Ce este leurda?
Leurda sau usturoiul salbatic, denumita stiintific Allium ursinum, este o specie erbacee, perena, ce face parte din familia Amarylidaceae, din genul Allium. Leurda este larg raspandita atat in Europa, cat si in Asia.
Leurda are proprietati similare cu usturoiul, dar aroma sa este mai blanda decat cea a usturoiului. Leurda este, de asemenea, mai usor de tolerat pentru persoanele care intampina dificultati in digerarea altor plante din aceeasi familie.
Leurda poate fi consumata cruda sau gatita si actioneaza ca un tonic bland pentru organism primavara. Leurda poate stimula sistemul circulator, avand efect benefic asupra intregului organism. De asemenea, poate fi benefica in diverse probleme si boli intestinale. Se presupune ca leurda echilibreaza si flora intestinala.
Leurda este o planta medicinala cu o istorie lunga de utilizare traditionala, ca remediu natural pentru tulburarile gastrointestinale, cardiovasculare si respiratorii. Cu toate acestea, compozitia sa chimica si actiunea biologica au fost foarte studiate foarte putin pana in prezent.
Ce contine leurda?
Cei mai importanti constituenti chimici cu activitate farmacologica din leurda sunt compusii cu sulf, printre care cei mai frecventi intalniti sunt glutamil peptidele si sulfoxizii. Cei mai abundenti sulfoxizi sunt metiina, aliina, izoaliina, propiina si etiina.
In afara de compusii sulfurosi, s-a raportat, de asemenea, ca Allium ursinum este o sursa buna de compusi fenolici. Similar compusilor organosulfurati, saponinele sterolice se gasesc, de asemenea, frecvent in plantele din genul Allium. Alti constituenti interesanti identificati in Allium ursinum includ lectinele, care au fost izolate din bulbi, radacini si frunze. Bulbii sunt, de asemenea, bogati in polizaharide precum fructanii. In bulbi se mai gasesc acizi grasi precum acidul palmitic, linoleic, oleic, palmitoleic, stearic, a-linolenic si miristic.
Care sunt beneficiile leurdei?
In medicina traditionala europeana, leurda a fost in general utilizata ca stimulent digestiv, ca agent antimicrobian, pentru eliminarea toxinelor din organism si pentru gestionarea bolilor cardiovasculare. A fost adesea aplicat ca remediu in probleme respiratorii, cum ar fi raceala cu febra sau bronsita. Leurda a fost eficienta si la utilizare externa in scopul vindecarii ranilor, in unele afectiuni cronice ale pielii si in acnee.
In ultimii ani a existat un interes din ce in ce mai mare pentru utilizarea sa ca supliment alimentar si aliment. Frunzele proaspete pot fi consumate crude sau fierte . Ele sunt adesea adaugate in supe, gnocchi, risotto, ravioli si ca si condiment pentru a aroma branzeturile tari sau tartinabile pe baza de branzeturi de vaci. Frunzele si florile pot fi folosite ca garnitura la salate, in timp ce bulbii de leurda pot fi folositi ca usturoiul obisnuit.
Allium ursinum sau leurda este, de asemenea, o componenta a suplimentelor alimentare disponibile pe piata europeana.
Leurda poate avea actiune benefica asupra sistemului cardio-vascular
Studiile farmacologice moderne au demonstrat ca multe dintre indicatiile traditionale pot fi confirmate stiintific. De exemplu, un numar mare de experimente in vitro si in vivo au aratat ca leurda este o planta cu un potential benefic asupra bolilor sistemului cardiovascular datorita efectului antiagregant plachetar. Diferite extracte obtinute din frunzele proaspete de leurda au fost testate in vitro pentru agregarea trombocitelor umane. Rezultatele au aratat o activitate inhibitorie semnificativa asupra agregarii trombocitelor.
Leurda poate avea efect hipolipemiant si hipocolesterolemiant
Imbogatirea dietei cu leurda poate sa scada concentratia crescuta de insulina circulanta si nivelul colesterolului total. Aeste efecte pot fi asociate cu concentratia mare de glutamil peptide, de adenozina sau de compusi fenolici prezente in leurda. Leurda a demonstrat si activitate inhibitoare in vitro asupra sintezei colesterolului.
Leurda poate manifesta actiune antimicrobiana
Leurda a fost utilizata in medicina traditionala ca agent antimicrobian fie intern, fie extern. Exista un numar substantial de studii in care activitatea antimicrobiana a diferitelor extracte preparate din diferite parti ale plantei a fost testata in vitro impotriva unei game largi de tulpini bacteriene si fungice. Acesta a inhibat cresterea urmatoarelor bacterii: Staphylococcus aureus, Bacillus subtilis, Escherichia coli, Proteus mirabilis, Salmonella enteritidis; dar si a urmatoarelor ciuperci: Cladosporium sp., Aspergillus niger, Rhizopus nigricans, Geotrichum candidum, Penicillium expansum, Candida Mycobulicomatica, Sacrosymy, Candida.
Spectrul larg de activitate antimicrobiana a plantelor din genul Allium este in general asociat cu compusii care contin sulf, dar si a altor constituenti.
