Boala Parkinson (afecțiuni medicale)

Ce este Boala Parkinson?

Boala Parkinson este o afectiune neurologica cronica, care progreseaza lent, ce afecteaza anumite zone ale creierului corelate cu sinteza dopaminei si care se caracterizeaza prin tremor in repaus, tonus muscular crescut si rigiditate, dificultate in efectuarea miscarilor voluntare si instabilitate posturala. Persoanele care sufera de Boala Parkinson pot prezenta afectarea gandirii sau pot dezvolta dementa.

Tipuri de Parkinson sau de Parkinsonism

■ Parkinson idiopatic

Majoritatea persoanelor cu parkinsonism sau Parkinson idiopatic prezinta ca si simptome frecvente tremor, rigiditate si miscare lenta. Termenul idiopatic inseamna ca afectiunea este de cauza necunoscuta.

■ Parkinsonism vascular

Parkinsonismul vascular (cunoscut si sub denumirea de parkinsonism arteriosclerotic) este cauzat de un aport insuficient de sange cu oxigen catre creier. Uneori, persoanele care au avut un accident vascular cerebral usor pot dezvolta aceasta forma de parkinsonism.

Simptomele includ probleme cu memoria, cu somnul, probleme legate de miscare si afectarea starii de spirit.

■ Parkinsonism indus de medicamente

Unele medicamente pot provoca parkinsonism. Medicamentele neuroleptice (folosite pentru a trata schizofrenia si alte tulburari psihotice), care blocheaza actiunea dopaminei la nivel cerebral, sunt considerate a fi cauza majora a parkinsonismului indus de medicamente.

Parkinsonismul indus de medicamente afecteaza doar un numar mic de persoane, iar majoritatea isi revin intr-o perioada scurta de la oprirea tratamentului cu medicamentul care il provoaca.

■ Atrofie multipla a sistemelor

La fel ca si Boala Parkinson, aceasta conditite medicala poate provoca rigiditate si micsorarea vitezei de miscare in stadiile sale incipiente. Cu toate acestea, persoanele cu atrofie multipla a sistemelor pot dezvolta, de asemenea, simptome care sunt neobisnuite la inceputul Bolii Parkinson, cum ar fi instabilitate, caderi, probleme ale vezicii urinare si ameteli.

■ Paralizie supranucleara progresiva

Aceasta conditite medicala afecteaza miscarea ochilor, echilibrul, mobilitatea, vorbirea si inghitirea alimentelor. Aceasta afectiune mai poarta denumirea de Sindrom Steele-Richardson-Olszewski.

■ Hidrocefalie cu presiune normala

Hidrocefalia cu presiune normala afecteaza in principal jumatatea inferioara a corpului. Simptomele comune sunt dificultatile de mers, incontinenta urinara si probleme legate de memorie.

■ Diverse tipuri de tremor, inclusiv tremor esential

Desi acestea nu sunt tulburari parkinsoniene, este posibil sa fie stabilit acest diagnostic in cazul in care acesta este singurul simptom prezentat de pacient.

Care sunt cauzele Bolii Parkinson?

De obicei, nu poate fi identificata nici o cauza specifica a aparitiei Bolii Parkinson. Cauza Bolii Parkinson este necunoscuta, dar mai multi factori par sa joace un rol important, printre care:

■ Factori genetici. Cercetatorii au identificat modificari genetice specifice care pot provoca Boala Parkinson. Dar acestea sunt mai putin frecvente, cu exceptia cazurilor rare in care mai multi membri ai unei familii sunt afectati de Boala Parkinson.

Exista mai multe alte cauze posibile, mult mai rare, ale parkinsonismului. Acestea includ afectiuni rare, cum ar fi Boala Wilson, o tulburare mostenita in care exista o concentratie mare de cupru in pielea si in muschii corpului.

■ Factori de mediu. Expunerea la anumite toxine poate creste riscul de aparitie ulterioara a Bolii Parkinson, dar riscul este mic.

Cercetatorii au observat, de asemenea, modificari specifice la nivelul creierului persoanelor care sufera de Boala Parkinson. In Boala Parkinson, sinucleina, o proteina din creier care ajuta celulele nervoase sa comunice, formeaza aglomerari, numite corpi Lewy, in celulele nervoase. Corpii Lewy sunt formati din sinucleina care si-a schimbat forma si care devine anormala. Sinucleina se poate acumula in mai multe regiuni ale creierului, in special in substanta neagra si poate interfera cu functia creierului. Corpii Lewy pot fi, de asemenea, implicati in Boala Alzheimer, fiind posibila explicatie a faptului ca o treime dintre persoanele cu Boala Parkinson prezinta si simptome ale Bolii Alzheimer si a faptului ca unele persoane cu Boala Alzheimer dezvolta si simptome parkinsoniene.

