Datele demografice indica o imbatranire a populatiei Romaniei in ultimii ani. Acest fenomen se datoreaza preponderent cresterii calitatii vietii si progreselor din domeniul medicinei. Ponderea persoanelor cu varsta de peste 80 de ani a crescut in Romania intre anii 2001-2020 de la 2% la 5%. Acest lucru denota o necesitate crescuta pentru serviciile de geriatrie si gerontologie in viitor.
In parteneriat cu Affinity Life Care promovam informatii importante din domeniul geriatriei si gerontologiei. Puteti afla mai multe informatii pe site-ul: https://affinity.ro
Ce este geriatria si gerontologia si care sunt diferentele dintre ele?
Geriatria si gerontologia sunt adesea folosite in mod interschimbabil, dar au semnificatii distincte in domeniul studiilor privind imbatranirea. Geriatria se concentreaza in primul rand pe ingrijirea medicala si tratamentul adultilor in varsta, cuprinzand aspecte precum managementul bolii, reabilitarea si ingrijirea paliativa. Pe de alta parte, gerontologia este un domeniu multidisciplinar care examineaza aspectele sociale, psihologice si biologice ale imbatranirii, cu scopul de a imbunatati calitatea vietii persoanelor in varsta.
■ Geriatria, cunoscuta si sub denumirea de medicina geriatrica, este o ramura a medicinei care este specializata in ingrijirea sanatatii adultilor in varsta ce se concentreaza pe prevenire, diagnosticare, tratamentul si gestionarea afectiunilor si bolilor medicale care afecteaza persoanele in varsta.
Medicii specialisti care abordeaza aceasta specialitate sunt acele persoane care sunt special instruite pentru a raspunde nevoilor unice de sanatate ale adultilor in varsta, inclusiv gestionarea afectiunilor cronice multiple, abordarea deficientelor cognitive si sustinerea independentei functionale si a calitatii vietii.
Domeniul geriatriei cuprinde diverse aspecte ale ingrijirii medicale, inclusiv farmacoterapie, reabilitare, ingrijiri paliative si psihiatrie geriatrica.
■ Gerontologia este un domeniu multidisciplinar care studiaza procesul de imbatranire si aspectele sale sociale, psihologice, biologice si de mediu, aceasta incorporand perspective din discipline precum sociologie, psihologie, biologie, economie, sanatate publica si antropologie pentru a intelege complexitatile imbatranirii si a raspunde nevoilor adultilor in varsta, explorand schimbarile fizice, cognitive, emotionale si sociale care apar pe masura ce oamenii imbatranesc, precum si factorii care influenteaza traiectoria si rezultatele imbatranirii.
Profesionistii in gerontologie pot lucra in cercetare, dezvoltare de politici, de tehnologii, planificare de programe sau furnizare directa de servicii pentru a promova imbatranirea sanatoasa, a imbunatati calitatea vietii persoanelor in varsta si a aborda probleme precum discrimarea, abuzul sau izolarea sociala.
Care sunt nevoile populatiei pe care geriatria si gerontologia le pot gestiona?
Intr-o societate care imbatraneste, geriatria si gerontologia joaca un rol esential in abordarea nevoilor diverse ale adultilor in varsta si in sustinerea unui proces de imbatranire sanatos de-a lungul vietii. Recunoscand provocarile si imbratisand oportunitatile prezentate de o populatie in varsta, se poate colabora pentru construirea unei societati incluzive care pretuieste si sprijina indivizii de toate varstele. Prin colaborare interdisciplinara, inovare si angajamentul de a promova demnitatea si bunastarea, se poate deschide calea catre un viitor mai prietenos cu persoanele in varsta.
Persoanele in varsta prezinta o varietate de nevoi specifice medicale, sociale, psihologice si nutritionale. Intelegerea si abordarea acestor nevoi sunt cruciale pentru favorizarea sanatatii si bunastarii lor generale. Iata o prezentare generala a unora dintre considerentele cheie:
Nevoi medicale:
■ Managementul bolilor cronice: multe persoane in varsta au una sau mai multe afectiuni medicale cronice, cum ar fi hipertensiunea arteriala, diabetul, artrita, bolile de inima sau osteoporoza. Gestionarea eficienta a acestor afectiuni prin medicamente, modificari ale stilului de viata si monitorizare regulata este esentiala.