Leurda poate manifesta actiune antihelmintica
Au existat, de asemenea, unele studii care au evaluat potentialul leurdei impotriva parazitilor. De exemplu, sucul din bulbii de leurda a fost eficient impotriva nematodului Rhabditis sp. si asupra larvelor de Nippostrongylus brasiliensi si a inhibat dezvoltarea oualor de Ascaris suum.
Leurda poate avea efect antioxidant
Aparitia in diferite parti ale plantei a constituentilor cu proprietati antioxidante, cum ar fi flavonoidele sau carotenoidele, a demonstrate potentialul antioxidant al plantei. Extractele din diferite parti ale plantei au prezentat o activitate ridicata de captare a radicalilor liberi. Efectul antioxidant al frunzelor de leurda poate fi asociat nu numai cu prezenta compusilor fenolici, ci si cu activitatea ridicata a enzimelor antioxidante, cum ar fi catalaza si peroxidaza, in timp ce in bulbi, este prezenta superoxid dismutaza.
Leurda poate manifesta actiune citotoxica
Alte activitati farmacologice care au fost raportate pentru leurda includ citotoxicitatea in vitro. Noua extracte diferite preparate prin extractia la cald a frunzelor proaspete, florilor si tulpinilor florale au fost analizate in vitro impotriva liniilor celulare de melanom B16 si sarcom XC. Extractul de cloroform din tulpinile de flori a prezentat cea mai promitatoare activitate citotoxica.
Disulfura de dialil (o componenta a uleiului volatil de leurda) a inhibat proliferarea diferitelor linii de celule canceroase umane, inclusiv cancerul de san, pulmonar, de colon, limfoame si neuroblastom. Mecanismul de actiune a implicat intreruperea ciclului celular sau apoptoza celulara. De asemenea, trisulfura de dialil a indus apoptoza in liniile celulare de cancer de prostata uman (PC-3 si DU-145).
Care sunt riscurile si reactiile adverse ale leurdei?
In general, leurda este recunoscuta ca fiind sigura pentru consum uman. Cu toate acestea, exista unele precautii sau reactii adverse pe care persoanele care consuma leurda ar trebui sa le cunoasca.
Risc de anemie hemolititca
Au fost identificate semne de anemie hemolitice in urma consumului de specii din genul Allium de catre animalele domestice si de catre animalele de ferma. Se pare ca tri- si tetrasulfurile de dialil, pot fi raspunzatoare pentru aceste efecte. Acesti compusi sunt prezenti si in uleiul volatil obtinut din leurda. Nu au existat rapoarte de hemoliza asociata cu consumul de plante din genul Allium la om, dar anumite persoane ale caror eritrocite sunt foarte vulnerabile la daunele oxidative, ar trebui sa le consume cu prudenta.
Riscul de alergie la leurda
Au fost descrise, de asemenea, cazuri de reactii alergice la unii constituenti ai usturoiului precum disulfura de dialil, sulfura de alilpropil si alicina. Aceste substante au fost identificate ca alergeni si sunt prezenti si in leurda.
Posibil risc de interactiune cu medicatie anticoagulanta
De asemenea, ar trebui luata in considerare capacitatea leurdei de a potenta terapia anticoagulanta existenta, din cauza efectului antiagregant plachetar pe care il manifesta.
Risc de confuzie cu alte plante si de intoxicatie cu acestea
Trebuie remarcat faptul ca au existat unele cazuri de otravire fatala prin ingestia de plante toxice, ale caror frunze, datorita unei forme similare, au fost recoltate in mod eronat ca leurda. Acestea au fost, in special, brandusa de toamna (sofranul, Colchicum autumnale) si lacramioarele (Convallaria majalis).
Bibliografie:
Sobolewska D, Podolak I, Makowska-Was J. Allium ursinum: botanical, phytochemical and pharmacological overview. Phytochem Rev. 2015;14(1):81-97. doi: 10.1007/s11101-013-9334-0. Epub 2013 Dec 25. PMID: 25774103; PMCID: PMC4352197.
Bear's Garlic, RX List official website
Stanisavljevic N, Sokovic Bajic S, Jovanovic Z, Matic I, Tolinacki M, Popovic D, Popovic N, Terzic-Vidojevic A, Golic N, Beskoski V, Samardzic J. Antioxidant and Antiproliferative Activity of Allium ursinum and Their Associated Microbiota During Simulated in vitro Digestion in the Presence of Food Matrix. Front Microbiol. 2020 Dec 1;11:601616. doi: 10.3389/fmicb.2020.601616. PMID: 33335521; PMCID: PMC7736176.
Ramsons (Allium ursinum, NL:Daslook), Urban herbology official website
Alina elena, Parvu & Catoi, Florinela & DeelwarR, Sameera & Sarup, Darshana & Parvu, Marcel. (2014). Anti-Inflammatory Effect of Allium ursinum</i. Notulae Scientia Biologicae. 6. 10.15835/nsb.6.1.9252.
Autor: Farmacist Marza Andreea Simona
Favorite
Coșul meu
Cumpara 
