Osteomalacia (Boala oaselor moi) (afecțiuni medicale)

Ce este osteomalacia (Boala oaselor moi)?

Osteomalacia este o tulburare metabolica osoasa cunoscuta ca si Boala oaselor moi si rezulta din mineralizarea inadecvata a tesutului osos din cauza deficitului de vitamina D, deficitului de calciu sau deficitului de fosfat. Aceasta deficienta poate conduce la oase slabite, moi, manifestandu-se prin simptome precum dureri osoase, slabiciune musculara si un risc crescut de fracturi. Osteomalacia este o afectiune diferita de osteoporoza care prezinta o importanta semnificativa, in special pentru ca deficitul de vitamina D este cea mai frecventa deficienta nutritionala la nivel global. Intelegerea osteomalaciei este esentiala, deoarece recunoasterea precoce si tratamentul adecvat pot preveni complicatiile asociate cu aceasta tulburare.

Care sunt cauzele osteomolaciei (Boala oaselor moi)?

Osteomalacia este rezultatul deficitului de vitamina D, al deficitului de calciu si al deficitului de fsfat.

Scaderea productiei de vitamina D poate avea mai multe cauze precum:
- Vremea rece care reduce expunerea pielii la lumina soarelui si sinteza cutanata redusa de vitamina D
- Pielea inchisa la culoare si nivelul de melanina relativ crescut 
- Obezitatea poate duce la cresterea retentitei vitamin D in tesutul adipos, ceea ce are ca rezultat mai putin substrat de calcidiol disponibil 
- stocarea vitaminei D scade, de asemenea, si odata cu varsta

Scaderea absorbtiei vitaminei D poate fi provocata de:
- Deficienta nutritionala deoarece aceasta poate cauza deficit de vitamina D chiar si cu expunerea adecvata la soare
- Sindroamele de malabsorbtie precum Boala Crohn, fibroza chistica, boala celiaca, colestaza si alterarea chirurgicala a tractului gastrointestinal, cum ar fi bypass-ul gastric, deoarece acestea sunt asociate cu absorbtia deficitara a vitaminelor A, D, E si K liposolubile.

Alterarea metabolismului vitaminei D poate fi provocata de:
- Boala cronica de rinichi
- Sindromul nefrotic ce duce la excretia patologica a proteinei care leaga vitamina D
- Boala hepatica, inclusiv ciroza si boala hepatica steatotica asociata cu disfunctia metabolica deoarece poate duce la o productie deficitara de calcidiol.
- Sarcina deoarece este asociata cu scaderea nivelului de calcidiol

Hipofosfatemie sau hipocalcemie pot fi cauzate de:
- Acidoza tubulara renala, cum ar fi in sindromul Fanconi
- perfuzii intravenoase repetate cu fier 
- tumori, afectiune cunoscuta si sub denumirea de osteomalacie oncogene- aceasta este o boala paraneoplazica, dobandita, rara, caracterizata prin hipofosfatemie si pierderea renala a fosfatului.  Osteomalacia indusa de tumori este cauzata de obicei de tumori benigne care afecteaza pielea, muschii, oasele extremitatilor sau sinusurile paranazale.

Medicamentele care pot cauza osteomalacie sunt:
- Medicamentele antiepileptice, inclusiv fenobarbitalul, fenitoina si carbamazepine deoarece sporesc catabolismul calcidiolului prin inducerea activitatii citocromului P450
- izoniazida, rifampicina si teofilina deoarece pot precipita deficitul de vitamina D in acelasi mod ca si medicamentele antiepileptice.
- Agentii antifungici precum ketoconazolul deoarece cresc necesarul de vitamina D prin inhibarea 1-alfa-hidroxilazei.
- Utilizarea pe termen lung a corticosteroizilor 

Care sunt simptomele osteomalaciei?

Simptomele frecvente ale osteomalaciei includ:
- fracturarea oaselor cu usurinta
- slabiciune musculara
- dificultate la mers
Durerea osoasa, in special la nivelul soldurilor, este, de asemenea, un simptom frecvent al osteomalaciei. Se poate dezvolta o durere surda, dureroasa, care se poate raspandi de la solduri in partea de jos a spatelui, in pelvis, la nivelul picioarelor si la nivelul coastelor.

Care sunt potentialele complicatii ale osteomalaciei?