■ Ingrijire preventiva: Examinarile medicale de rutina, vaccinarile si interventiile preventive (cum ar fi programele de prevenire a caderilor) sunt importante pentru mentinerea sanatatii si prevenirea complicatiilor.
■ Evaluare geriatrica cuprinzatoare: evaluarile care iau in considerare aspectele medicale, functionale, cognitive si psihosociale ale sanatatii pot ajuta la identificarea si abordarea mai multor probleme care afecteaza persoanele in varsta
Nevoi sociale:
■ Sprijin social: varstnicii beneficiaza adesea de conexiuni sociale cu familia, prietenii si membrii comunitatii. Izolarea sociala si singuratatea pot avea efecte daunatoare asupra sanatatii mentale si fizice, asa ca este importanta mentinerea retelelor sociale.
■ Accesul la servicii: asigurarea accesului la transport, servicii de sanatate, activitati recreative si resurse comunitare poate ajuta persoanele in varsta sa ramana implicate si conectate.
■ Medii prietenoase cu varstele: comunitatile care sunt concepute pentru a fi accesibile, incluzive si pentru a sustine nevoile adultilor in varsta pot incuraja implicarea si participarea sociala.
Nevoi psihologice:
■ Sprijin pentru sanatatea mintala: adultii in varsta se pot confrunta cu provocari de sanatate mintala, cum ar fi depresia, anxietatea sau tulburarile cognitive. Accesul la servicii de sanatate mintala, consiliere si grupuri de sprijin poate ajuta la abordarea acestor probleme.
■ Gestionarea perioadelor de tranzitite: adaptarea la schimbarile vietii, cum ar fi pensionarea, pierderea celor dragi sau schimbarile starii de sanatate poate fi o provocare pentru persoanele in varsta. Sprijinul emotional si strategiile de coping sunt importante in timpul acestor tranzitii.
Nevoi nutritionale:
■ Nutritia adecvata: adultii in varsta pot avea cerinte alimentare specifice din cauza modificarilor metabolismului, apetitului sau sanatatii dentare. Asigurarea accesului la alimente nutritive care sunt bogate in vitamine, minerale si proteine este esentiala.
■ Hidratarea: Deshidratarea este o preocupare frecventa in randul adultilor in varsta, asa ca este importanta incurajarea aportului adecvat de lichide, in special pe vreme calda sau pentru persoanele cu anumite afectiuni medicale.
■ Asistenta la masa: unele persoane in varsta pot avea nevoie de asistenta la pregatirea mesei, la cumparaturi sau in procesul de hranire din cauza limitarilor fizice sau a deficientelor cognitive.
Pe scurt, abordarea nevoilor specifice ale persoanelor in varsta necesita o abordare holistica care sa ia in considerare factorii medicali, sociali, psihologici si nutritionali. Oferind asistenta cuprinzatoare si servicii adaptate circumstantelor lor individuale, se poate sustine imbatranirea sanatoasa si imbunatatirea calitatii vietii adultilor in varsta.
.png)
Care sunt cele mai frecvente patologii care afecteaza persoanele in varsta si cum pot fi gestionate acestea?
Cele mai frecvente boli care afecteaza persoanele in varsta cuprind o gama larga de afectiuni, inclusiv boli cronice, tulburari degenerative si complicatii legate de varsta. Iata o prezentare generala a unora dintre aceste boli, impreuna cu definitiile, patologiile, diagnosticul si managementul acestora:
Boala cardiovasculara
Boala cardiovasculara cuprinde o serie de afectiuni care afecteaza inima si vasele de sange, inclusiv boala coronariana, insuficienta cardiaca, accidentul vascular cerebral si boala arterelor periferice. Iata o prezentare generala a definitiilor, patologiilor, diagnosticului si managementului bolilor cardiovasculare:
Boala cardiovasculara se refera la afectiuni care implica inima sau vasele de sange, inclusiv boala coronariana, insuficienta cardiaca, accidentul vascular cerebral si boala arterelor periferice. Aceste afectiuni pot rezulta din influenta diversilor factori, inclusiv ateroscleroza (acumularea placii in artere), hipertensiune arteriala, diabet, obezitate, fumat si genetica.
Patologiile implicate sunt:
■ Ateroscleroza: cea mai frecventa patologie care sta la baza bolii cardiovasculare implica acumularea treptata a placii (compusa din colesterol, grasimi, calciu si alte substante) in interiorul arterelor, ceea ce duce la ingustarea si intarirea arterelor.
