Ce este scleroza multipla?
Scleroza multipla este o boala cronica a sistemului nervos central. Este considerata si o tulburare autoimuna. In scleroza multipla, celulele sistemului imunitar ataca in mod gresit mielina din sistemul nervos central (creier, nervi optici si maduva spinarii). Mielina este o substanta care alcatuieste teaca de protectie care acopera fibrele nervoase. Scleroza multipla este cea mai frecventa boala neurologica invalidanta la adultii tineri si debutul simptomelor are loc in general la varsta de 20- 40 de ani.
Boala este rareori fatala si majoritatea persoanelor cu scleroza multipla au o speranta de viata normala.
Care sunt cauzele sclerozei multiple?
Cauza sclerozei multiple este necunoscuta. Este considerata o boala mediata imun in care sistemul imunitar al organismului isi ataca propriile tesuturi. Scleroza multipla este o afectiune inflamatorie demielinizanta care rezulta dintr-un atac autoimun asupra mielinei, izolatia grasa care inconjoara nervii din creier si din maduva spinarii. Acest lucru perturba impulsurile electrice care sunt trimise prin nervi catre restul corpului si rezulta cicatrici (numite placi sau scleroza). Se crede ca factorii genetici si de mediu joaca un rol important in aparitia sclerozei multiple.
Care sunt simptomele sclerozei multiple?
Simptomele precoce ale sclerozei multiple includ adesea:
- probleme de vedere, cum ar fi vederea incetosata, dubla sau nevrita optica, care provoaca durere la miscarea ochilor si pierderea rapida a vederii
- slabiciune musculara, adesea la nivelul mainilor si picioarelor, si rigiditate musculara insotita de spasme musculare dureroase
- furnicaturi, amorteala sau durere la nivelul bratelor, picioarelor, trunchiului sau fetei
- stangacie, in special dificultate de a mentine echilibrul
- probleme de control al vezicii urinare
- ameteli intermitente sau constante
Scleroza multipla poate provoca, de asemenea, simptome ulterioare, cum ar fi:
- oboseala mentala sau fizica care insoteste simptomele timpurii in timpul unui atac
- schimbari de dispozitie, cum ar fi depresia sau dificultati de exprimare sau de control emotional
- disfunctie cognitiva - probleme de concentrare, gandire, invatare sau dificultati de memorare sau de judecata
- slabiciunea, rigiditatea si spasmele pot fi suficient de severe pentru a afecta mersul sau statul in picioare.
In unele cazuri, scleroza multipla duce la paralizie partiala sau completa, in special la persoanele care nu sunt tratate sau care au o boala avansata. Exacerbarile sclerozei multiple pot sa apara in urma unor infectii obisnuite.
Durerea este rareori primul semn de scleroza multipla, dar durerea apare adesea cu nevrita optica si nevralgia trigemenului, o tulburare care afecteaza unul dintre nervii care ofera simtul tactil al diferitelor parti ale fetei. Spasmele dureroase ale membrelor si durerea ascutita care radiaza in picior sau in jurul abdomenului pot fi, de asemenea, simptome ale sclerozei multiple.
Care sunt principalele tipuri de scleroza multipla?
Simptomele sclerozei multiple depind de severitatea reactiei inflamatorii, precum si de localizarea si extinderea placilor sau a leziunilor, care apar in principal in trunchiul cerebral, maduva spinarii, nervii optici si substanta alba.
Evolutia sclerozei multiple este diferita pentru fiecare persoana, ceea ce face dificila emiterea unui prognostic. Debutul si durata simptomelor depind de obicei de tipul sclerozie multiple, dar pot debuta in cateva zile si pot sa dispara rapid sau se pot dezvolta mai lent si treptat de-a lungul mai multor ani.
Exista patru tipuri principale de scleroza multipla, numite in functie de progresia simptomelor in timp:
Scleroza multipla recidivanta-remisiva
Simptomele acestui tip se manifesta sub forma de atacuri. Intre atacuri, persoanele care sufera de acest tip de scleroza multipla nu prezinta simptome. Perioadele de inactivitate a bolii dintre atacurile de scleroza multipla sunt denumite remisie. Pot trece saptamani, luni sau chiar ani inainte de a avea loc un alt atac, urmat din nou de o perioada de inactivitate. Majoritatea persoanelor cu scleroza multipla sunt initial diagnosticate cu aceasta forma a bolii.