In Boala Parkinson, anumite celule nervoase din creier se descompun treptat sau mor. Multe dintre simptomele Bolii Parkinson se datoreaza unei pierderi de neuroni care produc un mesager chimic numit dopamina. Cand nivelurile de dopamina scad, acest lucru afecteaza functionalitatea creierului, ceea ce poate conduce la probleme legate de miscare si alte simptome ale Bolii Parkinson.

Care sunt simptomele Bolii Parkinson?

De obicei, Boala Parkinson debuteaza subtil si progreseaza treptat.

Simptomele initiale sunt:

■ Tremor

■ Probleme legate de miscarea corpului

■ Simt al mirosului redus

Boala Parkinson provoaca ulterior urmatoarele simptome:

■ Rigiditate. Muschii pot devin rigizi, ingreunand miscarea.

■ Miscari incetinite. Miscarile devin lente, de amplitudine redusa, dificil de initiat, articulatiile devin rigide si tonusul muschilor scade.

■ Dificultate in mentinerea echilibrului si al posturii. Aceste probleme tind sa se dezvolte mai tarziu in cursul bolii.

■ Mobilitate scazuta. Aceasta problema poate contribui la aparitia durerilor musculare si a oboselii. De asemenea, aceasta problema poate interfera cu sarcinile zilnice si le poate ingreuna.

■ Lipsa expresiilor faciale. Acest lucru se intampla deoarece sunt afectati muschii faciali care controleaza expresiile fetei. Adesea, oamenii saliveaza sau se pot sufoca deoarece muschii fetei si muschii gatului se blocheaza, ceea ce face dificila si inghitirea. Persoanele care sufera de Boala Parkinson pot avea un ton monoton al vocii si se pot balbai sau pot avea dificultati in articularea cuvintelor.

Boala Parkinson poate provoaca si alte simptome precum:

■ Problemele legate de somn, inclusiv insomnie, deoarece simptomele bolii se pot agrava pe timpul noptii. Tulburarea comportamentului din timpul somnului impreuna cu miscarea rapida a ochilor (REM) se dezvolta frecvent. In aceasta tulburare, membrele, care in mod normal nu se misca in somnul REM, se pot misca brusc si violent. Lipsa somnului poate contribui la depresie, tulburari de gandire si somnolenta in timpul zilei.

■ Probleme urologice. La persoanele cu Boala Parkinson, procesul urinarii poate decurge dificil si poate fi dificil de initiat. De asemenea, incontinenta urinara si nevoia impetuoasa de a urina poate sa apara frecvent.

■ Dificultati la inghitire. Aceasta problema apare la persoanele cu Boala Parkinson deoarece alimentele se deplaseaza mai lent prin esofag. Ca urmare, persoanele care sufera de aceasta afectiune pot aspira saliva si/sau alimentele pe care le consuma sau lichidele pe care le beau. Aspiratia poate provoca uneori pneumonie.

■ Constipatie. Aceasta problema se poate dezvolta deoarece miscarile intestinale devin mai lente. Inactivitatea, sedentarismul si administrarea levodopei, principalul medicament utilizat pentru a trata Boala Parkinson, pot agrava constipatia.

■ Hipotensiune arteriala ortostatica

■ Scuame (dermatita seboreica) se dezvolta adesea pe scalp, pe fata si ocazional in alte zone ale corpului.

■ Dementa se dezvolta la aproximativ o treime dintre persoanele cu Boala Parkinson, de obicei in stadiile terminale ale bolii. In multe alte cazuri, gandirea este afectata.

■ Depresie. Depresia tinde sa se agraveze pe masura ce Boala Parkinson devine mai severa. Depresia poate, de asemenea, agrava problemele de miscare.

■ Halucinatii, iluzii si paranoia ( mai ales in cazul persoanelor care sufera de Boala Parkinson si dementa). Persoanele care sufera de Boala Parkinson pot vedea sau auzi lucruri care nu exista sau pot avea convingeri fara explicatii logice (iluzii). Aceste simptome sunt considerate simptome psihotice deoarece reprezinta pierderea contactului cu realitatea. Simptomele psihotice sunt cel mai frecvent motiv pentru care persoanele cu Boala Parkinson sunt internate in spital. Aparitia acestor simptome creste riscul de deces.

Simptomele mentale, inclusiv simptomele psihotice, pot fi cauzate de Boala Parkinson sau de medicamente utilizate pentru tratamentul acesteia. Medicamentele utilizate pentru a trata Boala Parkinson pot provoca, de asemenea, comportament obsesiv-compulsiv sau dificultati de control al impulsurilor.

Care sunt complicatiile Bolii Parkinson?

