Migrena (afecțiuni medicale)

Ce este migrena?

Migrena este un tip de nevralgie caracterizata de atacuri recurente de durere pulsatila, moderata pana la severa, care se manifesta doar pe o parte a capului. Atacurile de migrena netratate dureaza de la patru pana la 72 de ore si pot fi agravate de activitate fizica, lumina intensa, zgomote si mirosuri puternice. Migrenele pot interfera cu rutina zilnica si pot afecta capacitatea de a indeplini obligatiile personale si sociale.

 

De ce apare migrena? Care sunt cauzele migrenei?

Cauzele migrenei nu sunt complet elucidate, insa se considera ca ar putea fi implicati in procesul de declansare al migrenei, atat factori genetici, cat si factori de mediu.

Modificari ce apar la nivelul trunchiului cerebral care pot impacta functionalitatea nervului trigemen, o cale majora a durerii, pot constitui o cauza. Cercetatorii mai studiaza si rolul serotoninei in aparitia migrenelor. Serotonina poate influenta aparitia durerii in cadrul unei crize migrenoase. Si alti neurotransmitatori pot juca un rol in aparitia durerii din cadrul migrenei, inclusiv peptida legata de gena calcitoninei (CGRP).

 

Care sunt factorii care pot predispune la apatitia migrenei sau pot declansa migrena?

O serie de factori diferiti pot creste riscul de a avea o migrena. Acesti factori, care declanseaza procesul de cefalee, variaza de la o persoana la alta si includ:

- conditii meteorologice care se schimba brusc

- modificari ale mediului

- somn excesiv sau odihna insuficienta

- mirosuri puternice sau inhalarea anumitor substante

- anumite emotii

- stres

- oboseala sau epuizare

- zgomote puternice sau neasteptate

- rau de miscare

- hipoglicemie, infometarea

- fumat

- depresie, anxietate

- traumatism cranian

- mahmureala

- lumini puternice

- unele medicamente

- modificari hormonale

- unele alimente

 

 

Care sunt simptomele migrenei?

Migrenele apar cel mai frecvent dimineata, mai ales la trezire. Unele persoane pot avea migrene in momente previzibile, cum ar fi inainte de menstruatie sau dupa o perioada stresanta.

Migrenele pot progresa in patru etape: prodrom, aura, atac migrenos si postdrom. Nu sunt prezente mereu toate cele patru etape.

Prodrom

Cu una sau doua zile inainte de o migrena, este posibil sa apara modificari subtile care avertizeaza asupra unei viitoare migrene, precum:

- Constipatie

- Schimbari de dispozitie, de la depresie la euforie

- Pofta de mancare

- Rigiditate a gatului

- Nevoie de urinare crescuta

- Retentie de fluide

- Cascat frecvent

Aura

Aura poate sa apara inainte sau in timpul migrenelor. Aurele rerprezinta simptome reversibile de natura nervoasa ce se manifesta de regula vizual, dar pot include si alte tulburari. Fiecare simptom debuteaza de obicei treptat, creste in intensitate in cateva minute si poate dura pana la 60 de minute.

Exemple de aure migrenoase includ:

- Fenomene vizuale, cum ar fi vederea diferitelor forme, puncte luminoase sau fulgerari de lumina

- Senzatii de furnicaturi in membre

- Slabiciune sau amorteala a fetei sau a unei parti a corpului

- Dificultate de a vorbi

- Tinitus

Atacul migrenos

O migrena dureaza de obicei intre 4 si 72 de ore daca nu este tratata.

In timpul unei migrene, este posibil sa apara:

- Durere de obicei pe o parte a capului, insa este posibil ca durerea sa apara si pe ambele parti.

- Durere pulsatila

- Sensibilitate la lumina, la sunet si uneori la miros si la atingere

- Greata si varsaturi

Postdrom

Dupa un atac migrenos poate sa apara oboseala sau confuzie. Perioada de postrom poate dura pana la una sau doua zile. Simptomele prodromului sunt asemenetoare cu manifestarile unei stari de mahmureala. Acestea pot include: stare de greata, ameteala, oboseala, rigiditatea gatului, dificultati de concentrare si sensibilitate la lumina.

 

Care sunt principalele tipuri de migrena?

