Sindromul Cushing (Hipercorticismul) (afecțiuni medicale)

Ce este Sindromul Cushing?

Sindromul Cushing este o tulburare hormonala cauzata de expunerea pe termen lung la un nivel circulant crescut de cortizol, un hormon produs de glanda suprarenala. Glandele suprarenale, glanda pituitara si hipotalamusul controleaza nivelurile de cortizol.
Ecista doua tipuri de Sindrom Cushing:
- Sindrom Cushing endogen, care apare din cauza cortizolului in exces produs de organism
- Sindromul Cushing exogen, care apare din cauza efectelor secundare ale anumitor medicamente administrate pentru a trata alte afectiuni
Unele persoane prezinta niveluri ridicate de cortizol in mod intermitent, dar nu dezvolta efectele pe termen lung specifice Sindromului Cushing. Aceste persoane pot dezvolta Sindrom pseudo-Cushing, o afectiune intalnita uneori la persoanele care sufera de depresie sau anxietate, in cazul cosnumului excesiv de alcool, diabetului zaharat sau in caz de obezitate.
Cortizolul este denumit si ,,hormonul stresului", deoarece ajuta organismul sa raspunda la stres si controleaza functii precum:
- mentinerea tensiunii arteriale
- reglarea glicemiei
- reducerea inflamatiei
- mentinerea nivelului de energie
- respiratia
- procesele cognitive si memoria

Care sunt factorii de risc pentru Sindromul Cushing?

- Varsta. Sindromul Cushing afecteaza de obicei adultii cu varste cuprinse intre 30 si 50 de ani, dar poate afecta si copiii. 
- Genul. Sindromul Cushing afecteaza aproximativ trei ori mai multe femei decat barbati.
- Administrarea de glucocorticoizi. Persoanele care administreaza medicatie glucorticoida, pot dezvolta, de asemenea, Sindromul Cushing exogen.

Care sunt cauzele Sindromului Cushing?

Cea mai frecventa cauza a Sindromului Cushing este utilizarea pe termen lung, in doze mari, a glucocorticoizilor. Aceste medicamente sunt utilizate pentru a trata diferite afectiuni medicale, cum ar fi astmul, artrita reumatoida si lupusul. Utilizarea glucocorticoizilor suprima, de asemenea, sistemul imunitar dupa un transplant de organe si impiedica organismul sa respinga noul organ.
Alte persoane dezvolta Sindrom Cushing endogen deoarece organismul produce prea mult cortizol. Mai multe tipuri de tumori pot determina organismul sa produca cortizol in exces:

Tumorile pituitare

Tumorile pituitare, numite si adenoame pituitare, sunt excrescente benigne (necanceroase) localizate pe glanda pituitara. Glanda pituitara produce hormonul adrenocorticotrop (ACTH) si alti hormoni. Hormonul adrenocorticotrop regeaza nivelul de cortizol produs de glandele suprarenale. Aceste tumori pituitare produc o cantitate prea mare hormon adrenocorticotrop, determinand glandele suprarenale sa produca prea mult cortizol.
Tumorile pituitare care produc prea mult ACTH cauzeaza 8 din 10 cazuri de Sindrom Cushing. Medicii numesc acest tip de Sindrom Cushing, Boala Cushing.

Tumori ectopice producatoare de hormon adrenocorticotrop (ACTH)

Unele tumori care se dezvolta in afara glandei pituitare pot produce, de asemenea, ACTH. Aceasta afectiune se numeste Sindrom ACTH ectopic. Cel mai adesea, aceste tumori apar la nivel pulmonar. Tumorile ectopice pot aparea si la nivelul pancreasului, glandei tiroide si timusului. Tumorile ectopice pot fi canceroase.

Tumori suprarenale

Uneori, tumorile localizate la nivelul glandelor suprarenale produc prea mult cortizol. Tumorile suprarenale sunt cel mai adesea benigne, dar uneori pot fi canceroase.

Care sunt simptomele Sindromului Cushing?

