Ce este ateroscleroza?
Ateroscleroza reprezinta o rigidizare a arterelor cauzata de acumularea treptata a placii de aterom. Placa este o substanta lipicioasa formata din grasimi, colesterol, calciu si alte substante. Pe masura ce placa se acumuleaza, arterele devin dure si inguste.
Factorii de risc pentru aparitia aterosclerozei includ colesterolul crescut, hipertensiunea arteriala, diabetul, fumatul, obezitatea, lipsa exercitiilor fizice si o dieta bogata in grasimi saturate. Ateroscleroza se dezvolta in timp si este posibil sa nu se manifeste prin simptome pana cand nu apar complicatii precum un atac de cord sau un accident vascular cerebral, atunci cand are loc obturarea completa a unei artere.
Cum poate afecta corpul ateroscleroza?
Rigidizarea arterelor poate cauza mai multe probleme. Arterele inguste sau blocate nu pot furniza suficient sange, oxigen si nutrienti restului corpului. Blocajele pot duce in cele din urma la moartea tesuturilor sau la infectia bratelor, picioarelor sau a altor parti ale corpului.
O bucata de placa se poate desprinde si apoi poate bloca vase de sange, provocand leziuni. De asemenea, in arterele ingustate se pot forma si cheaguri de sange.
Ateroscleroza poate debuta in copilarie si se poate agrava in timp.
Ateroscleroza poate duce la probleme grave de sanatate si urgente medicale, inclusiv:
- Cheaguri de sange
- Boala arterei carotide
- Boli renale
- Boala arteriala coronariana
- Infarct
- Boala arterelor periferice
- Accident vascular cerebral
Cum se produce ateroscleroza si care sunt etapele aterosclerozei?
Exista mai multe etape ale aterosclerozei. Fiecare etapa implica modificari ale peretelui arterial.
Etapele aterosclerozei au loc de-a lungul mai multor ani.
Etapa 1: Leziunile endoteliale si raspunsul imun
Ateroscleroza incepe atunci cand apar leziuni ale stratului interior al peretelui arterial. Acest strat se numeste intima. Suprafata acesteia este captusita cu celule endoteliale. Aceasta captuseala subtire, numita endoteliu, este bariera dintre sange si peretele arterei.
Factorii care pot dauna endoteliului vascular sunt:
- Niveluri ridicate de colesterol LDL (,,rau") care circula in sange
- Toxine, precum cele de la fumul de tigara
- Hipertensiune arteriala care persista mult timp
Odata ce endoteliul vascular este afectat, colesterolul din sange se cumuleaza la nivelul leziunii. Acest colesterol se oxideaza si declanseaza un raspuns imun. Acest raspuns imun face ca globulele albe numite monocite, sa se cumuleze in sange. Cumularea acestora genereaza un raspuns inflamator la nivel arterial.
Etapa 2
Un strat gras, subtire, format din celule moarte format la locul leziunilor endoteliale, este primul semn vizibil de ateroscleroza. Monocitele prezente in artere se transforma in celule numite macrofage. Macrofagele inconjoara si consuma invadatorii. In acest caz, macrofagele consuma colesterolul.
Pe masura ce macrofagele incorporeaza colesterol, ele capata un aspect spumos si apoi are loc moartea acestora. Pe masura ce acest proces continua, endoteliul vascular este din ce in ce mai afectat.
Etapa 3: Ingrosarea placii
Din ce in ce mai multe macrofage mor si se cumuleaza la nivelul stratului lipidic subtire. Astfel are loc formarea placii. Celulele musculare netede ale arterei formeaza un strat deasupra acestei placi. Aceasta se numeste capac fibros. Capacul fibros acopera placa si impiedica bucatile de placa sa se desprinda in fluxul sanguin. Intre timp, placa continua sa se cumuleze.
Pentru o vreme, sangele are suficient spatiu pentru a trece deoarece peretele arterei se extinde spre exterior pentru a face spatiu placii. Pe masura ce placa devine prea mare, deschiderea arterei devine din ce in ce mai ingusta. Placa poate ramane stabila mult timp, dar in cele din urma, se poate rupe.
Etapa 4: Ruperea placii
In aceasta etapa finala, placa se rupe. Cand capacul fibros se deschide, placa din interior intra in contact cu sangele. Acest lucru poate declansa formarea unui cheag de sange. Acest cheag de sange (cunoscut sub numele de tromb) blocheaza fluxul de sange si poate duce la un atac de cord sau la un accident vascular cerebral.
Care sunt cauzele si factorii de risc pentru ateroscleroza?
