Sistemul endocanabinoid (cbd)

Cu toții am auzit despre sistemul circulator, digestiv sau renal, însă, puțini știu de existența unei alte componente ale corpului uman, descoperite relativ recent și intens studiate în ultimele două decenii, care a stârnit entuziasm și curiozitate în lumea medicală: sistemul endocanabinoid. În următoarele rânduri, vom afla mai multe despre acest sistem deosebit de important, cu nenumărate ținte terapeutice pentru diferite patologii.

În primul rând, ce sunt canabinoizii?

Canabinoizii sunt compuși chimici hidrofobi (care resping apa), ce pot avea efecte benefice asupra organismului uman și care se clasifică în 3 categorii în funcție de origine:

• fitocanabinoizi (sunt constituenți ai plantelor, cum ar fi cânepa (Cannabis sativa) )
• endocanabinoizi (sunt sintetizați de organismul uman sau animal)
• canabinoizi de sinteză (sunt realizați în laborator)

Cu ocazia cercetărilor privind canabinoizii din planta de cânepă, în special THC-ul, în 1988 a fost descoperit sistemul endocanabinoid (SE). Cei mai importanți și cei mai studiați canabinoizi din planta de canabis sunt CBD-ul (canabidiol), cunoscut pentru efectele medicinale și THC-ul (tertahidrocanabinol), cunoscut pentru efectele psihoactive.

Ce este sistemul endocanabinoid?

Sistemul endocanabinoid este unul din cele mai importante căi căi neuroreglatorii responsabile de echilibrul organismului. Acesta are la bază două componente principale:

• receptorii endocanabinoizi (CB1 și CB2) - recepționează informații
• endocanabinoizii (AEA și 2-AG) - transmit informații

Despre receptorii endocanabinoizi

În urma unor experimente realizate pe șoricei, s-au constatat diferite interacțiuni în creierul rozătoarelor, ceea ce a condus la ipoteza existenței unor receptori endocanabinoizi la nivelul creierului. Ulterior, s-a realizat o hartă cu receptorii de la nivelul creierului. Astfel, cercetătorii au reușit să descopere principalii doi receptori endocanabinoizi:

• CB1 se găsește preponderent în creier și în număr mai mic în restul corpului. Acesta interacționează mai mult cu THC-ul și este implicat în echilibrul de la nivelul creierului, astfel reglând cantitatea de substanțe eliberate în acest organ.
• CB2 este exprimat mai ales în celulele sistemului imunitar și din sânge, dar și în cantitate mai mică în creier, în celule ale ficatului din ciroză, în pancreasul endocrin și în oase. Cu acesta interactionează amai mult CBD-ul.

De altfel, există și alți receptori cu care endocanabinoizii interacționează precum TRPV, receptor vaniloid și responsabil de transmiterea informației de durere și de căldură.

Despre endocanabinoizi

Pornind de la descoperirea receptorilor endocanabinoizi, care se află în diverse organe, cercetătorii au ajuns la concluzia că trebuie să existe și niște substanțe (canabinoizi) care să interacționeze cu acești receptori și care să fie secretați de organismul uman (endo-), numiți endocanabinoizi.

Astfel, în 1922, în urma unor experimente efectuate pe creierul de porc, s-a identificat primul endocanabinoid numit anandamida, numele său provenind din cuvântul sanskrit ananda (cu sensul de plăcere supremă). Ulterior a fost descoperit un alt endocanabinoid de mare importanță, anume 2-AG, alături de alți compuși cu activitate similară. Totuși, studiile s-au concentrat asupra anandamidei și a 2-AG-ului și au arătat că aceste substanțe sunt deosebite, astfel: ele sunt eliberate doar la nevoie, acționează diferit la nivelul neuronilor (celule din creier) și sunt distruse rapid.

În aceste imagini putem observa cât de similare sunt anadamidă(dreapta) și 2-AG(stânga) ca structură.

Cum funcționează sistemul endocanabinoid?

Buna funcționare a sistemului endocanabinoid se bazează pe interacțiunea dintre receptori și endocanabinoizi.

Pentru a înțelege mai bine mecanismul, trebuie să știm ce este o sinapsă. Aceasta este conexiunea dintre doi neuroni (celule din creier). În mod convențional, substanțele sunt eliberate din neuronul presinaptic (de dinaintea sinapsei) în cel postsinaptic (de după sinapsă). Totuși, în cazul sistemului endocanabinoid, transmiterea se realizează în sens invers: de la neuronul postsinaptic la cel presinaptic.    

De asemenea, pe neuronul presinaptic se regăsesc receptorii CB1 și CB2. Endocanabinoizii se leagă de acești receptori și se generează reacții care conduc la transmiterea sau nu a unor substanțe și la diferite modificări. Toate aceste procese se pot observa în figura de mai jos.

Ce efecte poate avea acest sistem la nivelul organismului?

