Acest tratament presupune administrarea unor doze progresive constand in extracte din alergen purificate, administrate de obicei pe o perioada mai lunga.

■ Tratamentul socului anfilactic

In timpul unui soc anafilactic se pot administra urmatoarele medicamente:

☐ Epinefrina (adrenalina) pentru a reduce raspunsul alergic al organismului

☐ Oxigen, pentru sustinerea procesului respirator

☐ Antihistaminice intravenoase  si cortizon pentru a reduce inflamatia cailor aeriene si pentru a imbunatati respiratia

☐ Un beta-agonist (cum ar fi albuterolul) pentru ameliorarea simptomelor respiratorii

■ Stil de viata si remedii la domiciliu

Unele simptome de alergie se amelioreaza si cu tratamentul la domiciliu.

☐ Irigarea sinusurilot cu solutie salina poate ajuta la indepartarea excesului de mucus si a alergenilor de la nivelul cailor nazale. Aceste solutii trebuie utilizate conform prospectului sau recomandarii medicului deoarece pot predispune la infectii atunci cand sunt utilizate necorescpunzator.

☐ Reducerea expunerii la acarieni sau la parul animalelor de companie prin spalarea frecventa a  asternuturilor in apa fierbinte, mentinand umiditatea scazuta, folosind in mod regulat un aspirator cu un filtru de aer de inalta eficienta (HEPA) si eliminanad covoarele si draperiile care pot retine particule de praf.

☐ Reducerea umiditatii din baie si bucatarie utilizand ventilatoare si dezumidificatoare

■ Abordarea naturista a alergiilor

☐ Plante, extracte si vitamine utilizate in alergii

Persoanele care sufera de alergii pot observa o ameliorare a simptomelor in urma administrarii unor extracte naturale din plante sau a unor principii active si vitamine care pot actiona similar antihistaminicelor. Acestea pot include:
- Vitamina C: Vitamina C poate avea efecte antihistaminice si poate fi benefica in ameliorarea manifestarilor de tip alergic. Acest lucru se datoreaza efectelor antiinflamatorii si antioxidante ale vitaminei C. Vitamina C poate neutraliza stresul oxidativ care joaca un rol important in aparitia alergiilor. Vitamina C este prezenta in multe suplimente alimentare, dar si in fructe si legume, inclusiv in spanac, citrice, kiwi, capsuni, rosii etc. 
- Quercetina: Quercetina este un flavonoid antioxidant ce poate avea proprietati antihistaminice. Quercetina ar putea ameliora unele simptome prezente in rinita alergica. 
- Scortisoara Ceylon: Scortisoara Ceylon poate avea efecte benefice asupra inflamatiei si iritatiei nazale.
- Extract de piper negru: Extractul de piper negru poate reduce inflamatia nazala.
- Berberina: Berberian poate avea efecte antibacteriene, antifungice si antiinflamatorii. Studiile pe model animal au descoperit ca berberina poate avea efecte antiinflamatorii si poate ameliora rinita alergica.
- Spirulina: Spirulina poate fi eficienta in ameliorarea simptomelor alergice.
- Bromelaina: Bromelaina este o enzima care se gaseste in papaya si ananas. Bromelaina poate fi eficienta in imbunatatirea respiratiei si reducerea edemului prezent in alergii.
- Probioticele: O recenzie din anul 2015 a indicat ca probioticele pot ajuta la atenuarea simptomelor rinitei alergice.