Ce este azoospermia?
Azoospermia este o afectiune medicala caracterizata de absenta spermatozoizilor din lichidul seminal. Aceasta afectiune este una dintre cauzele principale ale infertilitatii masculine si poate cauza, de asemenea, afectare emotionala si psihologica semnificativa. Fiziopatologia exacta a azoospermiei nu este cunoscuta. In aparitia azoospermiei pot fi implicate cauze pretesticulare, testiculare si posttesticulare si poate rezulta din actiunea diversilor factori precum dezechilibre hormonale, blocaje obstructive sau neobstructive ale tractului reproducator sau anumite afectiuni genetice.
Aproximativ 15% din populatie este afectata de infertilitate si 1% dintre barbati se confrunta cu azoospermie.
Cum se produce sperma?
Sistemul reproducator al unui barbat este conceput special pentru a produce, stoca si transporta spermatozoizi. Sistemul reproducator masculin este alcatuit din:
- testicule
- sistem de transport alcatuit din epididim si canalul deferent (ductul spermatozoid)
- glande accesorii: veziculele seminale si glanda prostatica sau prostata
- penis
Productia de sperma are loc in testicule. La nivelul testiculelor exista un sistem de tubuli foarte mici, numiti tubuli seminiferi ce contin celulele germinale care, sub actiunea hormonilor, se divid si se modifica formand spermatozoizii. Spermatozoizii sunt alcatuiti din cap, corp si coada. Cozile imping spermatozoizii intr-un tub localizat in spatele testiculelor numit epididim. Timp de aproximativ cinci saptamani, spermatozoizii calatoresc prin epididim si se maturizeaza. Odata iesit din epididim, spermatozoizii se deplaseaza in canalul deferent. Cand un barbat este stimulat sexual, spermatozoizii se unesc cu lichidul seminal, un lichid produs de veziculele seminale si glanda prostatica, pentru a forma sperma. Ca rezultat al stimularii, materialul seminal, care contine milioane de spermatozoizi, este eliminat in exterior prin uretra de la nivelul glandului, proces numit ejaculare.
Cate tipuri de azospermie exista?
Exista trei tipuri de azoospermie:
Azoospermia obstructiva
Azoospermia obstructiva se mai numeste si azoospermie posttesticulara. Acest tip de azoospermie este cauzata de un blocaj sau de o intrerupere a circulatiei spermatozoizilor la nivelul tractului reproducator. In cazul azoospermiei obstructive, spermatozoizii sunt produsi la nivel testicular, dar nu ajung in sperma in momentul ejacularii. Acesta este cel mai frecvent tip de azoospermie, care afecteaza pana la 40% dintre barbatii cu azoospermie.
Azoospermia nonobstructiva
- Azoospermie testiculara: acest tip de azoospermie inseamna ca exista o problema la nivelul productiei de spermatozoizi la nivel testicular, fie cauzat de o tulburare sau o leziune, fie de o problema la nivelul structurii si functiei testiculare. Aceasta se numeste uneori azoospermie nonobstructiva.
- Azoospermie pretesticulara: testiculele si tractul reproducator par normale, dar nu dispun de suportul hormonal adecvat pentru a produce spermatozoizi. Acest lucru se poate intampla dupa chimioterapie sau din cauza unui dezechilibrului hormonal. Acesta este, de asemenea, considerat un tip de azoospermie nonobstructiva.
Care sunt cauzele azoospermiei?
Cauzele azoospermiei obstructive (azoospermie posttesticulara)
Blocajele apar cel mai frecvent in epididim (conductul unde spermatozoizii se maturizeaza), in canalul deferent si in canalul ejaculator (conductul prin care spermatozoizii trec pentru a se combina cu lichidul seminal si a forma materialul seminal). Aceste obstacole formeaza un blocaj si nu permit spermatozoizilor sa paraseasca testiculele.
Cauzele care pot provoca blocaje includ:
- traume sau leziuni la nivel testicular
- infectii
- inflamatii
- ejaculare retrograda
- operatii anterioare in zona pelviana
- chisturi sau excrescente
- vasectomie
- mutatia genei fibrozei chistice, care determina fie ca vasul deferent sa nu se formeze, fie o acumulare de secretii groase in vasul deferent (care apoi blocheaza sperma)
Azoospermie neobstructiva (azoospermie pretesticulara si testiculara)
Cauzele neobstructive ale azoospermiei pot include tulburari genetice sau hormonale.
