Ce este Helicobacter pylori?
Helicobacter pylori este o bacterie care poate provoca o infectie la nivelul stomacului sau la nivelul duodenului (prima parte a intestinului subtire). H. Pylori colonizeaza doar mucoasa gastrica si duodenala umana. Este cea mai frecventa cauza a ulcerului peptic si, de asemenea, poate inflama si irita mucoasa stomacului provocand gastrita. Infectia netratata, pe termen lung cu H. pylori poate duce chiar si la cancer de stomac in cazuri mai rare.
Aproximativ 50% pana la 75% din populatia lumii este purtatoare de H. pylori. La majoritatea persoanelor acesta nu este activ si nu provoaca boli specifice. Infectia cu H. pylori apare mai ales la copii si este mai frecventa in tarile in curs de dezvoltare.
Cum se transmite Helicobacter pylori?
H. pylori se poate raspandi de la o persoana la alta. H. pylori se gaseste in saliva si in scaun. Infectia se poate raspandi prin sarut si prin nerespectarea regulilor de igiena dupa utilizarea toaletei si inainte de a consuma alimente.
Oamenii de stiinta cred ca bacteria s-ar putea raspandi si prin apa si alimente contaminate cu H. pylori. Modurile de infectare cu H. Pylori nu sunt inca complet elucidate.
Odata ce infectia cu Helicobacter pylori este prezenta, daca nu este tratata, aceasta nu dispare de la sine.
Care sunt simptomele infectiei cu Helicobacter pylori?
Majoritatea persoanelor care prezinta infectie cu H. pylori nu prezinta simptome.
Daca sunt prezente simptome, cel mai frecvent este durerea gastrica pasagera care apare si dispare o data la cateva zile sau saptamani. Aceasta apare la 2-3 ore dupa ingestia de alimente, este calmata de antiacide si poate trezi pacientul din somn noaptea.
Alte simptome pot fi:
- senzatie de arsura sau disconfort in partea superioara a abdomenului, sub coaste
- indigestie
- greata si/sau varsaturi
- balonare
- pierderea poftei de mancare
- senzatie de plentitudine
Ulcerele pot cauza sangerari la nivelul stomacului sau intestinului si de aceea este importanta consultarea imediata a medicului daca apar simptome precum:
- scaun cu sange, rosu inchis sau negru
- probleme de respiratie
- ameteli sau lesin
- oboseala inexplicabila
- culoarea palida a pielii
- varsaturi cu sange sau care au aspect de zat de cafea
- durere de stomac severa, acerba
Nu este obisnuit, dar infectia cu H. pylori poate provoca cancer de stomac. Boala are putine simptome la inceput, cum ar fi arsurile gastrice. In timp, ar mai putea fi observate simptome precum:
- durere de burta sau umflare
- greata
- lipsa senzatiei de foame
- senzatie de plentitudine dupa ingerarea unei cantitati foarte mici de alimente
- varsaturi
- pierdere in greutate nejustificata
Cum este diagnosticat Helicobacter pylori?
Sunt utilizate mai multe teste si proceduri pentru a determina daca exista o infectie cu Helicobacter pylori. Repetarea testelor dupa tratament este importanta pentru a confirma eradicarea bacteriei. Testele pot fi efectuate folosind o proba de scaun, printr-un test de respiratie sau printr-un examen de endoscopie superioara.
Testarea unei probe din scaun
Testul de identificare al antigenului din scaun. Acesta este cel mai frecvent test utilizat pentru a detecta H. pylori. Testul cauta proteine (antigene) asociate cu infectia cu H. pylori.
Testul PCR pentru scaun. Un test de laborator numit test de reactie in lant a polimerazei (PCR) poate detecta infectia cu H. pylori in scaun. De asemenea, testul poate identifica mutatiile care pot determina rezistenta la antibioticele utilizate pentru tratarea H. pylori. Cu toate acestea, acest test este mai scump decat un test de antigen din scaun si este posibil sa nu fie disponibil in toate centrele medicale.
Testarea aerului expirat
In timpul acestui test se inghite o pastila sau un lichid care contine molecule de carbon marcate. Daca exista o infectie cu H. pylori, carbonul este eliberat atunci cand solutia intra in contact cu H. pylori in stomac. Deoarece corpul absoarbe carbonul, acesta este eliberat atunci cand aerul este expirat. Un dispozitiv special detecteaza moleculele de carbon. Acest test poate fi utilizat pentru adulti si pentru copiii de peste 6 ani care sunt capabili sa coopereze in cadrul acestui test.