Prin activarea receptorilor CB1 și CB2 de către canabinoizi (inclusiv fitocanabinoizi, ca CBD-ul), sistemul endocanabinoid acționează în diverse moduri asupra organismului uman:

1. Asupra metabolismului energetic - crește apetitul alimentar, având un efect terapeutic în cazul anemiei, anorexiei sau scăderii în greutate la pacienții cu cancer.
2. Asupra inflamației - are rol antiinflamator și analgezic.
3. Asupra sistemului nervos central:

• Are rol în controlul mișcării, a stării de spirit, memoriei și proceselor implicate în învățare, în plasticitatea sinaptică, modularea excitabilității și reglarea nivelului de calciu.
• Are proprietăți antioxidante (protejează organismul de substanțe toxice).
• Are rol în neuroprotecție în cazul unor leziuni neuronale acute sau în cazul unor boli cronice neurodegenerative precum scleroza multiplă, boala Parkinson’s, boala Huntington, scleroză amiotrofică laterală, diskinezie, epilepsie și boala Alzheimer.
• Are efecte benefice în cazul tulburărilor psihice precum anxietatea, depresia și schizofrenia.

4. Asupra ritmului nictemeral - are efecte benefice în cazul pacienților ce suferă de insomnie.
5. Asupra stărilor de greață și vomă, datorate spre exemplu chimioterapiei sau radioterapiei, are efect ameliorant.
6. Contribuie la reducerea dependenței de droguri precum opioide, cocaină, MDMA, de nicotină sau de alcool, prin reglarea sistemului dopaminergic, responsabil de sentimentul recompensei.
7. Asupra sistemului cardiovascular determină:

• Vasodilatație (dilatarea vaselor de sânge – artere și vene).
• Reglarea contractilității miocardului (a modului în care bate inima).
• Scăderea tensiunii arteriale și a pulsului (pe termen lung).
• Creșterea pulsului fără modificări ale tensiunii arteriale (pe termen scurt).
• Prevenirea sau reglarea hipotensiunii în cazul șocurilor cardiogenic, endotoxic, hemoragic.
• Protejarea cordului de ischemie (lipsa de oxigen) în cazul infarctului miocardic.
• Scăderea riscului de ateroscleroză.

8. Asupra sistemului respirator - are efecte benefice asupra astmului alergic prin efectele bronhodilatator (dilatarea bronhiilor, parte a plămânilor) și antiinflamator.
9. Asupra afecțiunilor oculare:

• Scăderea presiunii intraoculare (din ochi) în cazul glaucomului.
• Are efecte protective asupra retinei (parte a ochiului responsabilă de vedere) importantă în cazul diabeticilor care sunt predispuși la afectarea severă a retinei, mai exact la retinopatia diabetică.

10. Asupra cancerului:

• Are efecte paliative (stimularea apetitului, antivomitive, analgezice, de îmbunătățire a stării de spirit și de reducerea insomniei).
• Are efecte antitumorale prin scăderea diviziunii celulelor canceroase, posibil prin inducerea apoptozei (moartea celulară programată), efecte antiproliferative și antimetastatice, inhibiția angiogenezei și a migrăriii celulelor tumorale.

11. Asupra sistemului gastrointestinal:

• Are rol în ameliorarea stărilor de greță și a indigestiei, în controlul motilității și a secrețiilor gastrointestinale (ex. inhibă motilitatea gastrointestinală, în cazul peristaltismului de natură inflamatorie).
• Are rol terapeutic în bolile de ficat (hepatită, ciroză și fibroză hepatică), în boala de reflux gastroesofagian, în boala Crohn.

12. Asupra sistemului osteomuscular are efecte benefice asupra:

• Artritei reumatoide prin proprietățile imunosupresoare și antiinflamatoare.
• Osteoporozei prin combaterea degradării osoase.

13. Are efecte terapeutice asupra bolilor autoimune precum lupus, sindromul Sjögren și spondilita ankilozantă.
14. Asupra sistemului reproducător:

• Există studii preclinice care ar utiliza substanțe asemănătoare THC-ului pentru tratarea disfuncției erectile sau a unor probleme de infertilitate.
• Alte studii arată că un nivel ridicat de anandamidă ar putea conduce la creșterea riscului de avort spontan.

De ce acordăm atâta atenție sistemului endocanabinoid?

La prima vedere, nu pare o componentă deosebită a organismului uman. Totuși, acesta capătă o importanță considerabilă dacă analizăm multitudinea de studii efectuate, toate realizate cu același scop: descoperirea proprietăților curative ale sistemului endocanabinoid. Astfel, pentru a ne îmbogăți cunoștințele despre acesta, este esențial să continuăm realizarea de studii preclinice și clinice și să fim deschiși către posibilitățile terapeutice ale acestui sistem și alte canabinoizilor.

Bibliografie:

1. The Endocannabinoid System and the Brain (researchgate.net)
2. Endocannabinoid System - an overview (pdf) | ScienceDirect Topics
3. The Endocannabinoid System as an Emerging Target of Pharmacotherapy - PMC (nih.gov)
4. The endocannabinoid system: physiology and pharmacology - PubMed (nih.gov)
5. Endocannabinoid system: An overview of its potential in current medical practice - PubMed (nih.gov)
6. (PDF) The endocannabinoid system (researchgate.net)

Autor: Echipa editoriala Republica BIO