Daca nu este tratata, osteomalacia, poate conduce la mai multe complicatii. Din cauza mineralizarii slabe a oaselor, pot sa apara mai multe complicatii daca osteomalacia este netratata. Adultii pot suferi fracturi ososase, la nivelul oaselor coastelor, ale picioarelor si ale coloanei vertebrale.
La copii, osteomalacia si rahitismul apar adesea impreuna, ceea ce poate duce la curbarea spre exterior a picioarelor sau la pierderea prematura a dintilor.

Cum este diagnosticata osteomalacia?

Pentru a diagnostica osteomalacia, medicul efectueaza de obicei un examen fizic, examineaza istoricul medical al pacientului si poate recomanda analize de sange pentru a verifica:
- nivelul de vitamina D
- nivelul de calciu
- nivelul de fosfor

Pot fi efectuate, de asemenea, si urmatoarele teste:
- Testul izoenzimei osoase ALP: Nivelurile ridicate pot indica diagnosticul de osteomalacie.
- Testul hormonului paratiroidian (PTH): nivelurile ridicate ale acestui hormon indica un nivel scazut de vitamina D.
- Radiografii si alte teste imagistice: Aceste teste pot evidentia daca exista mici fisuri in oase. Fracturile pot debuta la nivelul acestor zone.
- Biopsie osoasa: aceasta metoda este rar utilizata. De obicei, o radiografia si testele de sange sunt suficiente pentru a stabili un diagnostic si nu este necesara o biopsie osoasa.

Care este tratamentul osteomalaciei?

Dupa stabilirea diagnosticului de osteomalacie, in scopul stabilirii tratamentului este importanta identificarea etiologiei. Tratamentul poate implica administrarea vitaminei D, a calciului si a suplimentelor cu fosfor pe cale orala. Persoanele cu anumite afectiuni pot avea nevoie de analize de sange la un interval regulat pentru a monitoriza nivelurile sangvine de fosfor si de calciu. Atunci cand medicul a stabilit ca deficienta de vitamina D este cauza de baza a anumitor simptome, tratamentul poate imbunatati semnificativ rezistenta si ameliorarea sensibilitatii osoase in cateva saptamani. 
Alte tratamente pentru ameliorarea sau corectarea simptomelor de osteomalacie pot include:
- Purtarea anumitor corsete sau dispozitive pentru a reduce sau a petru a preveni neregulile osoase
- Chirurgie pentru corectarea deformarilor osoase (in cazuri severe)
- Expunere adecvata la lumina soarelui

Cum poate fi prevenita osteomalacia?

Educarea pacientilor despre importanta aportului adecvat de vitamina D, calciu si fosfor este esentiala pentru sanatatea oaselor si pentru prevenirea osteomalaciei. Pacientii ar trebui sa fie informati despre sursele alimentare ale acestor nutrienti si despre beneficiile expunerii in conditii de siguranta la soare pentru a mentine nivelurile optime de vitamina D. Pentru categoriile de risc, cum ar fi persoanele cu sindroame de malabsorbtie sau expunere limitata la soare, poate fi necesara suplimentarea. Exercitiile cu greutati, efectuate in conditii de siguranta, sunt esentiale pentr fortificarea oaselor si pentru prevenirea osteomalaciei. 
Educarea pacientilor cu privire la recunoasterea simptomelor precoce, cum ar fi durerea osoasa si slabiciunea musculara, poate conduce la instituirea unui tratament precoce si la prevenirea complicatiilor.
Alimentele cu cel mai mare continut natural de vitamina D sunt de obicei cele pe baza de carne sau peste. Deoarece pacientii cu diete vegetariene nu consuma aceste alimente, este importanta educarea acestora cu privire la sursele alternative de alimente bogate in vitamina D. Aceste optiuni alimentare includ lapte fortificat, iaurt, branza, suc de portocale, paine si ciuperci crescute in lumina ultravioleta.

Bibliografie:

Osteomalacia, Medline Plus official website
Osteomalacia, Cleveland Clinic official website
What is Osteomalacia?, WebMD official website
What You Need to Know About Osteomalacia, Healthline official website
Zimmerman L, Anastasopoulou C, McKeon B. Osteomalacia. [Updated 2024 Sep 2]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2024 Jan-.
What to know about osteomalacia, Medical News Today official website

Autor: Farmacist Marza Andreea Simona