■ Boala coronariana: ateroscleroza din arterele coronare reduce fluxul de sange catre muschiul inimii, crescand riscul de angina (durere in piept) sau atac de cord (infarct miocardic).
■ Insuficienta cardiaca: Insuficienta cardiaca apare atunci cand inima nu poate pompa suficient sange pentru a satisface nevoile organismului, ceea ce duce la simptome precum dificultati de respiratie, oboseala si umflare la nivelul picioarelor.
■ Accident vascular cerebral: un accident vascular cerebral apare atunci cand fluxul sanguin catre creier este intrerupt, fie din cauza unui blocaj (accident vascular cerebral ischemic), fie din cauza sangerarii (accident vascular cerebral hemoragic), ducand la leziuni ale creierului si deficite neurologice.
■ Boala arteriala periferica: ateroscleroza in arterele periferice reduce fluxul de sange catre membre, provocand simptome cum ar fi durere de picioare, amorteala si vindecarea intarziata a ranilor.
Management bolilor cardiovasculare:
■ Modificari ale stilului de viata: inclusiv alimentatie sanatoasa, exercitii fizice regulate, renuntarea la fumat, gestionarea greutatii si reducerea stresului.
■ Medicamente: cum ar fi statine (pentru a scadea colesterolul), agenti antiplachetari (pentru a reduce coagularea), beta-blocante, inhibitori ai ECA si diuretice (pentru a gestiona tensiunea arteriala si functia inimii).
■ Proceduri de revascularizare: inclusiv angioplastie si stent, bypass coronarian (CABG)
■ Reabilitare cardiaca: programe care combina exercitii fizice, educatie si consiliere pentru a imbunatati sanatatea inimii si recuperarea dupa evenimente cardiace.
■ Managementul comorbiditatilor: cum ar fi diabetul, hipertensiunea si hiperlipidemia, pentru a reduce riscul cardiovascular general.
In general, managementul bolilor cardiovasculare implica o abordare cuprinzatoare care vizeaza reducerea factorilor de risc, prevenirea complicatiilor si imbunatatirea calitatii vietii pacientilor afectati de aceste afectiuni. Diagnosticul si interventia precoce sunt cheia pentru optimizarea rezultatelor si reducerea manifestarilor si complicatiilor bolilor cardiovasculare.
Diagnosticul este dat de istoricul medical si examenul fizic cu evaluarea simptomelor, factorilor de risc si a istoricului familial de boli cardiovasculare; teste de diagnostic ( EKG), ecocardiografia, teste de stres, teste imagistice ( CT, IRM sau angiografie pentru a evalua fluxul sanguin si anatomia inimii si a vaselor de sange) sau cateterism cardiac, fiind o procedura invaziva pentru vizualizarea blocajelor din arterele coronare.
Diabetul zaharat tip 2
Diabetul zahar tip 2 este o tulburare metabolica caracterizata prin niveluri ridicate de zahar din sange din cauza rezistentei la insulina si a productiei de insulina afectate, acesta fiind diagnosticat cu testele de sange care masoara nivelurile de glucoza din sange sau HbA1c ce ajuta la diagnosticarea diabetului. Efectul hiperglicemiei cronice poate duce la complicatii precum boli cardiovasculare, neuropatie, nefropatie si retinopatie.
Tratamentul implica de obicei modificari ale stilului de viata (de exemplu, dieta, exercitii fizice) si medicamente (de exemplu, medicamente antidiabetice orale, insulina) pentru a controla nivelul zaharului din sange si a preveni complicatiile.
Declinul cognitiv si Dementa (de exemplu, boala Alzheimer)
Dementa se refera la o scadere a functiei cognitive suficient de severa pentru a interfera cu viata de zi cu zi, adesea cauzata de boli neurodegenerative precum boala Alzheimer.
Boala Alzheimer este caracterizata prin acumularea de placi de amiloid si proteine "tau" in creier, ducand la deteriorarea celulelor nervoase si la declin cognitiv.
Evaluarile neurologice si cognitive cuprinzatoare, impreuna cu istoricul medical si testele imagistice, ajuta la diagnosticarea dementei.
Desi nu exista un remediu pentru boala Alzheimer, strategiile de management se concentreaza pe incetinirea progresiei, gestionarea simptomelor si furnizarea de sprijin prin medicamente (de exemplu, inhibitori de colinesteraza, memantina), interventii cognitive si servicii de sprijin pentru pacienti si ingrijitori.
