Angina pectorala (afecțiuni medicale)

Ce este angina pectorala?

Angina pectorala este durerea sau disconfortul care apare in piept cand o parte a muschiului inimii nu este alimentata cu o cantitate suficienta de sange cu oxigen. Angina pectorala este un simptom frecvent al bolii coronariene. Durerea anginoasa se poate manifesta ca o senzatie de presiune, strangere, constrictie sau arsura in piept. Disconfortul se poate extinde catre umeri, brate, gat, maxilar sau spate. 

Care sunt principalele tipuri de angina pectorala?

Angina pectorala stabila

Angina pectorala stabila este cel mai frecvent tip de angina. Acest tip de angina prezinta manifestari nemodificate timp de cel putin 2 luni. In angina pectorala stabila, urmatoarele caracteristici nu se modifica:
- frecventa evenimentelor anginoase
- factorii declansatori ai evenimentelor anginoase
- durata evenimentelor anginoase
- raspunsul aniginei la odihna sau la medicamente
Daca pacientul prezinta angina stabila, tiparul episoadelor anginoase, cat si momentele in care acestea apar pot fi prezise. Durerea dispare de obicei dupa odihna sau dupa administrarea tratamentului antianginos.

Angina pectorala instabila

Angina instabila are o durata mai lunga, nu urmeaza un tipar si odihna sau medicamentele pot sa nu amelioreze durerea.
Angina instabila este o urgenta medicala, deoarece poate evolua spre un atac de cord. Este posibil sa fie necesara interventia medicului pentru a restabili fluxul de sange catre muschiul inimii afectat.

Angina microvasculara

Angina microvasculara poate fi un semn al bolii microvasculare coronariene, un tip de boala coronariana care afecteaza arterele de dimensiuni foarte mici ale inimii. Evenimentele de angina microvasculara pot fi stabile sau instabile, pot fi mai dureroase si pot dura mai mult decat alte tipuri de angina. Este posibil ca medicamentele antianginoase sa nu atenueze durerea.

Angina vasopastica

Angina vasospastica, cunoscuta si sub denumirea de angina Prinzmetal, nu este foarte frecventa. Apare atunci cand un spasm determina ingustarea temporara a arterelor. Un spasm al arterelor coronare poate bloca fluxul de sange catre inima si poate provoca dureri e tip anginos severe. Exista medicatie care poate ameliora simptomele anginei vasospastice.

Angina pectorala refractara

Angina pectorala refractara apare atunci cand simptomele anginei nu pot fi gestionate cu medicamente sau cu alte tratamente, cum ar fi plasarea unui stent.

Care sunt cauzele anginei pectorale?

Durerea anginoasa apare atunci cand muschiul inimii nu primeste suficient sange oxigenat. Un eveniment anginos nu provoaca leziuni permanente ale inimii, dar daca episodul anginos dureaza foarte mult si muschiul inimii este privat de sange cu oxigen pentru o perioada mai indelungata, criza anginoasa se poate transfrma intr-un atac de cord.

Cauzele anginei pectorale pot fi:

Afectiuni medicale

Boala coronariana si ateroscleroza
Conditiile medicale, cum ar fi boala coronariana, pot provoca angina pectorala. Boala coronariana apare atunci cand placa de aterom se acumuleaza in interiorul arterelor mari care alimenteaza inima cu sange cu oxigen. Placa ingusteaza sau blocheaza arterele, reducand fluxul de sange catre muschiul inimii. Uneori bucati de placa se desprind si provoaca formarea unor cheaguri de sange, care pot bloca partial sau total arterele coronare.

Boala microvasculara
Boala microvasculara coronariana apare atunci cand arterele de dimensiuni foarte mici in care se ramifica arterele coronare mai mari sunt deteriorate. Scaderea fluxului sangvin in aceste artere poate provoca angina microvasculara.

Spasmul arterelor coronare
Spasmele arterelor coronare apar atunci cand muschii din arterele inimii se contracta brusc. Spasmul face ca arterele sa se ingusteze temporar si pot bloca fluxul de sange catre inima. Un spasm care strange arterele coronare poate provoca angina vasospastica. 