Semnele si simptomele Sindromului Cushing variaza. Persoanele care au niveluri foarte ridicate de cortizol pentru o perioada lunga de timp sunt susceptibile de a avea semne clare ale tulburarii, inclusiv:
- crestere in greutate
- brate si picioare subtiri
- fata rotunda (fata in forma de luna)
- grasime crescuta in jurul bazei gatului
- cocoasa grasa intre umeri (cocoasa de bivol)
- invinetire usoara
- vergeturi late, violete, in principal pe abdomen, sani, solduri si subrat
- slabiciune musculara
Copiii cu Sindrom Cushing tind sa dezvolte obezitate si sa creasca mai lent decat alti copii. Femeile pot prezenta pilozitate in exces pe fata, gat, piept, abdomen si coapse. Menstruatiile pot deveni neregulate sau pot fi absente. Barbatii pot prezenta probleme de fertilitate, scaderea libidoului si disfunctie erectila.
Nu toate persoanele cu Sindrom Cushing prezinta aceste simptome, ceea ce poate face dificila diagnosticarea acestuia.

Care sunt complicatiile Sindromului Cushing?

Sindromul Cushing poate cauza complicatii precum:
- atac de cord si accident vascular cerebral
- cheaguri de sange la nivelul picioarelor si la nivel pulmonar
- infectii
- pierdere osoasa si fracturi
- hipertensiune arteriala
- niveluri crescute de colesterol
- depresie sau alte modificari ale dispozitiei
- pierderi de memorie sau dificultati de concentrare
- rezistenta la insulina si prediabet
- diabet de tip 2
Desi sindromul Cushing poate fi de obicei vindecat, poate fi fatal daca nu este tratat.

Cum este diagnosticat Sindromul Cushing?

Sindromul Cushing poate fi dificil de diagnosticat. 
Diagnosticul se bazeaza pe istoricul medical al pacientului, pe examenul fizic si pe testele specifice de laborator. 
Medicii efectueaza de obicei doua dintre urmatoarele teste pentru a confirma diagnosticul de Sindrom Cushing:

Test de cortizol liber urinar pe 24 de ore

In cadrul acestui test, se va colecta urina pe o perioada de 24 de ore. Medicul va trimite proba de urina la un laborator pentru a testa nivelurile de cortizol. Nivelurile de cortizol mai mari decat cele normale sugereaza diagnosticul de Sindrom Cushing.

Test de cortizol salivar nocturn

Acest test masoara cantitatea de cortizol din saliva noaptea. In mod normal, productia de cortizol scade in timpul somnului. La persoanele care sufera de Sindrom Cushing, nivelurile de cortizol nu scad. Se pot colecta probe de saliva la domiciliu si se pot transporta la un laborator pentru testare.

Test de supresie cu dexametazona in doze mici 

In cadrul acestui test, se administreaza o doza mica de dexametazona, de obicei in jurul orei 23:00. Medicul va recolta sange in dimineata urmatoare, de obicei in jurul orei 8:00. Uneori, medicii folosesc si un alt tip de test de supresie cu dexametazona in care se administreaza dexametazona la fiecare 6 ore timp de 48 de ore. Sangele este recoltat la 6 ore dupa ultima doza.
In mod normal, nivelurile de cortizol din sange scad dupa administrarea dexametazonei. Nivelurile de cortizol care nu scad sugereaza Sindromul Cushing.

Determinarea nivelului seric de ACTH

Daca nivelul de ACTH este scazut, este posibila prezenta unei tumori adrenale. Daca nivelurile sunt normale sau ridicate, ar putea exista o tumoare hipofizara sau ectopica.

Test de supresie cu dexametazona in doze mari

Acest test este similar testului de supresie cu dexametazona in doze mici, dar doza este de 8 miligrame in loc de 1 miligram. De obicei, un medic efectueaza acest test dupa ce testul cu doze mici arata niveluri ridicate de cortizol dimineata si cand analizele de sange arata niveluri ridicate de ACTH in sange. Acest test poate determina cauza Sindromului Cushing, deoarece poate face diferenta intre un adenom hipofizar (Boala Cushing) si o tumora localizata in alta parte a corpului.
Dupa ce medicul a confirmat diagnosticul de Sindrom Cushing, urmatorul pas este determinarea motivului aparitiei bolii. Adesea, este vorba de o cauza medicamentoasa sau de o tumora. Daca o persoana administreaza glucocorticoizi, aceasta este probabil cauza, iar medicul poate reduce doza. In cazul in care cauza nu este una medicamentoasa, acest lucru indica faptul ca este probabila prezenta unei tumori la nivelul glandelor suprarenale, glandei pituitare sau in alta parte. Medicul poate recomanda urmatoarele teste imagistice pentru a identifica localizarea tumorii:

Teste imagistice

Testele imagistice pot determina dimensiunea si forma glandelor pituitare si suprarenale si pot identifica tumori. Daca analizele de sange arata ca tumora este ectopica, testele imagistice pot ajuta la localizarea tumorii. Cele mai frecvente teste imagistice sunt tomografia computerizata (CT) si imagistica prin rezonanta magnetica  (RMN).