Depresie
Depresia este o tulburare de dispozitie caracterizata prin sentimente persistente de tristete, lipsa de speranta si pierderea interesului sau a placerii in activitati. Poate afecta semnificativ functionarea zilnica si calitatea vietii.
Cauza exacta a depresiei nu este pe deplin inteleasa, dar probabil implica o combinatie de factori genetici, biologici, de mediu si psihologici.
Dezechilibrele neurotransmitatorilor (de exemplu, serotonina, norepinefrina, dopamina) din creier pot contribui la dezvoltarea depresiei.
Evenimentele de viata stresante, traumele, bolile cronice, efectele secundare ale medicamentelor si modificarile hormonale pot, de asemenea, declansa sau exacerba simptomele depresive.
Diagnosticul depresiei se bazeaza pe o evaluare amanuntita a simptomelor, a istoricului medical si a factorilor psihosociali.
Criteriile prezentate in Manualul de diagnostic si statistica al tulburarilor mintale (DSM-5) sunt utilizate de profesionistii din domeniul sanatatii pentru a diagnostica tulburarea depresiva majora.
Tratamentul pentru depresie implica adesea o combinatie de psihoterapie, medicamente si modificari ale stilului de viata.
Psihoterapia, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentala sau terapia interpersonala, poate ajuta sa invete abilitati de coping, sa provoace modele de gandire pozitiva si sa imbunatateasca abilitatile de rezolvare a problemelor.
Medicamentele antidepresive, cum ar fi inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei sau inhibitorii recaptarii serotoninei-norepinefrinei, pot fi prescrise pentru a ajuta la atenuarea simptomelor.
Modificarile stilului de viata, inclusiv exercitiile regulate, somnul adecvat, dieta sanatoasa, gestionarea stresului si sprijinul social, sunt de asemenea importante in gestionarea depresiei.
Osteoporoza
Osteoporoza este o afectiune a scheletului caracterizata prin masa osoasa scazuta, deteriorarea tesutului osos si risc crescut de fracturi. Este adesea denumita ,,boala tacuta", deoarece progreseaza fara simptome pana cand apare o fractura, cu o frecventa crescuta in randul femeilor.
Osteoporoza rezulta dintr-un dezechilibru intre formarea osului si procesele de resorbtie osoasa din organism, iar factorii care contribuie la osteoporoza includ imbatranirea, modificarile hormonale (de exemplu, scaderea nivelului de estrogen la femeile aflate in postmenopauza), deficientele nutritionale (de exemplu, calciu, vitamina D), stilul de viata sedentar, fumatul, consumul excesiv de alcool si anumite medicamente.
Pe masura ce densitatea osoasa scade, oasele devin poroase si fragile, crescand riscul de fracturi, in special la nivelul coloanei vertebrale, soldului si incheieturii mainii.
Diagnosticul osteoporozei se face de obicei prin testarea densitatii osoase, cum ar fi scanarile cu absorbtie cu raze X cu energie duala (DXA), care masoara densitatea minerala osoasa (DMO).
Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) defineste osteoporoza pe baza scorurilor T derivate din scanarile DXA. Scorurile T intre -1 si -2,5 indica o densitate osoasa scazuta (osteopenie), in timp ce scorurile sub -2,5 indica osteoporoza.
Managementul osteoporozei urmareste prevenirea fracturilor, pastrarea densitatii osoase si reducerea la minimum a complicatiilor prin:
■ Modificarile stilului de viata, inclusiv exercitiile fizice regulate cu greutatea, aportul adecvat de calciu si vitamina D, renuntarea la fumat si limitarea consumului de alcool, sunt esentiale pentru sanatatea oaselor.
■ Interventii farmacologice ce pot include bifosfonati, modulatori selectivi ai receptorilor de estrogen (SERM), denosumab si terapia de substitutie hormonala, pentru femeile aflate in postmenopauza.
■ Strategii de prevenire a caderii, cum ar fi modificarile de siguranta la domiciliu, exercitiile de echilibru si evaluarile vederii, care sunt importante in reducerea riscului de fracturi la adultii in varsta cu osteoporoza.
Acestea sunt doar cateva exemple ale bolilor comune care afecteaza persoanele in varsta. Strategiile de management implica adesea o abordare multidisciplinara, adaptata nevoilor specifice ale individului, comorbiditatilor si starii generale de sanatate. Monitorizarea medicala regulata, aderarea la planurile de tratament si modificarile stilului de viata sunt esentiale pentru optimizarea rezultatelor sanatatii si a calitatii vietii la adultii in varsta cu afectiuni cronice.