Care sunt factorii de risc pentru angina pectorala?

Varsta, sexul, originea rasiala, afectiunile medicale, istoricului familial si factorii genetici, mediul, ocupatia sau stilului de viata sunt factori care pot influenta riscul de a dezvolta angina pectorala. 
- Varsta: Persoanele care dezvolta angina vasospastica sunt adesea mai tinere decat cele care pot dezvolta alte tipuri de angina pectorala.

- Factorii genetici sau de stil de viata pot determina acumularea placii in artere pe masura inaintarii in varsta. Riscul de boala coronariana si de angina pectorala creste odata cu varsta.
- Mediul sau ocupatia: Angina pectorala poate fi legata de un tip de poluare a aerului numit poluare cu particule. 
- Tipul ocupatiei sau natura acesteia pot creste riscul de angina pectorala. Exemplele includ munca care limiteaza timpul disponibil pentru somn, stresul ridicat, perioade lungi de stat sau in picioare, zgomotul si radiatiile sunt doar o parte din factorii corelati cu activitatea profesioanala ce pot influenta riscul dezvoltarii anginei pectorale.
- Istoricul familial si factorii genetici: Factorii genetici pot influenta aparitia bolii coronariene si implicit a anginei pectorale cauzate de aceasta.
- Obiceiuri si factori corelati cu stilul de viata: Consumul de alcool este un factor de risc pentru pentru angina vasospastica si consumul de droguri poate conduce la afectarea sistemului vascular. Lipsa activitatii fizice, fumatul, stresul, alimentatia nesanatoasa pot contribui, de asemenea, la cresterea riscului de a dezvolta angina pectorala.
- Afectiuni medicale care solicita un aport mai mare de sange cu oxigen: Conditiile medicale in care inima necesita o cantitate mai mare de sange oxigenat cresc riscul de angina pectorala. Acestea includ: anemie, cardiomiopatie, probleme cardiace, sindrom metabolic.
- Proceduri medicale cum ar fi plasarea stentului, interventia coronariana percutanata sau bypass-ul arterei coronare pot declansa spasme coronariene si angina. 
- Originea rasiala si etnica: Unele grupuri de oameni prezinta un risc mai mare de a dezvolta boala coronariana si unul dintre principalele simptome ale acesteia este angina. Persoanele de culoare sau de origine afro-americana care prezinta istoric de atac de cord prezinta un risc mai mare de a dezvolta angina pectorala. Angina vasopastica este mai frecventa in randul persoanelor care traiesc in Japonia.

Care sunt simptomele anginei pectorale?

Principalul simptom al anginei pectorale este durerea sau disconfortul in piept. Angina se poate simti ca o durere, presiune, senzatie de strangere, disconfort, constrictie, greutate sau arsura in piept. Durerea anginoasa debuteaza de obicei in spatele sternului si devine mai intensa in cateva minute. Durerea sau disconfortul pot fi resimtite si in umeri, brate, gat, spate si maxilar.
Pe langa durerea in partea superioara a corpului, simptomele anginei pot include:
- Dificultati de respiratie
- Oboseala extrema
- Ameteli sau lesin
- Greata 
- Arsuri gastrice sau indigestie
- Transpiratii
- Slabiciune
Simptomele anginei in cazul femeilor pot fi usor diferite. La femei, durerile de tip anginos pot sa apara mai frecvent in la nivelul bratelor, gatului, spatelui si maxilarului. Femeile prezinta, de asemenea, mai des, alte simptome de angina pe langa durerea in piept, cum ar fi dificultati de respiratie, greata si ameteli. 

Care sunt complicatiile anginei pectorale?

Cea mai grava complicatie a anginei pectorale este un atac de cord. 

Cum se stabileste diagnosticul anginei pectorale?

Medicul poate diagnostica angina pectorala pe baza istoricului medical, a unui examen fizic si pe baza testelor si procedurilor de diagnosticare. 