Scleroza multipla secundar-progresiv
Persoanele care sufera de obicei de aceasta forma de scleroza multipla au de obicei antecedente de atacuri de scleroza multipla, dar apoi incep sa dezvolte simptome treptate si constante si deteriorarea starii apare in timp. Majoritatea persoanelor cu scleroza multipla severa recidivanta-remisiva pot dezvolta scleroza multipla secundar progresiva daca nu sunt tratate.
Scleroza multipla primar-progresiv
Acest tip este mai putin frecvent si se caracterizeaza prin agravarea progresiva a simptomelor initiale, fara recidive sau exacerbari vizibile ale bolii, desi poate exista o ameliorare temporara sau minora a simptomelor.
Scleroza multipla cu recidiva progresiva
Cea mai rara forma de scleroza multipla se caracterizeaza printr-o agravare constanta a simptomelor de la inceput cu recaderi acute care pot aparea in timp in cursul bolii.
Exista cateva variante rare si neobisnuite de sclerozei multiple, cum ar fi:
Varianta de SM Marburg (cunoscuta si sub numele de Scleroza multipla maligna) provoaca simptome rapide si necrutatoare si poate duce la dizabilitati semnificative sau chiar la deces, la scurt timp dupa debutul bolii.
Scleroza concentrica Balo provoaca inele concentrice de distrugere a mielinei care pot fi observate pe un RMN si este un alt tip de varianta de scleroza multipla care poate progresa rapid.
Cum poate fi diagnosticata scleroza multipla?
Nu exista teste specifice pentru diagnosticarea sclerozei multiple. In schimb, un diagnostic de scleroza multipla se bazeaza adesea pe excluderea altor afectiuni care ar putea produce semne si simptome similare.
Este posibil ca medicul sa analizeze istoricul medical, simptomele si sa efectueze o examinare amanuntita.
Ulterior, medicul poate recomanda:
Teste de sange
- pentru a verifica biomarkerii specifici sclerozei multiple
- pentru excluderea altor boli cu simptome similare
Punctia rahidiana (punctie lombara)
Aceasta proba poate evidentia anomalii ale anticorpilor care sunt asociati cu scleroza multipla.
Rezonanta magnetica nucleara (RMN)
Aceasta investigatie poate identifica leziuni specifice sclerozei multiple
Pot fi efectuate teste care inregistreaza semnalele electrice produse de sistemul nervos ca raspuns la stimuli (test de potential evocat).
La majoritatea persoanelor cu scleroza multipla recurent-remisiva, diagnosticul este simplu si se bazeaza pe un model de simptome in concordanta cu boala si confirmat prin scanari imagistice ale creierului, cum ar fi un RMN.
Diagnosticarea sclerozei multiple poate fi mai dificila la persoanele cu simptome neobisnuite sau cu boala progresiva. In aceste cazuri, pot fi necesare teste suplimentare si analiza lichidului spinal, teste de potential evocat si teste imagistice suplimentare.
RMN-ul cerebral este adesea folosit pentru a ajuta la diagnosticarea sclerozei multiple.
Care este tratamentul sclerozei multiple?
Nu exista un tratament specific pentru scleroza multipla, dar exista tratamente care pot reduce numarul si severitatea recaderilor si pot intarzia progresia pe termen lung a bolii.
Corticoterapia
Steroizii intravenosi suprima rapid si puternic sistemul imunitar si reduc inflamatia. Tratamentul initial poate fi continuat cu o doza redusa de corticosteroizi orali. Studiile clinice au aratat ca aceste medicamente grabesc recuperarea dupa atacurile de scleroza multipla, dar nu modifica rezultatul pe termen lung al bolii.
Schimbul de plasma sau plasmafereza
Acest tip de tratament poate trata crizele severe la persoanele cu forme recidivante de scleroza multipla care nu au un raspuns bun la corticosteroizi. Schimbul de plasma implica extragerea sangelui din organism si indepartarea componentelor din plasma sanguina despre care se crede ca ar fi implicate in evolutia sclerozei multiple. Restul sangelui, impreuna cu plasma de inlocuire, este apoi transfuzat inapoi in organism. Acest tratament nu s-a dovedit a fi eficient pentru scleroza multipla secundar progresiva sau cronic progresiv.
