Substante de contrast (grupa medicament)

Definitie:

Examenele imagistice, cum ar fi razele X, ultrasunetele, tomografia computerizata (CT), rezonanta magnetica (IRM) si fluoroscopia au capacitatea de a afisa informatii specifice despre tesuturile din organism. Substantele de contrast, cunoscute si ca agenti de contrast sau medii de contrast, sunt folosite pentru a imbunatati valoarea diagnostica a acestor examene imagistice.

Mecanism de actiune:

Substantele de contrast de contrast nu sunt coloranti care decoloreaza permanent organele interne. Sunt substante care schimba temporar modul in care razele X sau alte instrumente imagistice interactioneaza cu corpul. 
Cand sunt introduse in corp inainte de un examen imagistic, materialele de contrast fac ca anumite structuri sau tesuturi din corp sa apara diferit pe imagini decat daca nu ar fi fost administrat niciun material de contrast. Materialele de contrast ajuta la distingerea sau diferentierea zonelor selectate ale corpului fata de tesuturile din jur. Acest lucru ajuta medicii sa diagnosticheze afectiunile medicale prin imbunatatirea vizibilitatii anumitor organe, vase de sange sau tesuturi.

Administrarea substantelor de contrast:

Substantele de contrast pot fi administrate prin:
- inghitire (administrate pe gura sau pe cale orala)
- administrate prin clisma (administrate pe cale rectala)
- injectate intr-un vas de sange (vena sau artera; administrare intravenoasa sau intraarterial)
injectat in spatiile din interiorul corpului.
In urma unui examen imagistic cu material de contrast, materialul este absorbit de organism sau eliminat prin urina sau fecale.

Tipuri de substante de contrast:

Exista mai multe tipuri de materiale de contrast:
- Compusii pe baza de iod si sulfat de bariu sunt utilizati in examenele imagistice cu raze X si tomografie computerizata (CT).
Materialele de contrast pot avea o structura chimica care include iod, un element chimic natural. Aceste substante de contrast pot fi injectate in vene sau artere, in discurile sau in spatiile fluide ale coloanei vertebrale si in alte cavitati ale corpului.
Sulfatul de bariu este cel mai comun material de contrast administrat pe cale orala. De asemenea, este utilizat pe cale rectala si este disponibil in mai multe forme, inclusiv:
- pulbere, care se amesteca cu apa inainte de administrare
- lichid
- pasta
- comprimat
Atunci cand substantele de contrast pe baza de iod si sulfat de bariu sunt prezente intr-o anumita zona a corpului, acestea blocheaza sau limiteaza capacitatea de trecere a razelor X. Ca urmare, vasele de sange, organele si alte tesuturi ale corpului care contin temporar compusii pe baza de iod sau bariu isi schimba aspectul pe imaginile cu raze X sau CT.

Examene imagistice care utilizeaza substante de contrast

Substante de contrast orale
Materialele de contrast cu sulfat de bariu care sunt inghitite sau administrate pe cale orala (oral) sunt utilizate pentru a imbunatati imaginile standard cu raze X, fluoroscopie si CT ale tractului gastrointestinal (GI), inclusiv:
- faringe
- esofag
- stomac
- intestinul subtire
- intestinul gros (colon)

Substante de contrast rectale
Materialele de contrastprecum sulfatul de bariu care sunt administrate prin clisma (rectal) sunt utilizate pentru a imbunatati imaginile standard cu raze X, fluoroscopie si CT ale tractului gastrointestinal inferior (GI) (colon si rect). In unele situatii, substantele de contrast pe baza de iod sunt inlocuite cu substantele de contrast cu sulfat de bariu pentru administrare rectala.

Materiale de contrast intravenos

- Pe baza de iod si pe baza de gadoliniu
Materialele de contrast pe baza de iod injectate intr-o vena (intravenos) sunt utilizate pentru a imbunatati radiografia (inclusiv imaginile fluoroscopice) si imaginile CT. Materialele de contrast pe baza de iod sunt, de asemenea, injectate in mod obisnuit in artere in timpul procedurilor de angiografie. Gadoliniul injectat intr-o vena (intravenos) este utilizat pentru a imbunatati imaginile RM. De obicei, acestea sunt folosite pentru a imbunatati aspectul:
- organelor interne, inclusiv creierul, sanii, inima, plamanii, ficatul, glandele suprarenale, rinichii, pancreasul, vezica biliara, splina, uterul si vezica urinara, tractul gastrointestinal, inclusiv stomacul, intestinul subtire si intestinul gros, arterele si venele corpului, inclusiv vasele din creier, gat, piept, abdomen, pelvis si picioare si alte parti ale corpului, inclusiv muschi si oase.

