Ce este un salazion (chalazion)?
Salazionul se prezinta, de obicei, sub forma unui nodul sau chist localizat la nivelul pleoapei. Un chalazion se formeaza de obicei pe partea inferioara a pleoapei superioare, dar ocazional se poate forma si pe pleoapa inferioara. Salazionul se formeaza lent atunci cand o glanda secretoare de sebum, numita glanda Meibomian, se blocheaza, de aceea mai poarta denumirea si de chist meiobian. La inceput, chalazionul poate fi dureros, dar, dupa un timp, leziunea nu mai prezinta sensibilitate. Leziunile sunt de obicei benigne si autolimitate, desi se pot dezvolta si complicatii cronice. Salazionul recurent trebuie evaluat pentru malignitate.
In mod normal, salazionul se dezvolta la persoanele adulte, cu varsta cuprinsa intre 30 si 50 de ani. Nu sunt frecvente la copii, dar uneori pot sa apara si la aceasta categorie de varsta.
Salazionul reprezinta cea mai frecvente leziune inflamatorie a pleoapei.
Care sunt cauzele aparitiei salazionului (chalazionului)?
Salazionul este cauzat de inflamatia si obstructia glandelor sebacee de la nivelul pleoapelor. Aceste glande secreta sebum, care impreuna cu lacrimile, mentin suprafata ochiului umeda. Daca una dintre aceste glande este blocata, sebumul este retinut la nivelul acesteia si se formeaza un depozit sub forma unui nodul dur. Un salazion este de fapt un lipogranulom cronic steril. De obicei, acesta se maresc lent si nu sunt sensibile. Un chalazion profund este cauzat de inflamatia unei glande meibomiene. Un chalazion superficial este cauzat de inflamarea unei glande Zeis.
Uneori, salazionul este legat sau cauzat de alte afectiuni de sanatate. Acestea includ:
- Rozacee
- Inflamatie a pleoapelor (blefarita)
- Dermatita seboreica
- Tuberculoza
- Infectii virale
Rareori, o infectie poate provoca un salazion.
Salazionul este contagios?
Nu, salazionul nu este contagios. Salazionul, de obicei, nu este provocat de o infectie bacteriana, astfel incat bacteriile nu se pot raspandi de la o persoana la alta.
Care sunt factorii de risc pentru dezvoltarea unui salazion (chalazion)?
Salazionul este o afectiune foarte frecventa si orice persoana poate dezvolta un salazion. Dar probabilitatea de a dezvolta un salazion creste daca:
- persoana prezinta un istoric de salazion
- persoana sufera de blefarita cronica
- persoana sufera de anumite afectiuni ale pielii, cum ar fi dermatita seboreica sau rozaceea
- persoana are pielea uscata
- persoana se confrunta cu modificari hormonale
Care sunt simptomele salazionului (chalazionului)?
Un salazion se prezinta de obicei ca o zona umflata, nedureroasa, localizata pe pleoapa. Adesea, un salazion poate provoaca tulburari de vedere sau disconfort sau poate deveni inflamat, dureros sau infectat. Frecvent, pacientul poate avea antecedente de leziuni similare anterioare, deoarece salazionul tinde sa recidiveze la persoanele predispuse.
Salazionul este, de obicei, un nodul palpabil, de obicei nesensibil (desi in inflamatia acuta poate provoca o oarecare sensibilitate asociata), nefluctuant si neeritematos. Salazionul are de obicei o dimensiune mai mica de 1 cm. Se prezinta mai des pe pleoapa superioara printr-o singura leziune, desi sunt posibile si leziuni multiple. Salazionul este localizat de obicei mai profund decat hordeolum.
Un salazion poate sa nu prezinte simptome, adesea disparand de la sine. Dar, pot sa apara si simptome precum:
- roseata
- sensibilitate
- tumefiere
Daca un salazion creste suficient de mare, poate afecta si vederea prin impingerea ochiului si distorsionarea formei corneei (astigmatism). Alte afectiuni pot provoca simptome similare, asa ca este indicat un consult medical pentru un diagnostic precis.
Cum poate fi diagnosticat un salazion (chalazion)?
Diagnosticul unui salazion este de obicei clinic. Daca istoricul medical si examinarea sunt concludente, nu este necesara nicio analiza suplimentara. Daca se pune problema unui diagnostic alternativ, poate fi luata in considerare o biopsie.