Deteriorarea endoteliului vascular determina debutul aterosclerozei. Deteriorarea apare de obicei lent si in timp.
Unele afectiuni pot creste riscul de a dezvolta ateroscleroza. Acestea includ:
- Hiperlipidemie (nivel de colesterol si de trigliceride ridicat)
- Hipertensiune arteriala (tensiune arteriala crescuta)
- Hiperglicemie (nivel ridicat de zahar din sange)
- Raspuns imun si inflamatie
Fumatul reprezinta o cauza majora a aparitiei aterosclerozei.
Care sunt simptomele aterosclerozei?
Adesea, ateroscleroza nu provoaca niciun simptom pana cand artera afectata nu este foarte ingustata sau complet blocata. Multe persoane nici macar nu stiu ca sufera de aceasta afectiune pana cand nu apare o urgenta medicala, cum ar fi un atac de cord sau un accident vascular cerebral.
Simptomele apar, de regula, atunci cand artera este blocata in proportie de peste 70%. Blocajul duce la incetinirea fluxului sanguin. Drept urmare, corpul nu mai primeste suficient oxigen.
Unele semne de alarma timpurie includ:
- Dureri in piept (angina) in timpul exercitiilor fizice. Aceasta durere inceteaza la odihna sau la repaus.
- Crampe la picioare si in timpul mersului (claudicatie intermitenta).
- Atacul ischemic tranzitoriu . Acesta este un ,,mini accident vascular cerebral" care are aceleasi simptome ca un accident vascular cerebral. Dar dispare intr-o zi si nu afecteaza creierul. Daca apare un accident vascular tranzitoriu, persoana este expusa unui risc crescut de a suferi un accident vascular cerebral in cateva zile sau saptamani.
Daca apare un cheag de sange sau un blocaj brusc, este posibil sa se produca un atac de cord sau un accident vascular cerebral. Simptomele unui atac de cord includ:
- Dureri in piept care se poate manifesta printr-un disconfort usor sau printr-o durere severa
- Durere la unul sau ambele brate sau umeri
- Disconfort in gat sau maxilar
- Greata sau varsaturi
- Palpitatii
- Anxietate
- Transpiratie
- Ameteli sau lesin
Femeile pot prezenta, de asemenea, dificultati de respiratie, oboseala si insomnie. Aceste simptome pot incepe cu zile, saptamani sau chiar luni inainte de atacul de cord.
Cheagul de sange sau blocajul poate duce, de asemenea, la un accident vascular cerebral. Simptomele unui accident vascular cerebral includ:
- Amorteala sau slabiciune brusca la nivelul fetei, bratelor sau picioarelor, in special pe o parte a corpului
- Probleme bruste de a vorbi sau de a-i intelege pe ceilalti
- Vorbire neclara sau confuza
- Probleme de vedere la unul sau ambii ochi
- Ameteli severe sau pierderea echilibrului
- Probleme de mers
- Cefalee brusca si severa
Cum este diagnosticata ateroscleroza?
Pentru a stabili diagnosticul de ateroscleroza, medicul poate :
- Consulta istoricul medical familial
- Consulta antecedentele medicale personale
- Poate efectua examen fizic, auscultare cu un stetoscop
- Teste de sange, care pot determina numite valori ale lipidelor din sange, glucidelor, etc.
Ce teste diagnosticheaza ateroscleroza?
Medicul poate recomanda teste suplimentare pentru a diagnostica ateroscleroza. Aceste teste includ:
- Angiografie
- Radiografie toracica
- Scanare CT. Aceasta scanare face fotografii in interiorul corpului si poate arata orice intarire si ingustare a arterelor mari
- Ecocardiograma
- Electrocardiograma (EKG). Un EKG masoara activitatea electrica, frecventa si ritmul inimii
- Test de stres la efort. Acest test va masoara functia inimii in timp ce sunteti activ fizic
- Ecografia carotidiana. Acest test realizeaza imagini cu ultrasunete ale arterelor de la nivelul gatului (arterele carotide). Poate detecta rigidizarea sau ingustarea acestor artere
- Ecografia abdominala. Aceasta ecografie face fotografii ale aortei abdominale. Verifica daca exista balonare (anevrism de aorta abdominala) sau acumularea placii in aorta
Care este tratamentul aterosclerozei?
Tratamentul pentru ateroscleroza poate implica modificari ale stilului de viata, medicamente si proceduri chirurgicale.
Modificari ale stilului de viata
Un stil de viata sanatos este foarte important pentru prevenirea si tratarea formarii placii aterosclerotice.
