Ce este un anevrism cerebral?
Un anevrism cerebral sau intracranian este o dilatare focala anormala a unei artere din creier care rezulta dintr-o slabire a stratului muscular interior al peretelui unui vas de sange. Vasul de sange dezvolta o dilatare asemanatoare unei vezicule care se umple cu sange si se poate rupe spontan. Sangerarea rezultata in spatiul din jurul creierului se numeste hemoragie subarahnoidiana si poate conduce la un accident vascular cerebral, leziuni ale creierului, coma si chiar deces.
Unele anevrisme cerebrale, in special cele foarte mici, nu sangereaza si nu provoaca alte probleme. Aceste tipuri de anevrisme sunt de obicei detectate in timpul testelor imagistice utilizate in cadrul investigarii altor afectiuni medicale. Anevrismele cerebrale pot sa apara oriunde la nivel cerebral, dar majoritatea se formeaza in arterele principale. Toate anevrismele cerebrale au potentialul de a se rupe si de a provoca sangerari la nivel cerebral sau in zona inconjuratoare.
Tipuri de anevrism cerebral
Exista trei tipuri de anevrism cerebrale:
- Anevrism sacular. Un anevrism sacular se prezinta sub forma unui sac rotunjit care contine sange si care este atasat de o artera principala sau de una dintre ramnificatiile acesteia. Aceasta este cea mai comuna forma de anevrism cerebral si se localizeaza de obicei la nivelul arterelor de la baza creierului. Anevrismele saculare apar cel mai adesea la adulti.
- Anevrism fuziform. Un anevrism fuziform se prezinta ca o dilatare uniforma, pe toate partile arterei.
- Anevrism micotic. Un anevrism micotic apare ca urmare a unei infectii ce poate afecta uneori arterele din creier. Infectia scade rezistenta peretelui arterial, determinand formarea unui anevrism.
Anevrismele sunt, de asemenea, clasificate in functia de dimensiunea lor:
- Anevrismele mici au un diametru mai mic de 11 milimetri.
- Anevrismele mari au diametrul cuprins intre 11 si 25 de milimetri.
- Anevrismele gigantice au un diametru mai mare de 25 de milimetri.
Care sunt cauzele unui anevrism cerebral?
Majoritatea anevrismelor cerebrale sunt leziuni dobandite, cu o incidenta crescuta la pacientii cu anumiti factori de risc precum varsta inaintata, hipertensiunea arteriala, fumatul, abuzul de alcool si ateroscleroza.
Alte cauze ale aparitiei anevrismelor includ consumul de cocaina, tumori, traumatisme si anumite infectii, cum ar fi endocardita, care conduc la embolie.
Exista si o influenta puternica a factorilor genetici, incidenta anevrismului fiind crescuta semnificativ la pacientii cu antecedente familiale semnificative de anevrisme (mai mult de un membru al familiei afectat). Anumite afectiuni genetice sunt asociate cu o prevalenta mai mare. Acestea includ, dar nu se limiteaza la: boala polichistica de rinichi autosomal dominanta, sindromul Ehlers-Danlos, displazia fibromusculara, scleroza tuberoasa, malformatiile arteriovenoase si coarctatia aortei.
Care sunt simptomele anevrismului cerebral?
Majoritatea anevrismelor cerebrale nu prezinta simptome decat atunci cand cresc foarte mult in dimensiune sau atunci cand vasul de sange se rupe. Anevrismele mici, in general, nu produc simptome.
Un anevrism de dimensiuni crescute, care se mareste constant, poate apasa pe tesuturi si pe nervi, provocand:
- durere deasupra si in spatele globului ocular
- amorteala
- slabiciune
- paralizie pe o parte a fetei
- pupila dilatata a ochiului
- modificari de vedere sau vedere dubla
Cand un anevrism se rupe, persoana experimenteaza intotdeauna o durere de cap brusca si extrem de severa si poate dezvolta, de asemenea:
- vedere dubla
- greata
- varsaturi
- gat intepenit
- sensibilitate la lumina
- convulsii
- pierderea constientei
- stop cardiac
Uneori, un anevrism poate provoca o hemoragie minora (sangerare santinela) manifestata printr-o durere de cap (durere de cap santinela). Durerile de cap santinela sau de avertizare pot rezulta dintr-un anevrism care provoaca o scurgere redusa de sange, cu zile sau saptamani inainte de a se produce o rupture vasculara semnificativa. Insa, foarte putine persoane prezinta o cefalee santinela inainte de a se produce o hemoragie semnificativa provocata de un anevrism.