Cum pot fi prevenite bolile care afecteaza persoanele in varsta?
Prevenirea bolilor la varstnici presupune adoptarea unei abordari proactive a sanatatii si bunastarii. In timp ce unele afectiuni nu pot fi prevenite in intregime, multi factori de risc pot fi modificati sau gestionati pentru a reduce probabilitatea de a dezvolta anumite boli. Iata cateva sfaturi si masuri pentru prevenirea bolilor la varstnici:
■ Dieta sanatoasa: o dieta echilibrata, bogata in fructe, legume, cereale integrale, proteine slabe si grasimi sanatoase cu limitarea consumului de alimente procesate, gustari cu zahar si alimente bogate in grasimi; consum de lichide pe tot parcursului zilei ramanand astfel hidrata constant.
■ Sport regulat: activitati fizice regulate, inclusiv exercitii aerobe (cum ar fi mersul pe jos, inotul sau ciclismul) si antrenamentul de forta; includerea exercitiilor de flexibilitate si echilibru pentru a reduce riscul de cadere si rani.
■ Mentine o greutate sanatoasa: straduirea de a obtine si de a mentine o greutate sanatoasa printr-o combinatie de dieta echilibrata si exercitii fizice regulate cu evitarea metodelor extreme de slabire, deoarece pot avea efecte nedorite asupra calitatii vietii.
■ Gestionarea afectiunile cronice: urmarea sfaturilor medicale si planurile de tratament pentru gestionarea afectiunilor cronice, cum ar fi hipertensiunea arteriala, diabetul, artrita si bolile de inima;
■ Renuntarea la fumat si limitarea consumului de alcool: fumatul este un factor de risc major in numeroase boli inclusiv boli cardiovasculare, afectiuni respiratorii si cancer; consumul de alcool excesiv poate creste riscul aparitiei diverselor probleme de sanatate.
■ Activitatea sociala: mentinerea legaturilor sociale cu familia, prietenii si membrii comunitatii pentru a combate izolarea sociala si singuratatea; participarea la activitati sociale, cluburi, activitati de voluntariat sau exercitii de grup pentru a ramane implicat si conectat cu ceilalti.
■ Evaluari regulate de sanatate: controale regulate de sanatate cu furnizorii de servicii medicale pentru a monitoriza tensiunea arteriala, nivelul colesterolului, nivelul zaharului din sange si alti indicatori cheie ai sanatatii; efectuarea recomandarile de screening pentru afectiuni precum cancerul, osteoporoza si problemele de vedere si auz.
■ Gestionarea stresului si a calitatii somnului: cu ajutorul meditatiei, exercitii de respiratie profunda, yoga sau hobby-uri care promoveaza relaxarea, iar prin calitatea somnului se poate intelege un program regulat de somn, cu crearea unui mediu linistit, cu limitarea expunerii la ecranele televizorelor sau a telefoanelor.
■ Igiena si masuri preventive: practicarea obiceiurilor de igiena, cum ar fi spalarea regulata a mainilor, pentru a preveni raspandirea bolilor infectioase; practicarea imunizarii si vaccinarii recomandate adultilor in varsta, inclusiv gripa, pneumonia, zona zoster si alte vaccinuri.
■ Precautii de siguranta: masuri pentru a preveni caderile la domiciliu prin eliminarea pericolelor de impiedicare, instalarea de balustrade si bare de sprijin, folosirea covoraselor antiderapante si asigurarea unui iluminat adecvat; folosirea dispozitivelor de asistenta, cum ar fi aparate de mers, aparate auditive sau dispozitive de mobilitate, dupa cum este necesar, pentru a mentine siguranta si independenta.
Incorporand aceste sfaturi si masuri in viata de zi cu zi, persoanele in varsta pot lua masuri proactive pentru a-si ingriji sanatatea, a reduce riscul de a dezvolta boli si a se bucura de o calitate mai buna a vietii pe masura ce imbatranesc. Comunicarea regulata cu furnizorii de asistenta medicala si evaluarile personalizate ale sanatatii pot ghida in continuare eforturile de prevenire si pot aborda nevoile individuale de sanatate.
Pentru mai multe informatii puteti accesa : https://affinity.ro
Autor:
Dr. Cipriana Vames
Medic specialist Geriatrie si Gerontologie Affinity Life Care
Favorite
Cosul meu
Cumpara 
