Vertijul (informatii utile)

Ce este vertijul?

Vertijul este un simptom al unei disfunctii vestibulare si este descris ca o senzatie de rotire al spatiului inconjurator. Este important sa se diferentieze simptomele vertiginoase de alte forme de ameteli.

Tipuri de vertij

Exista doua tipuri principale de vertij:

• Vertijul periferic

Vertijul periferic este cel mai frecvent tip de vertij. Acesta apare atunci cand exista o problema la nivelul urechii interne sau la nivelul nervului vestibular, ambele contribuind la mentinerea echilibrului corpului.

Subtipurile de vertij periferic includ:

- Vertijul pozitional paroxistic benign

- Labirintita

- Nevrita vestibulara

- Boala Meniere

• Vertijul central

Vertijul central este mai rar intalnit si apare atunci cand exista o afectiune care afecteaza creierul, cum ar fi o infectie, un accident vascular cerebral sau o leziune cerebrala traumatica. Persoanele care sufera de vertij central au de obicei simptome mai severe, cum ar fi instabilitate severa sau dificultati de mers.

Vertijul central poate fi cauzat de o varietate de afectiuni medicale precum:

- accident vascular cerebral

- tumoare pe creier

- migrena

- leziuni cerebrale

- infectie

- scleroza multipla

Care sunt cauzele vertijului?

Cauzele mai frecvente ale vertijului pot include:

- Vertijul pozitional paroxistic benign - este cea mai frecventa cauza a vertijului si creeaza o senzatie intensa si de scurta durata de invartire sau de miscare. Aceste episoade sunt declansate de o schimbare rapida a miscarii capului.

- Infectie. O infectie virala a nervului vestibular, numita nevrita vestibulara sau labirintita, poate provoca vertij intens, constant.

- Boala Meniere. Cand se acumuleaza lichid in exces in urechea interna, rezultatul poate fi un episod brusc de vertij care dureaza cateva ore.

- Migrena. Vertijul indus de migrena poate dura de la cateva minute la cateva ore.

- Leziuni ale capului sau ale gatului. Vertijul este un simptom frecvent dupa o leziune traumatica la nivelul sistemului vestibular.

- Medicamente. Anumite medicamente pot provoca vertij, impreuna cu alte simptome cum ar fi ameteli, pierderea auzului si tinitus.

Desi stresul nu este o cauza directa a vertijului, il poate agrava.

Alte cauze ale vertijului pot fi:

- Accident vascular cerebral

- Aritmii

- Diabet zaharat

- Leziuni craniene

- Repaus prelungit la pat

- Zona zoster cu leziuni la nivelul urechilor

- Interventii chirurgicale la nivelul urechilor

- Fistula perilimfatica - o conditie medicala in care lichidul din urechea interna se scurge in urechea medie

- Hiperventilatie (respiratie rapida)

- Tensiune arteriala scazuta

- Ataxie (slabiciune musculara)

- Sifilis

- Otoscleroza (o problema de crestere a oaselor care afecteaza urechea medie)

- Boli cerebrale

- Scleroza multipla

- Neurom acustic

Care sunt simptomele vertijului?

Vertijul este descris si simtit de persoanele cu vertij ca o senzatie de invartire, inclinare sau leganare si dezechilibru.

Alte simptome care pot insoti vertijul includ:

- Senzatie de greata

- Varsaturi

- Miscari oculare anormale (nistagmus)

- Durere de cap

- Transpiratie

- Zgomote in urechi sau pierderea auzului

Simptomele pot dura de la cateva minute la cateva ore sau mai mult si pot reveni si apoi disparea.

Cum poate fi diagnosticat vertijul?

Diagnosticul de vertij implica analiza detaliata a istoricului medical insotita de un examen fizic. In functie de acestea, pot fi recomandate studii imagistice si teste de laborator.

Examenul fizic va include de obicei doua proceduri:

• Manevra Dix-Hallpike

Pe masura ce pacientul se aseaza pe marginea mesei de examinare, examinatorul va intoarce capul cu 30 pana la 45 de grade si va apleaca pacientul rapid pe spate. Testul este pozitiv pentru vertij periferic daca ochii pacientului se misca rapid dintr-o parte in alta sau daca se rotesc.

• Testul impulsului capului

In timp ce pacientul se uita la nasul examinatorului, examinatorul va intoarce rapid capul cu 10 pana la 20 de grade. Testul este pozitiv pentru vertij central daca ochii pacientului se misca rapid si repetitiv si nu reusesc sa se concentreze asupra nasului examinatorului.