Boala Parkinson este adesea insotita de complicatii precum:

■ Probleme cognitive, cum ar fi dementa si dificultati de gandire. Acestea apar de obicei in stadiile avansate ale bolii Parkinson

■ Depresie si dezechilibru emotional. Depresia poate debuta inca din fazele incipiente ale bolii. De asemenea, pot sa apara si alte modificari emotionale, cum ar fi frica, anxietatea sau pierderea motivatiei.

■ Probleme de inghitire, de masticatie si de alimentatie. Boala Parkinson in stadiu avansat afecteaza muschii fetei, ingreunand mestecatul. Acest lucru poate duce la sufocare si la dificultati de alimentatie. Din cauza intarzierii inghitirii alimentelor, saliva se poate acumula in cavitatea orala si poate sa apara salivarea excesiva.

■ Probleme corelate cu somnul. Persoanele cu Boala Parkinson au adesea probleme legate de somn, inclusiv trezirea frecventa pe tot parcursul noptii, trezirea mult prea devreme sau somnolenta in timpul zilei. Pot sa apara, de asemenea, tulburari de comportament in timpul somnului.

■ Probleme urologice. Boala Parkinson poate provoca probleme ale vezicii urinare, inclusiv incapacitatea de a controla procesul de urinare sau dificultati la urinare.

■ Constipatie. Multe persoane cu Boala Parkinson dezvolta constipatie, in principal din cauza tranzitului intestinal mai lent.

■ Oboseala. Multi oameni cu Boala Parkinson isi pierd energia si se confrunta cu oboseala, mai ales mai tarziu in cursul zilei.

■ Durere. Unii oameni cu boala Parkinson sufera de durere, fie in anumite zone ale corpului, fie in intregul corp.

■ Disfunctie sexuala. Unele persoane cu Boala Parkinson observa o scadere a dorintei sau a performantei sexuale.

Cum poate fi diagnosticata Boala Parkinson?

Diagnosticul Bolii Parkinson se bazeaza pe istoricul medical, pe analiza atenta a simptomelor si pe baza unui consult medical fizic si neurologic. Diagnosticul poate fi stabilit de catre un medic neurolog.

■ Evaluarea medicala a simptomelor

Boala Parkinson poate fi evaluata pe baza anumitor simptome caracteristice precum: miscare lenta, tremor caracteristic, rigiditate musculara. Boala usoara, precoce, poate fi dificil de diagnosticat de catre medici, deoarece de obicei debuteaza lent si cu simptome subtile. Diagnosticul este deosebit de dificil la adultii in varsta, deoarece imbatranirea poate provoca simptome similare cu cele ale Bolii Parkinson, precum pierderea echilibrului, miscari lente, rigiditate musculara si postura inclinata. Uneori, tremorul esential este diagnosticat gresit ca si Boala Parkinson.

■ Examinare fizica si neurologica in Boala Parkinson

In timpul examenului fizic, medicii pot solicita pacientului sa faca anumite miscari, care pot ajuta la stabilirea diagnosticului. De exemplu, la persoanele cu Boala Parkinson, tremorul dispare sau se diminueaza atunci cand medicul solicita pacientului anumite miscari precum atingerea nasului cu degetul. De asemenea, persoanele cu Boala Parkinson prezinta dificultati in efectuarea miscarilor rapide, alternante.

■ Analize pentru Boala Parkinson

Nici un test sau procedura imagistica nu poate confirma direct diagnosticul de Boala Parkinson. Cu toate acestea, tomografia computerizata (CT) si imagistica prin rezonanta magnetica nucleara (RMN) pot fi efectuate pentru a identifica o tulburare structurala cerebrala care ar putea cauza simptomele. Tomografiile computerizate SPECT si PET pot detecta anomalii ale creierului tipice bolii. Cu toate acestea, SPECT si PET sunt utilizate in prezent numai in unitatile de cercetare si nu disting Boala Parkinson de alte tulburari care provoaca aceleasi simptome, cum sunt unele forme de parkinsonism. Daca diagnosticul este neclar, medicii pot administra pacientului levodopa, un medicament administrat pentru a trata Boala Parkinson. Daca tratamentul cu levodopa este eficient, diagnosticul de Boala Parkinson este cel mai probabil stabilit.

Pot fi efectuate si alte analize de laborator pentru a exclude alte afectiuni ce se pot manifesta prin simptome similare.

■ Ultimele descoperiri in Boala Parkinson

Cercetatorii studiaza un test pentru Boala Parkinson care poate detecta boala inainte ca simptomele sa debuteze. Testul se numeste test de amplificare al alfa-sinucleinei. Intr-un studiu din 2023, cercetatorii au testat lichidul cefalorahidian a peste 1.000 de persoane pentru a identifica aglomerari de alfa-sinucleina. Alfa-sinucleina se gaseste in corpii Lewy, formand conglomerate pe care corpul nu le poate descompune si elimina. Aglomerarile de alfa-sinucleina reprezinta un semn distinctiv al Bolii Parkinson. Testul a identificat cu acuratete persoanele cu Boala Parkinson in 87,7% din cazuri. Testul a fost, de asemenea, foarte sensibil pentru detectarea persoanelor cu risc de Boala Parkinson.