Cauzele azoospermiei pretesticulare si testiculare includ:
- anumite afectiuni genetice, cum ar fi sindromul Kallmann, sindromul Klinefelter sau microdeletii ale cromozomului Y.
- absenta congenitala a celulelor germinale
- dezechilibre hormonale si tulburari endocrine precum un nivel scazut de testosteron, hiperprolactinemie
- varicocel
- torsiune testiculara
- reactii la anumite medicamente care pot afecta productia de spermatozoizi
- tratamente cu radiatii, chimioterapie sau expunere la metale grele sau toxine
- administrarea de steroizi anabolizanti
- lipsa testiculelor sau testicule care nu au coborat in pozitie normala
- infectii precum oreion si orhita
Alegeri de stil de viata, cum ar fi abuzul de droguri sau alcool si petrecerea mult timp in saune sau cazi cu hidromasaj.
Care sunt simptomele azoospermiei?
De obicei, azoospermia nu este sesizata pana in momentul in care se doreste conceptia unui copil. Unele persoane pot prezenta si simptome corelate cauzei sau afectiunii de baza:
- libido scazut
- nodul, umflare sau disconfort in jurul testiculelor
- rarirea parului de pe fata sau de pe corp
- disfunctie erectila
Cum poate fi diagnosticata azoospermia?
Pentru a stabili diagnosticul de azoospermie, medicul efectueaza o evaluare detaliata. Aceasta evaluare include un istoric medical complet al pacientilor. In cadrul istoricului medical trebuie luat in considerare orice eveniment cu privire la traumatisme ale organelor genitale, istoric de medicatie (administrare de gonadotropine, steroizi anabolizanti, suplimente cu testosteron), chimioterapie, pesticide, expunerea la radiatii, infectii genito-urinale si boli cu transmitere sexuala.
Examenul fizic pentru diagnosticarea azoospermiei
In cadrul acestui consult pacientul este examinat si pentru varicocel. Varicocelul este corelat cu progresia bolii si ajuta la determinarea planului de tratament. De asemenea, este evaluata dezvoltarea caracteristicilor sexuale secundare precum distributia parului corporal, axilar si pubertal care poate fi redusa la persoanele cu niveluri scazute de androgeni. In cadrul acestui control medical sunt efectuate de regula si examinarea sanilor, examinare abdominala si palparea glandei tiroide. Tot in cadrul examinarii fizice, medicul palpeaza testiculele, deoarece o scadere a dimensiunii acestora este asociata cu spermatogeneza afectata. Testiculele bilaterale atrofice sau hipotrofice, impreuna cu niveluri ridicate de FSH, sunt de obicei asociate cu insuficienta testiculara primara. O examinare rectala digitala este esentiala pentru a exclude prezenta oricarei formatiuni la acest nivel si pentru a evalua in continuare dimensiunea prostatei.
Analiza materialului seminal pentru diagnosticarea azoospermiei
De regula, se efectueaza doua analize ale materialului seminal, materialul seminal fiind recoltat dupa 3 zile de abstinenta sexuala inainte de fiecare specimen. La pacientii cu azoospermie care au volumul de ejaculat normal, exista, fie insuficienta spermatogena, fie obstructie intre testicule si veziculele seminale. Pacientii cu azoospermie cu volum scazut de sperma si testicule de dimensiuni normale pot avea fie obstructie a canalului ejaculator, fie disfunctie ejaculatoare.
Evaluarea hormonala pentru diagnosticarea azoospermiei
In evaluarea azoospermiei, in special cu dimensiunea normala a testiculelor, este necesara o evaluare endocrinologica detaliata pentru a stabili un diagnostic specific si a stabili strategia protocolului de tratament. Analize precum masurarea nivelului de testosteron (total si liber), al hormonului foliculostimulant (FSH), al hormonului luteinizant (LH), al prolactinei si al nivelurilor de estradiol si profilul tiroidian, sunt de obicei efectuate.
Teste imagistice utilizate in diagnosticarea azoospermiei
Ecografia scrotala
Rolul ecografiei scrotale este cel de a permite o masurare mai precisa a dimensiunii testiculelor si, de asemenea, poate identifica chisturile, varicocelul, spermatocelul si leziunile care altfel ar putea sa nu fie detectabil prin alte mijloace. De asemenea, ecografia scrotala poate ajuta la diferentierea azoospermiei obstructive de azoospermia nonobstructiva.
