Amigdalita (afecțiuni medicale)

Ce este amigdalita?

Amigdalita reprezinta o inflamatie la nivelul amigdalelor, cauzata de obicei de o infectie virala sau, mai putin frecvent, de o infectie bacteriana. 
Amigdalele sunt de fapt doi ganglioni limfatici situati pe partile lateral posterioare ale gatului. Ele sunt parte din mecanismul de aparare al organismului uman.
Amigdalita poate aparea la persoanele de orice varsta si este o boala frecventa a copilariei. Simptomele cele mai frecvente includ durere in gat, amigdale umflate si febra.

Este contagioasa amigdalita? Cum se transmite amigdalita?

Amigdalita in sine nu este contagioasa, dar infectiile care o provoaca sunt.
Virusurile, cum ar fi cele care provoaca raceli si gripa, se raspandesc direct prin contactul apropiat cu o persoana infectata sau indirect prin contactul cu suprafetele infectate.

Care sunt cauzele amigdalitei?

Amigdalita este rezultatul unei infectii virale sau bacteriane. 
Etiologiile virale sunt cele mai frecvente si cuprind virusuri precum: 
- Rinovirusul
- Virusul sincitial respirator
- Virusul gripal
- Virusul parainfluenza
- Enterovirusuri
- Adenovirusul 
- Coronavirusul
Alte cauze virale, cum ar fi Virusul Epstein-Barr (care provoaca mononucleoza), Citomegalovirusul, Virusul hepatitei A, Virusul rubeolic si HIV pot provoca, de asemenea, amigdalita.
Infectiile bacteriene se datoreaza de obicei Streptococului beta-hemolitic de grup A (GAS), dar si Staphylococcus aureus, Streptococcus pneumoniae si Haemophilus influenza.
Amigdalita bacteriana poate fi cauzata de agenti patogeni aerobi cat si anaerobi. La pacientii nevaccinati, Corynebacterium diphtheriae, care cauzeaza difterie, poate genera si simptome tipice amigdalitei.
La pacientii activi sexual, HIV, Sifilisul, Gonoreea si Chlamydia pot fi luate in considerare ca si posibile cauze. Tuberculoza, de asemenea, poate fi implicata in aparitia amigdalitei recurente.

Care sunt simptomele amigdalitei?

Principalele simptome ale amigdalitei sunt durerea in gat si amigdalele inflamate si umflate, uneori atat de sever incat poate fi ingreunata respiratia pe gura sau poate fi ingreunat procesul de deglutitie (inghitire). In unele cazuri, amigdalele sunt acoperite cu pete albe, pline de puroi.
Alte simptome frecvente ale amigdalitei includ:
- temperatura ridicata (febra) peste 38° C si frisoane
- tuse
- durere de cap
- dureri de urechi
- senzatie de oboseala
- ganglioni limfatici inflamati si durerosi
- pierderea vocii sau modificari ale vocii
- vezicule sau ulceratii in gat

La copii, simptomele pot include, de asemenea:
- deranjamente gastrice
- varsaturi
- dureri de stomac
- salivatie
- refuzul mancarii
Simptomele amigdalitei se amelioreaza de obicei dupa trei pana la patru zile.
In cazul unei infectii virale, cum ar fi raceala sau gripa, simptomele pot fi mai usoare.
Daca amigdalita este cauzata de o infectie bacteriana, cum ar fi o infectie streptococica, simptomele pot fi mai severe si este posibil sa fie insotite si de respiratie urat mirositoare.

Cum poate fi stabilit diagnosticul de amigdalita?

Pentru majoritatea pacientilor stabilirea diagnosticului de amigdalita include o examinare fizica. Aceasta poate presupune utilizarea unui instrument cu bec luminos pentru a analiza gatul, urechile si nasul, care pot constitui, de asemenea, regiuni unde infectia poate fi prezenta. Medicul mai poate palpa gatul in scopul verificarii inflamatiei si sensibilitatii ganglionilor limfatici, poate verifica zgomotele pulmonare cu ajutorul unui stetoscop, poate verifica dimensiunea splinei ce poate fi crescuta in mononuceoza si poate verifica daca pe corp exista eruptii specifice scarlatinei.
Istoricul medical amanuntit si examenul fizic pot fi folosite pentru a calcula un scor Centor. Acest sistem de notare foloseste urmatoarele criterii: prezenta febrei, marirea amigdalelor, limfadenopatie cervicala sensibila, absenta tusei si varsta. Fiecare constatare justifica un punct. La pacientii cu scorul de la 0 la 1, nu sunt necesare alte teste sau antibiotice. La pacientii care obtin 2 pana la 3 puncte, testarea rapida a streptococilor si cultura bacteriana de la nivelul gatului pot constitui o optiune. La pacientii cu scoruri de 4 sau mai mult, medicul ar trebui sa ia in considerare testarea si antibioterapia empirica.

Exudatul faringian
Exudatul faringian presupune recoltarea unei probe de secretii cu ajutorul unui tampon steril care este trimis la un laborator pentru identificarea cauzei bacteriene. Multe clinici sunt echipate cu un laborator care poate elibera rezultatul testului in cateva minute. Cand se utilizeaza testarea rapida a antigenului, este important de retinut ca, desi acest test este specific, nu este sensibil (61% pana la 95%). Este posibila obtinerea unor rezultate fals negative, insa daca testul rapid in clinica este pozitiv, atunci cel mai probabil este vorba de o infectie bacteriana. Medicul poate opta totusi pentru un test de laborator mai fiabil, a carui rezultat dureaza mai mult pentru a determina cauza infectiei.