Cele doua tipuri principale de migrena sunt:

Migrena cu aura

Migrena cu aura se manifesta prin tulburari de vedere si alte simptome neurologice care apar cu aproximativ 10 pana la 60 de minute inainte cefaleea propriu-zisa si nu dureaza de obicei mai mult de o ora. Unele persoane isi pot pierde si vederea partial. Aura poate sa apara spontan si poate sa nu fie insotita de durere de cap. Alte simptome clasice includ probleme de vorbire, o senzatie de amorteala sau slabiciune musculara pe o parte a corpului, furnicaturi la nivelul membrelor sau la nivelul fetei si confuzie. Greata, pierderea poftei de mancare si sensibilitatea crescuta la lumina, sunet sau zgomot pot precede durerea de cap.

Migrena fara aura

Migrena fara aura este cea mai frecventa forma de migrena. Simptomele includ durere de cap care apare fara simptome premonitorii si este de obicei resimtita pe o parte a capului, fiind insotita de greata, confuzie, vedere incetosata, schimbari de dispozitie, oboseala si sensibilitate crescuta la lumina, sunet sau zgomot.

Alte tipuri de migrena

 

Migrena abdominala afecteaza mai ales copiii mici si implica dureri moderate pana la severe in mijlocul abdomenului, care dureaza intre una si 72 de ore, insotita sau nu de dureri de cap minore. Simptomele suplimentare includ greata, varsaturi si pierderea poftei de mancare. Multi copii care dezvolta migrena abdominala pot dezvolta migrene mai tarziu in viata.

Migrena de tip bazilar afecteaza in principal copiii si adolescentii. Apare cel mai adesea la adolescente si poate fi asociata cu perioada menstruala. Simptomele includ pierderea partiala sau totala a vederii sau vedere dubla, ameteli si pierderea echilibrului, coordonare slaba a muschilor, vorbire neclara, tinitus si lesin. Durerea pulsatila poate aparea brusc si poate fi resimtita in mai multe zone ale capului.

Migrena hemiplegica este o forma rara si severa de migrena care provoaca paralizie temporara, care poate dura si cateva zile, pe o parte a corpului inainte sau pe parcursul unei dureri de cap. Simptomele cum ar fi vertijul, furnicaturi si problemele de vedere, vorbire sau inghitire pot sa debuteze inainte de durerea de cap si, de obicei, inceteaza la scurt timp dupa aceasta. Acest tip de migrena poate fi ereditar si atunci se numeste migrena hemiplegica familiala. Aceste mutatii genetice fac creierul mai sensibil sau mai excitabil, cel mai probabil prin cresterea nivelului de glutamat la nivelul creierului.

Migrena menstruala afecteaza femeile in jurul perioadei menstruale, desi majoritatea femeilor cu migrena legata de menstruatie au migrene si in alte momente ale lunii. Simptomele pot include migrena fara aura, durere pulsatorie pe o parte a capului, greata, varsaturi si sensibilitate crescuta la sunet si lumina.

Migrena fara dureri de cap se caracterizeaza prin probleme vizuale sau alte simptome de aura, greata, varsaturi si constipatie.

Migrena oftalmoplegica este o forma neobisnuita de migrena care se manifesta prin dureri de cap, pleoape cazute, pupile dilatate si vedere dubla, care poate persista si cateva saptamani, mult dupa ce durerea a disparut.

Migrena retiniana este o afectiune caracterizata prin atacuri de pierdere a vederii sau tulburari oculare. Aceste atacuri, ca si aurele vizuale mai frecvente, sunt de obicei asociate cu migrene.

Statusul migrenos este un tip rar si sever de migrena acuta in care durerea si greata invalidante pot dura 72 de ore sau mai mult. Durerea si greata pot fi atat de intense incat oamenii trebuie sa fie spitalizati.

 

Cum se stabileste diagnosticul migrenei?

In scopul stabilirii diagnosticului de migrena se poate efectua un examen fizic si un examen neurologic. Medicul verifica, de asemenea, istoricul medical al pacientului. De asemenea, medicul poate recomanda analize de sange si teste imagistice (cum ar fi o scanare CT sau un RMN) pentru a se asigura ca nu exista alte cauze pentru durerea de cap. O electroencefalograma (EEG) poate ajuta medicul sa excluda alte afectiuni ce se pot manifesta prin simptome asemenatoare.