Tratamente modificatoare ale bolii
Terapiile actuale aprobate de U.S. Food and Drug Administration (FDA) pentru scleroza multipla sunt concepute pentru a modula sau suprima reactiile inflamatorii ale bolii. Ele sunt cele mai eficiente pentru scelroza multipla recidivanta-remisiva in stadii incipiente.
Medicamentele injectabile includ:
Medicamentele cu interferon beta sunt printre cele mai frecvente medicamente utilizate pentru tratarea sclerozei multiple. Interferonii sunt molecule de semnalizare care regleaza sistemul imunitar.
Acetatul de glatiramer modifica echilibrul celulelor imunitare din organism, dar modul in care actioneaza nu este complet clar.
Tratamentele perfuzabile includ:
Natalizumab actioneaza prin prevenirea atacului imunitar asupra creierului si asupra maduvei spinarii. Natalizumab este, in general, recomandat numai persoanelor care nu au raspuns bine sau care nu pot tolera alte terapii de prima linie.
Ocrelizumab se utilizeaza in tratamentul dultilor cu forme recidivante sau primare progresive de scleroza multipla. Este singura terapie de modificare a bolii aprobata de FDA pentru scleroza multipla primar-progresiv. Medicamentul vizeaza celulele imune circulante care produc anticorpi, care joaca, de asemenea, un rol in formarea leziunilor de scleroza multipla.
Alemtuzumab vizeaza proteinele de la suprafata celulelor imune. Deoarece acest medicament creste riscul de tulburari autoimune, este recomandat celor care au avut raspunsuri inadecvate la doua sau mai multe terapii pentru scleroza multipla.
Mitoxantrona se administreaza in forme deosebit de severe de scleroza multipla recidivanta-remisiva si secundar progresiva. Acest medicament ar trebui considerat ca o ultima solutie pentru a trata persoanele cu o forma de scleroza multipla care duce la pierderea rapida a functiei si pentru care alte tratamente nu au functionat.
Tratamentele orale includ:
Fingolimod este un medicament care reduce rata de recadere in scleroza multipla la adulti si la copii.
Fumaratul de dimetil este un medicament utilizat pentru a trata formele recidivante de scleroza multipla. Mecanismul sau exact de actiune nu este cunoscut in prezent.
Teriflunomida este un medicament care reduce rata de proliferare a celulelor imunitare activate.
Cladribina vizeaza anumite tipuri de globule albe care provoaca atacuri imunitare in scleroza multipla.
Fumaratul de diroximel reduce leziunile la nivelul creierului si maduvei spinarii.
Siponimod are un mecanism de actiune similar cu fingolimodul. Siponimod a fost aprobat de FDA pentru a trata scleroza multipla secundar progresiva.
Studiile clinice au aratat ca cladribina, fumaratul de diroximel si fumaratul de dimetil scad numarul de recaderi, intarzie progresul dizabilitatii fizice si incetineste dezvoltarea leziunilor cerebrale.
Gestionarea simptomelor sclerozei multiple
Scleroza multipla provoaca o varietate de simptome care pot interfera cu activitatile zilnice, dar de obicei pot fi tratate sau gestionate. Multe dintre aceste probleme sunt cel mai bine tratate de neurologi care au pregatire avansata in tratamentul sclerozei multiple si care pot prescrie medicamente specifice pentru a trata aceste probleme.
Simptomele oculare
Problemele oculare si de vedere sunt frecvente la persoanele cu scleroza multipla, dar rareori duc la orbire permanenta. Inflamarea nervului optic (nevrita optica) sau deteriorarea tecii de mielina care acopera fibrele nervoase din sistemul vizual poate provoca vedere incetosata sau gri, orbire temporara a unui ochi, pierderea vederii normale a culorilor, ingustarea campului vizual. Miscarile necontrolate orizontale sau verticale ale ochilor (nistagmus), vederea dubla (diplopie) sunt frecvente la persoanele cu scleroza multipla.