Daca apare o durere de cap brusca si severa, mai ales atunci cand este combinata cu orice alte simptome, trebuie solicitata imediat asistenta medicala.
Care sunt complicatiile anevrismului cerebral?
Anevrismele se pot rupe si pot produce hemoragii in spatiul dintre oasele craniului si creier, proces numit hemoragie subarahnoidiana, si uneori chiar si in tesutul cerebral, proces numit hemoragie intracerebrala. Acestea sunt o forma de accidente vasculare cerebrale numite accidente vasculare cerebrale hemoragice. Aceste tipuri de hemoragii pot provoca un spectru larg de simptome, care pot varia de la o durere de cap usoara pana la leziuni permanente ale creierului sau chiar deces.
Consecutiv ruperii anevrismului, pot sa apara complicatii grave cum ar fi:
- Ruperea repetata a anevrismului. Odata ce s-a rupt, un anevrism se poate rupe din nou inainte de a fi tratat, ducand la sangerare continua la nivel cerebral si provocand mai multe leziuni sau chiar moarte.
- Hidrocefalie. Hemoragia subarahnoidiana poate provoca hidrocefalie. Hidrocefalia reprezinta o acumulare masiva de lichid cefalorahidian in creier, care provoaca presiune si care poate duce la leziuni permanente ale creierului sau chiar la moarte. Hidrocefalia apare frecvent secundar hemoragiei subarahnoidiane, deoarece sangerarea blocheaza fluxul normal al lichidului cefalorahidian. Daca este lasata netratata, presiunea intracraniana crescuta poate provoca coma sau moarte.
- Vasospasm. Acest lucru sa apara frecvent dupa o hemoragie subarahnoidiana, cand sangerarea poate provoca contractia peretilor arteriali de la nivelul creierului, limitand fluxul sanguin in zonele vitale ale creierului. Acest lucru poate provoca accidente vasculare cerebrale cauzat de lipsa unui flux sanguin adecvat catre anumite parti ale creierului.
- Convulsii. Sangerarea provocata de un anevrismului rupt poate provoca convulsii, fie in momentul sangerarii, fie imediat dupa. Desi majoritatea convulsiilor sunt evidente, uneori pot fi observate doar prin teste mai complexe al efectuate asupra creierului. Convulsiile netratate sau cele care nu raspund la tratament pot provoca leziuni ale creierului.
Cum poate fi diagnosticat anevrismul cerebral?
Majoritatea anevrismelor cerebrale pot trece neobservate pana in momentul in care se rup sau pana in momentul cand sunt observate in timpul testelor imagistice medicale pentru o alta afectiune.
Sunt disponibile mai multe teste pentru a diagnostica anevrismele cerebrale si pentru a determina cel mai bun tratament. Acestea includ:
- Tomografia computerizata (CT). Acesta este adesea primul test pe care medicii il recomanda pentru a determina daca s-a produs o hemoragie cerebrala. Tomografia computerizata foloseste raze X pentru a crea imagini bidimensionale. De asemenea, se poate administra o substanta de contrast. Acest proces, numit angiografie CT, produce imagini mai clare si mai detaliate ale fluxului sanguin in arterele creierului. Angiografia CT poate evidentia dimensiunea, locatia si forma unui anevrism, cat si procesul de sangerare produs de acesta.
- Imagistica prin rezonanta magnetica (RMN). Un RMN foloseste unde radio generate de computer si un camp magnetic pentru a crea imagini detaliate bidimensionale si tridimensionale ale creierului si poate determina daca a existat o hemoragie la nivel cerebral. Angiografia prin rezonanta magnetica produce imagini detaliate ale arterelor cerebrale si poate evidentia dimensiunea, localizarea si forma unui anevrism.
- Angiografie cerebrala. Aceasta tehnica imagistica poate identifica blocaje la nivelul arterelor de la nivelul creierului si al gatului. De asemenea, poate identifica anevrismele de la nivelul arterelor. Testul este utilizat pentru a determina cauza sangerarii cerebrale si localizarea exacta a acesteia, dimensiunea si forma unui anevrism.
- Analiza lichidului cefalorahidian (LCR). De obicei, prelevarea lichidului cefalo-rahidian se face efectuand o punctie spinala (punctie lombara. Proba prelevata este ulterior testata in cadrul unui laborator. Rezultatele pot ajuta la detectarea oricarei sangerari de la nivelul creierului. Daca este detectata sangerare, ar fi necesare teste suplimentare pentru a identifica cauza exacta a sangerarii.
Care este tratamentul anevrismului cerebral?
Decizia de a trata anevrismul este multifactoriala si depinde de mai multi factori.