 

Care este tratamentul migrenei?

Tratamentul migrenei are ca scop ameliorarea simptomelor si prevenirea atacurilor recurente.

Medicatie

Medicamentele pentru tratamentul migrenei pot fi impartite in doua categorii:

Medicamente pentru stoparea migrenelor

Aceste medicamente se administreaza la debutul crizei migrenoase si pot opri sau reduce simptomele migrenei cum ar fi durerea, greata, sensibilitatea si celelalte simptome.

Medicamentele care inhiba migrenele includ:

- Triptani. Acest tip de medicamente cresc nivelul serotoninei. Serotonina determina contractia vaselor de sange si scade pragul durerii.

- Ditani

- Gepanti

- Dihidroergotamina. Aceste medicamente se leaga de receptorii serotoninei de pe celulele nervoase si scad transmiterea mesajelor de durere de-a lungul fibrelor nervoase. Acestea sunt mai eficiente in primele etape ale migrenei.

- Medicamente antiemetice (metoclopramida). Aceste medicamente reduc senzatia de voma.

 

Medicamente pentru prevenirea migrenelor

Medicamentele de tipul acesta pot fi prescrise de catre medic pentru pacienti cu simptome severe de migrena sau daca atacurile migrenoase sunt atat de frecvente si de severe incat interfereaza cu rutina zilnica.

Medicamentele care pot preveni migrenele includ:

- Medicamente anticonvulsivante (acid valproic, topiramat)

- Beta-blocante (atenolol, propranolol, nadolol)

- Blocante ale canalelor de calciu (verapamil)

- Anticorpi monoclonali (erenumab, fremanezumab, galcanezumab)

- Antidepresive triciclice (amitriptilina, nortriptilina, doxepina)

- Inhibitori ai recaptarii serotoninei si norepinefrinei (venlafaxina, duloxetina)

 

Medicamente pentru migrene fara prescriptie medicala

Medicamentele pentru migrena fara prescriptie medicala sunt eficiente pentru simptome de migrena usoare pana la moderate. Principalele substante active din medicamentele pentru ameliorarea durerii sunt ibuprofenul, aspirina, acetaminofenul, naproxenul si cofeina.

Evitarea factorilor declansatori ai migrenei

Medicul poate solicita pacientului sa tina un jurnal al migrenelor in care poate nota cand a avut loc migrena, cat a durat, cum s-a manifestat, dar si ce activitati a practicat inainte de aparitia migrenei si ce alimente sau baututuri a consumat. Odata ce factorii declansatori sunt identificati, acestia pot fi evitati.

 

Remedii alternative pentru migrena

Exista si terapii alternative care pot fi de ajutor in gestionarea migrenelor:

- Administrarea de vitamine, minerale care pot contine magneziu, complex de vitamine B sau coenzima Q10

- Tehnici de relaxare precum yoga

- Acupunctura

 

Masuri si remedii la domiciliu pentru a reduce intensitatea unei migrene

- Somnul sau pur si simplu odihna cu ochii inchisi intr-o camera linistita si intunecata

- Asezarea unei comprese reci sau a unei comprese cu gheata pe frunte

- Consum crescut de lichide, mai ales daca migrena este insotita de varsaturi

- Cantitati mici de cofeina pot ajuta la ameliorarea simptomelor in stadiile incipiente ale migrenei

 

 

Bibliografie:

Migraine, National Institute of Neurological Disorders and Stroke official website

Migraine, NHS official website

Migraine, Mayo Clinic official website

Migraine Headaches, Cleveland Clinic official website

 

Autor: Farmacist Marza Andreea Simona

Atenție! Acest articol are un caracter strict informativ și nu înlocuiește consultul medical de specialitate. Adresați-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a urma orice tratament.
Informatiile din prezenta sectiune sunt cu titlu exemplificativ si au la bază date incluse în prospectele medicale. Orice decizie privind achizitionarea unui produs apartine exclusiv consumatorului, în baza unei opinii medicale de specialitate.
Pagina actualizata la data de: 09-04-2024

Produse din categoria Migrena

Vezi Politica de confidentialitate date personale