Teste si proceduri de diagnosticare

- Electrocardiograma poate ajuta la recunoasterea tipurilor de angina si a altor probleme cardiace grave. 
- Radiografie toracica este utila in depistarea tulburarilor pulmonare si a altor cauze ale durerii toracice, cum ar fi pneumonia si insuficienta cardiaca. 
- Testele de sange pot masura nivelul de troponina cardiaca din sange pentru a ajuta la diferentierea anginei instabile de un atac de cord. 
- O ecocardiograma poate ajuta la identificarea problemelor legate de anatomia inimii, cum ar fi cheaguri de sange sau valve cardiace deteriorate.
- Imagistica prin rezonanta magnetica nucleara (IRM) si alte teste neinvazive pot ajuta la verificarea problemelor cardiace si circulatorii.
- Testul de stres verifica cat de bine functioneaza inima ta in timpul efortului fizic. Un test de stres poate ajuta la confirmarea bolii coronariene care cauzeaza simptomele anginei pectorale.
- Angiografia prin tomografie computerizata coronariana (CT) analizeaza fluxul de sange prin arterele coronare. Acest test poate ajuta la confirmarea bolii coronariana.
- Angiografia coronariana invaziva permite medicilor sa studieze indeaproape fluxul de sange prin inima si arterele coronare. Acest test poate ajuta la identificarea cu precizie a bolii coronariene.

Care este tratamentul anginei pectorale?

Tratamentele au ca scop reducerea durerii, prevenirea simptomelor si prevenirea sau reducerea riscului de atac de cord. Medicul poate recomanda tratament medicamentos, modificari ale stilului de viata, proceduri chirugicale sau o asociere a acestora.

Modificari ale stilului de viata in gestionarea anginei pectorale

Urmatoarele masuri pot ajuta:
- stoparea fumatului
- gestionarea greutatii
- verificarea regulata a nivelului de colesterol
- odihna
- exercitii fizice regulate
- gestionarea stresului
- adoptarea unei diete bogate in fructe, legume, cereale integrale, produse lactate cu continut scazut de grasimi sau fara grasimi si surse slabe de proteine

Tratamentul medicamentos al anginei pectorale

Medicii prescriu adesea nitrati, cum ar fi nitroglicerina, pentru angina pectorala. Nitratii previn sau reduc intensitatea anginei prin vasodilatatie si prin relaxarea peretilor vasculari.
Alte optiuni medicamntoase includ:
- medicamente beta-blocante
- medicamente blocante ale canalelor de calciu
- inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei
- medicamente antiagregant plachetare
- medicamente anticoagulante
- statine, medicamente care scad colesterolul
Schemele de tratament prescrise pentru gestionarea hipertensiunii arteriale pot ajuta la gestionarea anginei pectorale. Acestea pot reduce tensiunea arteriala si nivelul colesterolului, pot incetini ritmul cardiac, pot relaxa vasele de sange si pot preveni formarea cheagurilor de sange.
Daca medicamentele nu ajuta, alte tratamente includ:
- Terapie suportiva de contrapulsatie: Aceasta terapie implica purtarea unui dispozitiv precum o manseta pentru a imbunatati fluxul de oxigen catre inima.
- Terapia cu laser transmiocardica: Aceasta terapie stimuleaza formarea noilor vase de sange sau imbunatateste in alt mod fluxul de sange de la nivel cardiac.

Proceduri chirurgicale

In unele cazuri, este necesara o procedura chirurgicala. Un medic specialist cardiolog poate recomanda o angioplastie, eventual cu plasarea unui stent. Alternativ, cardiologul poate recomanda grefarea bypass-ului coronarian, in care un chirurg foloseste o artera sau o vena sanatoasa dintr-o alta parte a corpului pentru a ocoli arterele ingustate din inima.

Bibliografie:

Angina, Mayo Clinic official website
Angina, Cleveland Clinic official website
Angina (Chest Pain), National Heart, Lung and Blood Institute official website
Angina - Causes, symptoms & treatments, British Heart Foundation official website
Angina (Ischemic Chest Pain), WebMD official website
Everything you need to know about angina, Medical News Tody official website

Autor: Farmacist Marza Andreea Simona