Care este tratamentul Bolii Parkinson?

■ Tratament medicamentos

Persoanele cu Boala Parkinson prezinta un nivel scazut de dopamina. Medicatia are rolul de a normaliza nivelul de dopamina de la nivelul creierului.

Medicamentele prescrise in tratamentul Bolii Parkinson includ:

☐ Carbidopa-levodopa. Levodopa, cel mai eficient medicament pentru Boala Parkinson, este o substanta chimica care, la nivelul creierului, este transformata in dopamina. Levodopa este combinata cu carbidopa, care protejeaza levodopa de conversia precoce in dopamina inainte de a ajunge la locul de actiune, in creier.  Conversia acesteia in dopamina inainte de a ajunge la locul de actiune, ar conduce la diferite reactii adverse. Combinatia carbidopa-levodopa are si rolul de a reduce intensitatea si frecventa reactiilor adverse specifice tratamentului cu levodopa.

☐ Agonisti ai dopaminei. Spre deosebire de levodopa, agonistii dopaminergici nu se transforma in dopamina, ci imita efectele acesteia. Aceste medicamente includ: pramipexol si ropinirol (administrate pe cale orala), rotigotina (administrata sub foma de plasture cutanat), apomorfina (administrata injectabil).

☐ Inhibitori ai monoaminooxidazei B (MAO B). Aceste medicamente includ selegilina, rasagilina si safinamida. Ele ajuta la prevenirea descompunerii dopaminei cerebrale prin inhibarea enzimei cerebrale monoaminoxidaza B (MAO B). Aceasta enzima descompune dopamina din creier.

☐ Inhibitori de catecol O-metiltransferaza (COMT). Entacapone si opicapona sunt reprezentantii acestei clase. Acest medicament prelungeste usor efectul terapiei cu levodopa prin blocarea unei enzime care descompune dopamina.

☐ Tolcapone este un alt inhibitor COMT care este rareori prescris din cauza riscului de afectare hepatica grava si insuficienta hepatica.

☐ Medicamente anticolinergice. Aceste medicamente se administreaza pentru a ajuta la controlul tremorului asociat cu Boala Parkinson. Din aceasta clasa fac parte benztropina si trihexifenidil.

☐ Amantadina. Medicii pot prescrie amantadina in monoterapie pentru a oferi ameliorarea pe termen scurt a simptomelor Bolii Parkinson usoare, in stadiu incipient. De asemenea, poate fi administrata impreuna cu tratamentul carbidopa-levodopa in etapele ulterioare ale Bolii Parkinson pentru a controla reactiile adverse precum miscarile involuntare numite diskinezie.

☐ Antagonisti ai receptorilor de adenozina. Aceste medicamente vizeaza zonele din creier care regleaza raspunsul la dopamina si permit eliberarea unei cantitati mai mari de dopamina. Istradefilina este unul dintre medicamentele antagoniste ai receptorilor de adenozina.

☐ Nuplazid. Acest medicament este utilizat pentru a trata halucinatiile si iluziile care pot sa apara in Boala Parkinson.

■ Proceduri chirurgicale

Stimularea profunda a creierului

In cadrul procedurii de stimulare profunda a creierului, chirurgii implanteaza electrozi intr-o anumita parte a creierului. Electrozii sunt conectati la un generator implantat in piept, langa clavicula. Generatorul trimite impulsuri electrice catre creier si poate reduce simptomele Bolii Parkinson.

Aceasta procedura se utilizeaza pentru tratamentul Bolii Parkinson avansate care prezinta un raspuns instabil la levodopa. Stimularea profunda a creierului poate reduce diskinezia, poate reduce tremorul, poate reduce rigiditatea si poate imbunatati mobilitatea.

■ Tratamente avansate

Ecografia focalizata ghidata prin RMN este un tratament minim invaziv care poate ajuta unele persoane cu Boala Parkinson in gestionarea tremorului. Ecografia este ghidata de un RMN catre zone ale creierului responsabile de tremor. Aceste zone sunt eliminate cu ajutorul ultrasunetelor.

Se vindeca Boala Parkinson?

Boala Parkinson nu poate fi vindecata, dar medicamentele pot contribui semnificativ la controlul simptomelor. In unele cazuri mai avansate, poate fi recomandata interventia chirurgicala.

Momentan, nu exista nici un produs disponibil.