Rezonanta magnetica nucleara (RMN) cerebrala
Un RMN cerebral poate identifica probleme la nivelul hipotalamusului sau la nivelul glandei pituitare, probleme ce pot fi corelate cu azoospermia.
Testare genetica in diagnosticarea azoospermiei
Sindromul Klinefelter
Anomaliile genetice sunt identificate la aproximativ 5% dintre barbatii azoospermie nonobstructiva. Cea mai frecventa anomalie cromozomiala sexuala este Sindromul Klinefelter, care se caracterizeaza prin prezenta unui cromozom X suplimentar. Unele dintre caracteristicile Sindromului Klinefelter includ urmatoarele:
- inaltime mai mare decat media
- picioare mai lungi, trunchi mai scurt si solduri mai late in comparatie cu alti baieti
- tonus muscular redus
- motricitate fina, dexteritate si coordonare reduse
- pubertate absenta, intarziata sau incompleta
- dupa pubertate, prezinta o masa musculara redusa, mai putin par facial si corporal in comparatie cu alti adolescenti
- testicule de dimensiuni reduse si ferme
- penis mic
- ginecomastie
- infertilitate
Alte tulburari genetice
Incidenta generala a anomaliilor cromozomiale la barbatii infertili este de aproximativ 6%. Cel mai mare risc il prezinta barbatii care sufera de azoospermie nonobstructiva.
Biopsie testiculara in diagnosticul azoospermiei
Biopsia testiculara este utilizata rar ca instrument de diagnostic.
Care este tratamentul azoospermiei?
Tratamentul azoospermiei depinde de cauza. Abordarile de tratament includ:
- Interventie chirurgicala pentru eliminarea obstructiei de la nivelul canalelor sau reconstruirea si conectarea celor care nu permit circulatia normala a spermatozoizilor, daca un blocaj este cauza azoospermiei.
- Tratamente hormonale prescrise, daca productia scazuta de hormoni este cauza principala.
- Extragerea spermei direct din testicul cu un ac. Obtinerea spermatozoizilor in acest fel poate ajuta in obtinerea sarcinii folosind tehnologia de reproducere asistata, cum ar fi fertilizarea in vitro (FIV) sau injectia intracitoplasmatica a spermei (ICSI).
Tratamentul azoopermiei obstructive
Scopul principal al gestionarii azoospermiei obstructive este cel de a elimina obstructia prin utilizarea tehnicilor chirurgicale reconstructive.
Recoltarea prin extragerea spermei pentru reproducerea asistata este o optiune excelenta pentru gestionarea azoospermiei obstructive. Spermatozoizii obtinuti sunt mobili, iar mostrele pot fi, de asemenea, crioconservate. Daca interventia chirurgicala pentru eliminarea obstructiei nu este posibila, extragerea spermei pentru reproducere asistata este o optiune potrivita. Bypass-ul chirurgical sau inlaturarea obstructiilor spermatozoizilor este, in general, posibila la mai putin de 50% dintre barbatii cu azoospermie obstructiva.
Tratamentul azoospermiei nonobstructive
De regula, sunt necesare tehnici avansate de reproducere asistata pentru majoritatea pacientilor cu azoospermie nonobstructiva. Rata de esec a recoltarii prin extragere a spermei in azoospermia nonobstructiva este mare si variaza in functie de etiologia subiacenta. Rata de reusita in exragerea spermei la acesti pacienti este de pana la 75%, dar este in medie de aproximativ 50%. Exista, de asemenea, un risc semnificativ de leziuni vasculare. In plus, s-a observat ca incidenta anomaliilor cromozomiale si a leziunilor ADN in spermatozoizi este relativ mare la pacientii cu azoospermie nonobstructiva, iar genele potential mostenite legate de infertilitate pot fi transmise descendentilor de sex masculin. In aceste cazuri se recomanda consiliere genetica.
In cazul in care cauza azoospermiei este hormonala, medicul poate prescrie tratamente specifice fiecarei afectiuni in parte.
Bibliografie:
Azoospermia, Cleveland Clinic official website
Sharma M, Leslie SW. Azoospermia. [Updated 2023 Nov 18]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2024 Jan-.
What Is Azoospermia?, Healthline official website
Semen Without Sperm: What Causes Azoospermia?, WebMD official website
How Is Sperm Produced?, Healthline official website
Autor: Farmacist Marza Andreea Simona