Ce este peritonita?
Peritonita reprezinta inflamarea peritoneului, un tesutul subtire care captuseste peretele interior al abdomenului si care acopera majoritatea organelor abdominale.
Peritonita poate fi clasificata in functie de cauza in peritonita primara sau secundara, in functie de extindere in peritonita localizata sau generalizata sau in functie de prezenta agentilor infectiosi in peritonita septica sau nonseptica.
Peritonita primara se refera la o afectiune inflamatorie spontana in absenta unei patologii intraabdominale subiacente sau a unui istoric cunoscut de leziuni peritoneale.
Peritonita secundara este consecinta unei stari intraabdominale patologice aseptice sau septice preexistente.
Daca nu este tratata, peritonita se poate raspandi rapid si infectia poate ajunge in circulatia sistemica, conducand la sepsis, o afectiune care poate duce la insuficienta multipla de organ si la moarte.
Care sunt cauzele peritonitei?
Cauze chimice
Inflamatia este adesea cauzata de o infectie, dar uneori este cauzata de o reactie chimica la diferite fluide corporale iritante:
- Bila se poate scurge din vezica biliara daca este afectata de o inflamatie severa cum este colecistita si poate provoaca o perforare a tesuturilor.
- Enzimele pancreatice pot migra in exteriorul pancreasului daca o inflamatia severa cum este pancreatita provoaca o perforare a tesuturilor.
- Acidul din stomac poate migra din stomac in cazul ulcerului si poate irita peritoneul.
- O tumoare sau un chist localizat la nivelul abdomenului se pot rupe si pot provoca peritonita.
Cauze infectioase
Peritonita infectioasa poate fi primara sau secundara.
Peritonita infectioasa primara este cauzata de o infectie care isi are originea in peritoneu.
Infectia primara este mai putin frecventa decat infectia secundara si, de obicei, poate sa apara atunci cand:
- Pacientul prezinta ascita. Ascita este o conditite medicala care presupune cumularea de lichid in cavitatea peritoneala si poate fi generata de boli precum afectiuni hepatice, insuficienta renala, insuficienta cardiaca, cancer sau alte afectiuni. Unele dintre aceste boli pot permite, de asemenea, contaminarea bacteriana a continutului cavitatii peritoneale cu bacterii ce provin din tractul digestiv si pot conduce la peritonita.
- Infectia poate sa apara si ca urmare a utilizarii unor instrumente medicale. Dializa si hranirea enterica prin sonda pot cauza peritonita. Bresele efectuate la nivelul peretilor organelor pentru a trece sonda sau tubul prin care se realizeaza aceste proceduri pot reprezenta porti de intrare pentru anumite bacterii si pot conduce la peritonita.
Peritonita infectioasa secundara se raspandeste la peritoneu din alta regiune a corpului.
Infectia secundara este cea mai frecventa cauza a peritonitei. Poate fi cauzata de:
- apendicita
- ulcer gastric perforat
- ulcer intestinal perforat din diverticulita sau boala inflamatorie intestinala
- pancreatita infectioasa
- abces tubo-ovarian rupt din cauza bolii inflamatorii pelvine
- sarcina ectopica rupta
- trauma sau ranire a abdomenului
- chirurgie abdominala
In cazuri rare, peritonita poate fi o complicatie unei colonoscopii sau a unei endoscopii.
Care sunt factorii de risc pentru peritonita?
Exista anumite situatii care pot creste riscul de peritonita:
- Dializa peritoneala. Peritonita poate sa apara la persoanele care efectueaza dializa.
- Alte afectiuni medicale precum: ciroza, apendicita, ulcere gastrice, diverticulita, Boala Crohn, pancreatita.
- Istoric de peritonita. Persoanele care au avut peritonita in trecut prezinta un risc mai mare de a dezvolta peritonita.
Care sunt simptomele peritonitei?
Peritonita se poate manifesta printr-un abdomen sensibil, dureros si crescut in volum. Durerea se poate agrava la atingere sau la miscare.