Prelevarea de probe de sinus petrosal

Tumorile pituitare sunt de obicei mici si este posibil sa nu poata fi identificate intr-un test imagistic. Daca un RMN nu identifica o tumora pituitara, se poate preleva o proba de sinus petrosal. Acest test este adesea cea mai buna modalitate de a distinge cauzele hipofizare de cauzele ectopice ale Sindromului Cushing.
In cadrul cestui test, medicul preleva probe de sange din sinusurile petrosale (venele care dreneaza hipofiza). In acelasi timp, se va preleva o proba de sange dintr-un vas de sange care nu este localizat in zona hipofizara. De asemenea, se va administra o injectie cu hormon de eliberare al corticotropinei (CRH), hormonul care determina glanda pituitara sa elibereze ACTH.
Niveluri mai mari de ACTH in sangele sinusurilor petrosale decat in celalalt vas de sange indica o tumora pituitara. Niveluri similare de ACTH in toate probele de sange sugereaza o tumora ectopica.

Care este tratamentul Sindromul Cushing?

Tratamentul Sindromului Cushing depinde de cauza si poate include interventii chirurgicale, radioterapie, chimioterapie sau medicatie pentru reducerea nivelului de cortizol. In cazul in care cauza este utilizarea pe termen lung a glucocorticoizilor pentru a trata o alta afectiune, medicul poate reduce treptat doza la cea mai mica doza care va controla afectiunea respectiva. Uneori, afectiunile pe care medicii le trateaza cu hormoni glucocorticoizi pot fi tratate cu un medicament non-glucocorticoid.

Tumori pituitare

Cel mai frecvent tratament pentru tumorile pituitare este interventia chirurgicala de indepartare a tumorii. Rata de succes sau de vindecare a acestei interventii chirurgicale poate ajunge pana la 90%. Interventia chirurgicala poate fi repetata, daca este necesar, adesea cu rezultate bune.
Dupa indepartarea tumorii, glanda pituitara nu poate produce suficient ACTH pentru o perioada de timp. Medicul va prescrie medicamente cu cortizol, deoarece nu exista un nivel suficient de ACTH pentru a stimula glandele suprarenale sa produca suficient cortizol. Este posibil ca tratamentul cu cortizol sa dureze intre 6 si 18 luni.

Radioterapie

Daca interventia chirurgicala esueaza sau nu este posibila, radioterapia este o optiune. Un tip de radioterapie utilizeaza doze mici de radiatii la nivelul glandei pituitare pe o perioada de 6 saptamani. Un alt tip de radioterapie utilizeaza o singura doza mare de radiatii. Nivelurile de cortizol pot sa nu revina la normal dupa radioterapie timp de cativa ani. Medicul poate prescrie medicamente pentru a readuce nivelurile de cortizol la normal pana cand radioterapia isi face efectul.

Tumori ectopice producatoare de ACTH

Prima optiune de tratament pentru tumorile ectopice este indepartarea lor chirurgicala. Daca tumora este canceroasa si s-a raspandit, este posibil sa fie necesara chimioterapia, radioterapia sau alte tratamente pentru cancer. Medicamentele pentru reducerea nivelului de cortizol la normal, pot face, de asemenea, parte din tratament. Daca alte tratamente esueaza, se poate recurge la indepartarea chirurgicala a glandelor suprarenale.

Tumori suprarenale

Chirurgia de indepartare a glandei suprarenale afectata de tumora este cel mai frecvent tratament. Unele boli rare provoaca mai multi noduli in ambele glande suprarenale si necesita interventie chirurgicala pentru indepartarea ambelor glande. Daca se extirpeaza ambele glande suprarenale, va trebui sa se administreze medicatie pe durata intregii vieti pentru a inlocui cortizolul si alti hormoni produsi de glandele suprarenale.

Bibliografie:

Cushing's Syndrome, National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases (NIDDK), National Institutes of Health official website
Chaudhry HS, Singh G. Cushing Syndrome. [Updated 2023 Jun 26]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-.
Cushing's Syndrome, Medline Plus official website
How do healthcare providers diagnose Cushing syndrome?, NICHD official website
Cushing Syndrome, Cleveland Clinic official website

Autor: Farmacist Marza Andreea Simona

Momentan, nu exista nici un produs disponibil.