Endoscopie superioara
In timpul examenului, medicul va trece un tub lung si flexibil cu o camera mica (endoscop) atasata in gat, esofag, stomac si in prima parte a intestinului (duoden). Acest instrument permite medicului sa vada orice probleme din tractul digestiv superior. Medicul poate preleva si mostre de tesut (biopsie). Aceste probe sunt examinate pentru a identifica infectia cu H. pylori.
Deoarece acest test este mai invaziv decat un test de respiratie sau din scaun, se face de obicei pentru a diagnostica alte probleme digestive ce pot insoti infectia cu H. pylori.
Conditii pentru o testare corecta
Antibioticele pot interfera cu acuratetea testarii. In general, retestarea se face numai dupa ce antibioticele au fost oprite timp de patru saptamani, daca este posibil.
Medicamentele de suprimare a acidului cunoscute sub numele de inhibitori ai pompei de protoni (IPP) si subsalicilat de bismut, pot, de asemenea, interfera cu acuratetea acestor teste. Este posibil ca medicamentele de suprimare a acidului cunoscute sub numele de blocante ale receptorilor histaminergici (H-2) sa interfereze, de asemenea, cu acuratetea acestor teste. Medicul este in masura sa ofere instructiuni specifice despre medicamentele administrate si despre sistarea administrarii acestora in anumite cazuri.
Aceleasi teste folosite pentru diagnostic pot fi folosite pentru a stabili daca infectia cu H. pylori a disparut. De regula, se asteapta cel putin patru saptamani dupa finalizarea tratamentului cu antibiotice pentru a repeta aceste teste.
Ce afectiuni provoaca Helicobacter pylori?
Aproape toate persoanele care sunt infectate cu H. pylori dezvolta gastrita (inflamatia mucoasei stomacului), dar este posibil sa nu prezinte nici un simptom. Cand exista si simptome asociate, poarta denumirea de dispepsie asociata cu H. pylori.
Infectia cu H. Pylori predispune la dezvoltarea de ulcer gastric sau duodenal. De asemenea, creste riscul de cancer gastric.
Tratarea si eradicarea infectiei cu H. pylori vindeca majoritatea ulcerelor peptice si reduce riscul de cancer de stomac.
Infectia cu H. pylori cauzeaza majoritatea cazurilor de limfom numit tesut limfoid asociat mucoasei gastrice (MALT), un limfom cu crestere lenta care incepe in stomac. Daca infectia cu H. pylori este tratata cu succes atunci cand limfomul este in stadiu incipient, exista adesea o regresie a limfomului, ceea ce inseamna ca acesta devine mai mic si poate fi chiar vindecat.
Care este tratamentul infectiei cu Helicobacter pylori?
Infectiile cu H. pylori sunt de obicei tratate cu cel putin doua antibiotice diferite simultan, cele mai utilizate fiind amoxicilina, claritromicina, tetraciclina si metronidazol.
Tratamentul poate include, de asemenea, medicamente pentru a ajuta la vindecarea leziunior de la nivelul mucasei stomacului:
Inhibitori ai pompei de protoni (IPP)
Aceste medicamente blocheaza secretia de acid la nivel gastric. Cateva exemple de inhibitori ai pompei de protoni (IPP) sunt: omeprazolul, esomeprazolul, lansoprazolul si pantoprazolul.
Subsalicilat de bismut
Acest medicament functioneaza prin acoperirea leziunii ulceroase si protejarea acesteia de acidul secretat la nivel gastric.
Blocante ale receptorilor histaminergici (H-2)
Aceste medicamente impiedica histamina, care declanseaza productia de acid, sa se fixeze de receptorii specifici H2. Un exemplu este cimetidina, ranitidina sau famotidina. Blocantii histaminei (H-2) sunt prescrisi numai pentru infectia cu H. pylori daca IPP nu pot fi utilizati.
Cum poate fi prevenita infectia cu Helicobacter pylori?
Infectia cu Helicobacter pylori poate fi prevenita prin spalarea mainilor inainte de masa si dupa folosirea toaletei si prin utilizarea unor surse de apa si de hrana curate.
Bibliografie:
Helicobacter pylori, Health Direct official website
What Is H. pylori?, WebMD official website
H. Pylori Infection, Cleveland Clinic official website
Helicobacter pylori (H. pylori) infection, Mayo Cinic official website
Helicobacter pylori, Patient information, NHS official website
Autor: Farmacist Marza Andreea Simona