Alte simptome pot include:
- ileus paralitic (paralizie temporara a intestinelor)
- Febra si frisoane (simptome specifice infectiei)
- Scaune reduse ca volum
- Balonare sau senzatie de plenitudine in abdomen
- Pierderea poftei de mancare
- Oboseala excesiva
- Urina redusa ca si volum
- Greata si varsaturi
- Deranjamente gastrice
- Tahicardie
- Dificultati de respiratie
Pentru persoanele dializate, simptomele de peritonita pot include, de asemenea:
- Lichid tulbure de dializa
- Prezenta fibrinei in lichidul de dializa
Pentru persoanele cu ascita, simptomele de peritonita pot include si:
- Insuficienta cognitiva usoara (din cauza encefalopatiei hepatice)
- Oboseala si stare de rau
- picioare umflate (edem)
- Vanatai si sangerari usoare (trombocitopenie)
Care sunt complicatiile peritonitei?
Fara tratament, peritonita poate provoca probleme grave de sanatate precum:
- infectie generalizata a organismului numita sepsis. Sepsisul este foarte periculos, putand pune viata in pericol
- Deshidratarea si dezechilibrele electrolitice
- Constipatie si retentie de urina in cazul ileus paraliticus
- Aderente abdominale si tesut cicatricial cauzat de inflamatie care pot bloca intestinele
- La pacientii cu boli hepatice, peritonita bacteriana spontana poate declansa sindromul hepatorenal
Cum este diagnosticata peritonita?
In scopul stabilirii diagnosticului, medicul va efectua un examen fizic si anamenza pacientului. In cadrul examenului fizic medicul va verifica daca abdomenul este umflat, sensibil la atingere sau tare. Daca sunt necesare mai multe teste pentru a confirma un diagnostic, medicul poate recomanda:
- Analize de sange. Un test de sange, numit hemoleucograma completa poate determina numarul de globule albe/leucocite (WBC) si de globule rosii/trombocite (RBC). Un numar mare de leucocite semnaleaza de obicei inflamatie sau infectie. Un numar scazut de eritrocite poate indica sangerare intraabdominala. O hemocultura poate ajuta la identificarea bacteriilor care cauzeaza infectia sau inflamatia.
- Teste imagistice. Testele imagistice, cum ar fi scanarile CT si radiografiile, pot evidentia orice perforatie de la nivelul peritoneului.
- Paracenteza. O alta procedura de diagnosticare este paracenteza. Aceasta implica prelevarea unei probe de lichid din abdomen pentru a verifica prezenta unei infectii. Lichidul este apoi testat pentru semne de inflamatie si infectie in cadrul unui laborator. Nu toate cazurile de peritonita necesita paracenteza.
In cazul pacientilor care efectueaza dializa, medicul poate diagnostica peritonita pe baza aspectului lichidului de dializa tulbure.
Care este tratamentul peritonitei?
Tratamentul peritonitei poate include:
- Antibiotice. Tipul de antibiotic administrat, durata tratamentului si modul de administrare al acestuia poate varia in functie de tipul de peritonita si de gravitatea acesteia.
- Interventia chirurgicala. Aceasta este adesea necesara pentru a indeparta tesutul infectat, pentru a trata cauza infectiei si pentru a preveni raspandirea infectiei. Operatia este importanta daca peritonita se datoreaza unei rupturi de apendice, ulcerului gastric sau diverticulitei.
- Alte tratamente. In functie de simptomele particulare, acestui tratament i se pot adauga: analgezice si antiinflamatoare, fluide administrate intravenos, oxigen sau transfuzii de sange.
Bibliografie:
Peritonitis, Mayo clinic official website
Peritonitis, Cleveland Clinic official website
Peritonitis, Medline official website
What Is Peritonitis?, WebMD official website
What is peritonitis?, Healthline official website
Everything you need to know about peritonitis, Medical News Today official website
Volk SW. Peritonitis. Small Animal Critical Care Medicine. 2015:643-8. doi: 10.1016/B978-1-4557-0306-7.00122-7. Epub 2014 Jun 25. PMCID: PMC7152366.
Autor: Farmacist Marza Andreea Simona
Favorite
Cosul meu
Cumpara 