Hemoleucograma completa
Hemoleucograma completa poate oferi indicii in ceea ce priveste cauza amigdalitei.

Medicii ar trebui sa ia in considerare si testarea pentru gonoree, Chlamydia si HIV. In cazuri rare, sifilisul poate provoca amigdalita. 
Un test pentru mononucleoza poate fi luat in considerare atunci cand este suspectat virusul Ebstein-Barr.
In infectiile complicate, poate fi necesara o evaluare mai ampla precum imagistica CT a gatului pentru a exclude cauzele periculoase, cum ar fi abcesul, Boala Lemierre si epiglotita. 

Care este tratamentul amigdalitei?

Pentru majoritatea pacientilor, amigdalita este o boala autolimitata. 
Avand in vedere frecventa etiologiilor virale, tratamentului amigdalitei acute consta in principiu in masuri igieno-dietetice si in medicatie simptomatica.

Medicatia

Medicamentele precum AINS pot ameliora simptomele amigdalitei precum durerea si febra.

Tablete de supt si spray-urile cu substante antiseptice, analgezice, antiinflamatoare, antifungice si anestezice locale pot fi utilizate in tratamentul amigdalitei.

Corticosteroizii pot fi considerati terapie adjuvanta pentru a reduce durerea si a scurta timpul pana la recuperare. Utilizarea lor necesita atentie si supraveghere medicala la pacientii cu comorbiditati medicale, cum ar fi diabetul.

Tratamentele holistice si remediile pe baza de plante au demonstrat efecte si avantaje limitate. 

Pentru pacientii cu risc crescut de faringita bacteriana pe baza criteriilor Centor si a testarii antigenelor sau a culturii gatului, antibioticele sunt adesea folosite in tratament. Streptococcus pyogenes este cea mai frecventa cauza a amigdalitei bacteriene si, daca tratamentul cu antibiotice este considerat a fi adecvat, penicilinele sunt, in general, antibioticele de electie. La pacientii cu alergie la penicilina, terapia cu azitromicina sau cefalosporine poate fi o optiune daca medicul stabileste astfel. Riscurile utilizarii antibioticelor includ cresterea rezistentei antibacteriene, tulburari gastrointestinale, diaree si risc de infectie cu Clostridium difficile.

Interventie chirurgicala
Interventia chirurgicala pentru indepartarea amigdalelor (amigdalectomie) poate fi utilizata pentru a trata amigdalitele recurente, amigdalitele cronice sau amigdalitele bacteriene care nu raspund la tratamentul cu antibiotice. 
Amigdalita frecventa este, in general, definita ca:
- Cel putin sapte episoade in anul precedent
- Cel putin cinci episoade pe an in ultimii doi ani
- Cel putin trei episoade pe an in ultimii trei ani
O amigdalectomie poate fi, de asemenea, efectuata daca amigdalita duce la complicatii dificil de gestionat, cum ar fi:
- Apnee obstructiva de somn
- Dificultati de respiratie
- Dificultate la inghitire
Amigdalectomia este o procedura ambulatorie. Recuperarea completa dureaza de obicei sapte pana la 14 zile.

Remedii naturiste si tratamente la domiciliu

Ingrijire la domiciliu
Indiferent daca amigdalita este cauzata de o infectie virala sau bacteriana, strategiile de ingrijire la domiciliu pot ameliora simptomele. Atunci cand cauza este una virala, aceste masuri reprezinta unicul tratament si afectiunea se remite de obicei in 7-10 zile.
- Asigurarea odihnei
- Hidratarea
- Consumarea unor alimente reconfortante, usor de inghitit precum cele cu consistenta de crema sau pasate
- Consumarea unor bauturi reconfortante
- Gargara cu apa sarata ce poate ajuta la calmarea durerii in gat
- Umidificarea aerului sau baile cu abur, ce pot calma iritatia de la nivelul gatului
- Tablete de supt si spray-uri pentru gat cu efect emolient si analgezic  
- Evitarea factorilor iritanti precum fumul de tigara
- Tratarea febrei si a durerii cu medicatie anlgezica si antipiretica precum ibuprofenul sau paracetamolul. Medicamentele pe baza de aspirina nu se administreaza in infectii virale copiilor sub 16 ani datorita riscului de a dezvolta Sindrom Reye. Febra scazuta, care nu este insotita de durere nu necesita tratament.

Bibliografie:
Tonsillitis, NHS inform official website
Tonsillitis, Mayo clinic official website
Tonsillitis, WebMD official website
Anderson J, Paterek E. Tonsillitis. [Updated 2023 Aug 8]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2023 Jan
All you need to know about tonsillitis, Medical news Today official website
Tonsillitis, Health Direct official website
Tonsillitis, Medline Plus official website
Everything You Need to Know About Tonsillitis, Healthline official website

Who can and cannot take aspirin for pain relief, NHS official website

Autor: Farmacist Marza Andreea Simona