Nu toate anevrismele cerebrale necesita tratament. Unele anevrisme care sunt foarte mici si sunt intacte si care, de asemenea, nu sunt asociate cu nici un factor care sa sugereaza un risc mai mare de ruptura pot fi doar monitorizate prin intermediul angio CT-ului sau angio RMN-ului. Este importanta tratarea oricarei probleme medicale coexistente si a factorilor de risc, atunci cand este posibil.
Factorii care influenteaza decizia medicului de a trata sau nu anevrismul sunt:
- tipul, dimensiunea si localizarea anevrismului
- riscul de rupere ala anevrismului
- varsta si starea de sanatate a pacientului
- istoricul medical personal si familial
- riscurile tratamentului
Pacientul poate respecta anumite reguli pentru a reduce riscul de ruptura a anevrismului:
- controlul tensiunii arteriale
- renuntarea la fumat
- renuntarea la consumul de cocaina sau de alte droguri stimulatoare
Chirurgia, tratamentele endovasculare sau alte terapii sunt adesea recomandate pentru a gestiona simptomele si pentru a preveni problemele medicale cauzate de anevrism.
Tratamentul poate fi impartit in doua categorii: tratament chirurgical si tratament endovascular.
Tratamentul chirurgical al anevrismului cerebral
Exista cateva optiuni chirurgicale disponibile pentru tratarea anevrismelor cerebrale. Aceste proceduri prezinta un anumit risc, cum ar fi posibile leziuni la nivelul altor vase de sange, potential de recidiva al anevrismului, sangerare ulterioara a anevrismului si risc de accident vascular cerebral.
Abordarea chirurgicala se efectueaza sub anestezie generala si presupune plasarea unei cleme de metal minuscule anterior locului de formare al anevrismului, impiedicand irigarea acestuia cu sange si eliminand astfel riscul de sangerare. In timp, anevrismul se miscoreaza si se cicatrizeaza.
Tratamentul endovascular al anevrismului cerebral
- Embolizare cu bobine de platina este o abordare mai putin invaziva care poate fi utilizata in anumite situatii. Complicatiile posibile includ tromboembolism si ruptura intraprocedurala a anevrismului. Procedura se realizeaza prin introducerea unui cateter prin artera femurala si trecerea acestuia in artera care contine anevrismul. Apoi, un al doilea microcateter care contine o bobina de platina, este introdus prin cateterul initial. Ulterior, are loc detasarea bobinei din cateter in lumenul anevrismului. Acest lucru favorizeaza formarea locala a cheagurilor si obliterarea sacului anevrismului. Este posibil ca procedura sa fie efectuata de mai multe ori de-a lungul timpului, deoarece anevrismele tratate in acest mod pot recidiva uneori.
- Dispozitive de deviere a fluxului. Alte optiuni de tratament endovascular includ plasarea unui stent mic in artera pentru a reduce fluxul de sange catre anevrism. Un medic introduce un cateter intr-o artera, de obicei in zona inghinala, si il trece prin corp pana la artera pe care este localizat anevrismul. Aceasta procedura este utilizata pentru tratarea anevrismelor foarte mari si a celor care nu pot fi tratate prin interventie chirurgicala sau embolizare cu bobine de platina.
Alte tratamente pentru un anevrism cerebral rupt vizeaza controlul simptomelor si reducerea complicatiilor. Aceste tratamente includ:
- Medicamentele anticonvulsivante pot fi utilizate pentru a preveni convulsiile ce pot sa apara secundar rupturii anevrismului.
- Medicamentele care blocheaza canalele de calciu pot reduce riscul de accident vascular cerebral prin vasospasm.
Terapie de reabilitare
Persoanele care au suferit o hemoragie subarahnoidiana au adesea nevoie de terapie fizica, de vorbire si de terapie ocupationala pentru a-si recapata functia motorie si pentru a invata sa faca fata dizabilitatilor permanente, daca acestea exista.
Bibliografie:
Jersey AM, Foster DM. Cerebral Aneurysm. [Updated 2023 Apr 3]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2024 Jan-.
Cerebral Aneurysm, American Association of Neurological Surgeons official website
Aneurysms, Medline official website
Cerebral Aneurysms, National Institute of Neurological Disorders and Stroke official website
Overview of an aneurysm, healthline official website
Brain Aneurysm, Cleveland Clinic official website
What is an Aneurysm?, American Heart Association official website
Aneurysms, Mayo Clinic official website
Autor: Farmacist Marza Andreea Simona
Favorite
Cosul meu
Cumpara 