Materiale de contrast cu microbule
Materialele de contrast cu microbule sunt bule mici de gaz injectabil tinute intr-o carcasa de sustinere. Sunt extrem de mici - mai mici decat globule rosii - si au un grad ridicat de ,,ecogenitate" sau capacitate de a reflecta undele ultrasunete. Structurile cu ecogenitate mai mare vor aparea mai luminoase la ultrasunete. Odata ce microbulele sunt in fluxul sanguin, tehnologia cu ultrasunete este capabila sa capteze diferentele de ecogenitate dintre gazul din microbule si tesuturile inconjuratoare ale corpului, producand o imagine cu ultrasunete cu contrast crescut. Microbulele se dizolva, de obicei, in decurs de 10 pana la 15 minute, iar gazul din ele este indepartat din organism prin expiratie. 
Ultrasunetele utilizate impreuna cu substante contrast cu microbule este o modalitate convenabila, relativ ieftina de a imbunatati vizualizarea fluxului sanguin si nu utilizeaza radiatii. Este o optiune utila pentru pacientii cu insuficienta renala sau cei cu alergii la substantele de contrast utilizate pentru imagistica RM si/sau CT.
Materialele de contrast cu microbule pot fi selective sau neselective. Ecografia neselectiva cu contrast ajuta la diagnosticarea anumitor boli, oferind evaluarea fluxului sanguin la nivelul inimii si in alte organe. 
Ecografia cu contrast cu microbule este utilizata in evaluarea:
- perfuziei sangelui in organe
- tromboza, cum ar fi in infarctul miocardic
- anomalii la nivelul inimii
- mase hepatice si renale
- activitate inflamatorie in boala inflamatorie intestinala
- raspunsul la tratamentul cu chimioterapie

Siguranta substantelor de contrast

Materialele de contrast sunt medicamente sigure; apar reactii adverse, de la usoare la severe, dar reactiile severe sunt foarte putin frecvente. In timp ce reactiile alergice grave sau alte reactii la substantele de contrast sunt rare, departamentele de radiologie sunt bine echipate pentru a le face fata.

Pregatirea anterioara unui examen care utilizeaza substante de contrast
Inainte de a veni la examen, vi se vor oferi instructiuni specifice despre cum sa va pregatiti pentru examen. Deoarece substantele de contrast prezinta un risc usor de a provoca o reactie alergica sau o reactie adversa, trebuie sa spuneti medicului dumneavoastra despre oricare dintre urmatoarele afectiuni:
reactii alergice anterioare la substantele de contrast
- alergii la alimente, medicamente, coloranti, conservanti sau animale
- istoric de boli de inima, diabet, boli de rinichi sau probleme cu tiroida

Efecte secundare si reactii adverse 

Substante de contrast cu sulfat de bariu
Trebuie sa spuneti medicului dumneavoastra daca aceste efecte secundare usoare ale substantelor de contrast cu sulfat de bariu devin severe sau nu dispar:
- crampe stomacale
- diaree
- greata
- varsaturi
- constipatie

Spuneti imediat medicului dumneavoastra despre oricare dintre aceste simptome:
- urticarie
- mancarime
- piele rosie
- umflarea gatului
- dificultati de respiratie sau de inghitire
- raguseala
- batai rapide ale inimii
- culoarea albastruie a pielii
Aveti un risc mai mare de aparitie a unei reactii adverse la substantele de contrast cu sulfat de bariu daca:
- aveti fibroza chistica, care poate creste riscul de blocare a intestinului subtire.
- sunteti sever deshidratat, ceea ce poate provoca constipatie severa.
- aveti un blocaj intestinal sau o perforatie care ar putea fi agravata de un agent sulfat de bariu.

Materiale de contrast pe baza de iod
Un procent foarte mic de pacienti poate dezvolta o reactie intarziata cu o eruptie cutanata care poate aparea la cateva ore pana la zile dupa un examen imagistic cu un material de contrast pe baza de iod. Cele mai multe sunt usoare, dar eruptiile cutanate severe pot necesita medicamente dupa o discutie cu medicul dumneavoastra

Trebuie sa spuneti medicului dumneavoastra daca aceste reactii adverse usoare sau moderate ale substantelor de contrast pe baza de iod devin severe sau nu dispar:
Reactiile usoare includ:
- greata si varsaturi
- durere de cap
- mancarime
- inrosire
- eruptie cutanata usoara sau urticarie

Reactiile moderate includ:
- eruptii cutanate severe sau urticarie
- respiratie suieratoare
- ritm cardiac anormal
- tensiune arteriala ridicata sau scazuta
- dificultati de respiratie 
Spuneti imediat medicului dumneavoastra despre oricare dintre aceste simptome:

Reactiile severe includ:
- respiratie dificila
- umflarea gatului sau a altor parti ale corpului
- tensiune arteriala scazuta profunda
- Leziune renala acuta indusa de contrast
Pacientii cu insuficienta renala (renala) trebuie sa li se acorde o atentie deosebita inainte de a primi substante de contrast pe baza de iod pe vena sau artera. In timp ce multe substante de contrast pot fi administrate in siguranta la pacientii cu boala renala, daca aveti o boala renala severa si o functie renala foarte slaba, este posibil sa aveti un risc crescut de inrautatire a functiei renale atunci cand obtineti substante de contrast iodate. Beneficiile unei scanari imbunatatite cu contrast depasesc adesea riscurile pentru a se asigura ca radiologul poate diagnostica corect afectiunile dumneavoastra medicale.

MR-Gadoliniu
Acesta este utilizat in RMN (Imagistica prin rezonanta magnetica) si este mai putin probabil sa produca o reactie alergica decatsubstantele pe baza de iod utilizate pentru radiografii si scanare CT. Foarte rar, pacientii sunt alergici la substantele de contrast pe baza de gadoliniu si sufera de urticarie si mancarimi mai ales la nivelul ochilor. Reactiile sunt de obicei usoare si usor de controlat prin medicamente. Reactiile severe sunt rare.

Bibliografie:

Contrast Materials, RadiologyInfo official website

Margo O. Kaller; Jason An., Contrast Agent Toxicity,Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2022 Jan, NIH, National Library of Medicine official website

Autor: Farmacist Marza Andreea Simona