Simptome musculare
Slabiciunea musculara si spasticitatea sunt frecvente in scleroza multipla. Spasticitatea usoara poate fi gestionata prin intinderea si exercitarea muschilor folosind terapia cu apa, yoga sau kinetoterapie. Medicamente precum gabapentina sau baclofenul pot reduce spasticitatea. Este foarte important ca persoanele cu scleroza multipla sa ramana active fizic, deoarece inactivitatea fizica poate contribui la agravarea rigiditatii, slabiciunii, durerii, oboselii si a altor simptome.
Tremorul
Tremorul sau tremuratul incontrolabil se dezvolta la unele persoane cu scleroza multipla. Stimularea profunda a creierului si medicamentele, cum ar fi clonazepamul, pot fi, de asemenea, utile.
Probleme cu mersul si echilibrul
Acestea apar la multe persoane cu scleroza multipla. Cea mai frecventa problema de mers este ataxia din cauza leziunilor zonelor creierului care coordoneaza echilibrul muscular. Terapia fizica poate reduce, de asemenea, problemele de mers. FDA a aprobat medicamentul dalfampridina pentru a imbunatati mersul la persoanele cu scleroza multipla.
Oboseala
Oboseala este un simptom comun al sclerozei multiple si poate fi atat fizica (oboseala la nivelul bratelor sau picioarelor) cat si cognitiva (viteza de procesare incetinita sau epuizare mentala). Programele zilnice de activitate fizica de intensitate usoara pana la moderata pot reduce in mod semnificativ oboseala, desi oamenii ar trebui sa evite activitatea fizica excesiva si sa minimizeze expunerea la conditii de vreme calda. Alte medicamente care pot reduce oboseala includ amantadina, metilfenidatul si modafinilul.
Durerea
Durerea poate fi resimtita in diferite parti ale corpului. Nevralgia de trigemen (durere faciala) este tratata cu medicamente anticonvulsivante sau antispastice sau, mai rar, cu analgezice. Durerea centrala, un sindrom cauzat de afectarea creierului si/sau a maduvei spinarii, poate fi tratata cu gabapentin si nortriptilina. Tratamentele pentru dureri cronice de spate sau alte dureri musculo-scheletale pot include terapia prin caldura, masaj, ultrasunete si kinetoterapie.
Incontinenta urinara si constipatia
Incontinenta urinara poate fi tratata cu medicatie specifica. Constipatia este, de asemenea, frecventa si poate fi tratata cu o dieta bogata in fibre, laxative si clisme.
Disfunctia sexuala
Aceasta problema poate fi ameliorata cu ajutorul medicatiei. Consilierea psihologica poate fi de ajutor.
Depresia clinica
Depresia este frecvent intalnita in randul persoanelor cu scleroza multipla. Depresia poate intensifica simptomele de oboseala, durere si disfunctie sexuala. Cel mai adesea este tratata cu terapie cognitiv comportamentala si medicamente antidepresive cu inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS).
Afect pseudobulbar ( expresii necorelate cu starea de spirit)
Aceste expresii sunt adesea nesincronizate cu starea de spirit. De exemplu, persoanele cu scleroza multipla pot plange atunci cand sunt de fapt fericite sau invers. Tratamentul combinat al medicamentelor dextrometorfan si chinidina poate trata afectul pseudobulbar, la fel ca si alte medicamente precum amitriptilina sau citalopramul.
Deficienta cognitiva
Aceasta problema afecteaza pana la 75% dintre persoanele cu scleroza multipla. Aceste modificari cognitive pot aparea in acelasi timp cu simptomele fizice sau se pot dezvolta treptat in timp. Medicamente precum donepezilul pot fi utile in unele cazuri.
Suport emotional
Programele de management al stresului, programele de relaxare, apartenenta la un grup de sprijin pentru scleroza multipla sau psihoterapie individuala pot ajuta unii oameni.
Bibliografie:
Multiple sclerosis, Mayo Clinic official website
Multiple Sclerosis (MS), Johns Hopkins Medicine official website
Multiple Sclerosis, NIH official website
Multiple Sclerosis (MS), Cleveland Clinic official website
Multiple sclerosis, Who official website
What Is Multiple Sclerosis?, WebMD official website
Autor: Farmacist Marza Andreea Simona
Favorite
Cosul meu
Cumpara 