Teste de laborator

Pe baza constatarilor initiale, anumite teste de sange si proceduri de laborator pot fi recomandate pentru a ajuta la identificarea posibilelor cauze ale vertijului:

- Hemoleucograma completa: Acest test de sange poate verifica semnele de infectie si anemie (o afectiune asociata cu hipotensiunea arteriala).

- Panou metabolic complet: Acest test de sange poate detecta dezechilibrele electrolitice asociate cu deshidratarea.

- Glicemia a jeun: Acest test de sange poate verifica semnele de diabet.

- Electrocardiograma (EkG): Acest test care masoara activitatea electrica a inimii poate detecta tulburarile de ritm cardiac.

- Monitorizare Holter

Teste imagistice

Diagnosticul de vertij poate necesita studii imagistice medicale :

- Tomografie computerizata (CT): Aceasta tehnologie de imagistica combina mai multe imagini cu raze X pentru a genera o vizualizare tridimensionala a organelor interne. Este potrivit pentru a detecta modificari ale urechii interne.

- Imagistica prin rezonanta magnetica (IRM): Acesta este testul de electie daca se suspecteaza vertijul central. RMN-urile utilizeaza unde magnetice si radio puternice pentru a crea imagini foarte detaliate ale tesuturilor moi. Poate detecta modificarile subtile ale creierului pe care o radiografie sau o scanare CT nu le poate identifica.

- Angiografia prin rezonanta magnetica (MRA): Aceasta este o forma de RMN utilizata pentru a detecta anomalii sau disfunctii cardiace.

Care este tratamentul vertijului?

Tratamentul vertijului depinde de etiologie si, adesea, tratarea etiologiei de baza poate imbunatati simptomele vertijului.

Medicamentele pot fi utile pentru a suprima simptomele vestibulare in episoadele acute care pot dura cateva ore pana la zile. Cele mai frecvente medicamente utilizate pentru ameliorarea simptomatica includ:

- antihistaminice

- benzodiazepine

- antiemetice

Tratamentele suplimentare non-farmacologice pentru pacientii cu disfunctie vestibulara permanenta unilaterala sau bilaterala includ kinetoterapie cu reabilitare vestibulara. Exercitiile de reabilitare vestibulara antreneaza creierul prin indicii vizuale pentru a mentine echilibrul. Exercitiile pot include miscari de intindere, intarire a muschilor si controlul miscarii ochilor. Mai multe studii randomizate de control au aratat beneficii in reabilitarea vestibulara, inclusiv o scadere a simptomelor vertiginoase, o scadere a miscarii provocate de ameteli si imbunatatirea a calitatii vietii.

La unii pacienti, in special cei diagnosticati cu nevrita vestibulara, se recomanda o combinatie de terapie farmacologica si nonfarmacologica. In nevrita vestibulara, corticosteroizii sunt recomandati in faza acuta, pe langa reabilitarea vestibulara.

La pacientii cu boala Meniere, ajustarile stilului de viata pe langa medicatie si reabilitarea vestibulara s-au dovedit a fi eficiente. Pacientii cu boala Meniere pot fi deosebit de sensibili la o dieta bogata in sare, cofeina si alcool. Evitarea declansatorilor cunoscuti poate ajuta la atenuarea simptomelor. Diureticele pot fi prescrise si atunci cand modificarea dietei nu este suficienta pentru a controla simptomele. Episoadele acute pot fi tratate simptomatic cu supresoare vestibulare.

Vertijul pozitional paroxistic benign apare atunci cand cristalele minuscule de carbonat de calciu (canaliti) se deplaseaza la nivelul urechii interne din utriculi in canalele semicirculare. Acest lucru poate provoca simptome de vertij, mai ales atunci cand se schimba pozitia capului. Pacientii cu vertij pozitional paroxistic benign beneficiaza de tratament primar care se concentreaza pe manevrele de rotatie a capului care deplaseaza depozitele de calciu inapoi in vestibul prin repozitionarea canalelor sau prin manevra Epley. Procedurile de repozitionare, cum ar fi manevra Epley, pot ajuta la mutarea cristalelor din canalele semicirculare inapoi in utriculi, de unde s-au deplasat. Aceste manevre consta intr-o serie de miscari specifice ale capului.

Optiunile chirurgicale includ ocluzia canalului posterior cu dopuri osoase sau sectiunea transversala a nervului ampular posterior. Oricare procedura chirurgicala are riscuri de pierdere a auzului.

Bibliografie:

Vertigo: Symptoms, Causes, Treatment, and More, Healthline official website

Vertigo, NHS official website

Vertigo, WebMD official website

Vertigo, Cleveland Clinic official website

Stanton M, Freeman AM. Vertigo. [Updated 2023 Mar 13]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2024 Jan-

Causes of Vertigo and How It Is Treated, VerryWell Health official website

Autor: Farmacist Marza Andreea Simona