Alegerea unui plan de alimentatie sanatos
Un plan alimentar sanatos , benefic pentru sanatatea cardio-vasculara include fructe, legume si cereale integrale si limiteaza grasimile saturate, sodiu (sare) si zaharurile adaugate.
Activitate fizica regulata
Activitatea fizica regulata poate ajuta la gestionarea factorilor de risc, cum ar fi nivelul colesterolului seric, hipertensiunea arteriala, supraponderalitatea si obezitatea. Adultilor le sunt recomandate in total 150 de minute sau mai mult pe saptamana de activitate fizica moderata sau 75 de minute pe saptamana de activitate fizica viguroasa. Inainte de a incepe orice program de exercitii fizice, este indicat acordul medicului.
Mentinerea unei greutati corporale sanatoase
Pierderea a 3% pana la 5% din greutatea curenta poate ajuta la gestionarea unor factori de risc pentru bolile coronariene, cum ar fi nivelul colesterolului seric si diabetul. O scadere mai mare in greutate poate imbunatati, de asemenea, valorile tensiunii arteriale.
Limitarea cantitatii de alcool consumate
Gestionarea stresului
Renuntarea la fumat si evitatul fumatului pasiv
Odihna minim 7-9 ore pe noapte
Medicamente
Medicamentele pot ajuta la gestionarea factorilor de risc si la tratarea aterosclerozei sau a complicatiilor acesteia. De asemenea, medicul poate prescrie medicamente pentru tratarea altor afectiuni medicale, cum ar fi hipertensiunea arteriala, care pot agrava acumularea placii de aterom.
Medicamentele utilizate adesea pentru a trata ateroscleroza sau afectiunile asociate sunt:
- IECA si beta-blocantele - ajuta la scaderea tensiunii arteriale si la reducerea sarcinii de lucru a inimii.
- Medicamentele antiagregante antiplachetare sau anticoagulare pot ajuta la reducerea riscului de complicatii pentru unele persoane care sufera de ateroscleroza.
- Blocantele canalelor de calciu scad tensiunea arteriala prin relaxarea vaselor de sange.
- Medicamentele pentru controlul glicemiei ajuta la scaderea riscului de complicatii in cazul persoanelor care sufera si de diabet.
- Nitratii, cum ar fi nitroglicerina, dilata arterele coronare si amelioreaza sau previn durerea toracica din angina.
- Statinele trateaza nivelurile ridicate ale colesterolului din sange.
Alte medicamente care scad colesterolul, cum ar fi ezetimibul, inhibitorul PCSK9, acidul bempedoic si acizii grasi omega-3, pot fi utilizate daca pacientul nu poate administra statine sau cand statinele nu au functionat pentru a scadea nivelurile nesanatoase ale colesterolului si trigliceridelor din sange.
- Medicamentele trombolitice pot fi utilizate pentru tratarea cheagurilor de sange rezultate din ateroscleroza. Aceste medicamente pot dizolva cheaguri de sange care blocheaza arterele.
Tratamente complementare si alternative
Unele suplimente alimentare si alimente, conform studiilor, pot ajuta la gestionarea factorilor de risc ai aterosclerozei. Trebuie consultat medicul cu privire la administrarea oricarui supliment deoarece acestea pot interactiona cu tratamentul medicamentos.
Proceduri sau interventii chirurgicale
Tipul de proceduri sau interventii chirurgicale depinde de arterele afectate.
Interventia coronariana percutana presupune deschiderea arterelor coronare care sunt ingustate sau blocate de acumularea placii. Un tub cu plasa mica numit stent este de obicei implantat dupa procedura pentru a preveni reingustarea arterei.
Bypass-ul coronarian imbunatateste fluxul de sange catre inima prin utilizarea arterelor normale din peretele toracic sau a venelor de la picioare pentru a ocoli arterele blocate.
Revascularizarea transmiocardica cu laser sau endarterectomia coronariana trateaza angina severa asociata cu boala coronariana atunci cand alte tratamente sunt prea riscante sau nu au functionat.
Endarterectomia carotidiana trateaza boala arterei carotide. Alte optiuni de tratament pentru aceasta boala pot include angioplastia si stentarea arterei carotide.
Angioplastia deschide arterele ingustate sau blocate. Medicii pot folosi angioplastia pentru a trata boala arterelor periferice care afecteaza picioarele, bolile coronariene sau pentru a trata boala arterei carotide.
Bibliografie:
Atherosclerosis: Arterial Disease, Cleveland Clinic official website
Arteriosclerosis / atherosclerosis, Mayo Clinic official website
Atherosclerosisi Treatment, NIH official website
Autor: Farmacist Marza Andreea Simona