Desi mai putin frecvente decat salazionul, neoplasmele trebuie luate in considerare, in special in cazul salazionului recurent la persoanele varstnice. Carcinomul trebuie exclus prin biopsie daca exista o suspiciune. Etiologiile infectioase precum blefarita, dacriocistita, herpes zoster, herpes simplex, moluscum contagiosum, leishmanioza si celulita trebuie luate in considerare si tratate atunci cand este cazul. Leziunile benigne precum papiloamele, hordeolumul, xantogranulomul juvenil si xantelasma pot fi suspectate daca aspectul nu este tipic pentru salazion.
Diagnosticul salazionului
Analiza istoricului medical presupune solicitarea de informatii in legatura cu probleme medicale ce ar putea fi corelate cu formarea unui salazion. Examinare externa a ochilor presupune analizarea pleoape, genelor si a texturii pielii. Medicul poate utiliza pentru a analiza pleoapele un instrument cu o lumina puternica si, de asemenea, poate fi necesar un instrument pentru marirea imaginii pentru a vizualiza baza genelor. Medicul oftalmolog va verifica deschiderile glandelor sebacee localizate pe partea inferioara a pleoapei.
Care este tratamentul salazionului (chalazionului)?
Tratamentul conservator al salazionului
Managementul conservator este strategia initiala pentru salazion. Compresele calde trebuie aplicate pe pleoapa afectata timp de 15 minute de 2 pana la 4 ori pe zi sau conform recomandarilor medicale atunci cand medicul recomanda altfel. Masajul pleoapelor si, eventual, utilizarea samponului pentru pleoape pot fi, de asemenea, eficiente. Majoritatea salazioanelor se rezolva in termen de o luna cu aceste masuri conservatoare. Daca simptomele persista mai mult de o luna, se recomanda tratament ce poate fi recomandat si prescris de catre un medic oftalmolog.
Tratament medical al salazionului
Medicul oftalmolog poate recomanda anumite masuri de autoingrijire la domiciliu. De asemenea, pot prescrie anumite picaturi pentru ochi sau creme de uz oftalmic. Antibioticele nu sunt necesare in mod obisnuit, deoarece salazionul este o afectiune inflamatorie. Cu toate acestea, pot exista situatii cand se suspecteaza o etiologie infectioasa asociata. Daca se suspecteaza o infectie, tetraciclinele sunt antibioticele de electie.
Tratamentul chirurgical
Leziunile persistente necesita interventie chirurgicala. Leziunile mai mici pot fi tratate cu chiuretaj si disectie chirurgicala. Leziunile mai mari necesita o incizie mai extinsa.
Interventia chirugicala pentru salazion nu dureaza mult. Medicul o poate efectua la cabinet in aproximativ 15-20 de minute. Se efectueaza de obicei o anestezie locala si apoi se efectueaza o incizie mica in salazion, care permite scurgerea fluidului din interiorul acestuia. De asemenea, medicul poate elimina sebumul intarit din interiorul pleoapei. Este posibil sa apara dureri usoare, si de obicei nu sunt necesare cusaturile. La final, medicul poate aplica un plasture pe ochi. Medicul poate recomanda, de asemenea, o crema cu antibiotice sau picaturi oftalmice cu antibiotice pentru a se asigura ca incizia efectuata nu se infecteaza.
Cum poate fi prevenita aparitia unui salazion (chalazion)?
Nu exista o modalitate sigura de a preveni salazionul. Poate fi redus riscul de a dezvolta un salazion prin pastrarea igienei pleoapelor prin:
- spalarea mainilor, mai ales inainte de a atinge ochii si de a manipula lentilele de contact
- spalarea pleoapelor inainte de a merge la culcare pentru a indeparta machiajul si alte impuritati
- pastrarea igienei lentilelor de contact si respectarea instructiunilor de pastrare si de utilizare a acestora
- evitarea utilizarii fardurilor de pleoape sau a rimelului care au depasit termenul de valabilitate
Bibliografie:
Jordan GA, Beier K. Chalazion. [Updated 2023 Jul 31]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2024 Jan-
Chalazion, Cleveland Clinic official website
What is a chalazion? Identification and treatment, Medical News Today official website
Styes and Chalazia, Stanford Medicine official website
Autor: Farmacist Marza Andreea Simona