Alergiile alimentare la copii (informatii utile)

Ce este alergia alimentara?

O alergie alimentara este un raspuns anormal al organismului la un anumit aliment. Este important de stiut ca aceasta este diferita de o intoleranta alimentara, care nu afecteaza sistemul imunitar, desi unele dintre aceleasi simptome pot fi prezente.
Alergia alimentara cuprinde reactii de tip imunologic la ingerarea anumitor proteine alimentare, la care participa numeroase celule imune si mediatori. De obicei, alimentele sunt tolerate dupa prepararea termica, dar sunt si substante proteice rezistente la temperaturi crescute.

Cum apar alergiile alimentare la copii?

Alergiile alimentare se impart in urmatoarele categorii:

💊 Alergii de tip IgE (imunoglobulina E-mediata) - in cazul acestor alergii, sistemul imunitar reactioneaza la un anumit produs alimentar prin producerea de anticorpi IgE, asa cum este histamina, care produce inflamatie si favorizeaza aparitia unor simptome precum mancarimi, inrosirea pielii, eczeme, dificultati de respiratie sau chiar soc anafilactic.

Prevalenta alergiilor alimentare mediate de IgE pare sa fie intre 3% si 7,5%; aparand de obicei la copiii mai mici. 1,5% dintre sugari vor avea alergie la lapte in primul an de viata. Dintre acesti copii, 15% isi vor pastra sensibilitatea in a doua decada a vietii iar 35% vor avea alergii la alte alimente. Se crede ca alergia la oua afecteaza aproximativ 1,3% dintre copii, iar alergia la arahide aproximativ 0,5% dintre copii.

Predispozitia genetica, alergenitatea alimentelor si momentul expunerii vor determina alimentele la care copilul atopic dezvolta alergie. Sugarii sunt in special predispusi la dezvoltarea alergiilor alimentare. La copiii mai mici, cele mai frecvente alimente implicate in aparitia alergiilor sunt laptele si ouale. Aceste alergii tind sa fie autolimitate si majoritatea se vor rezolva in cativa ani cu diete adecvate de eliminare. La fel ca la copiii mai mari si la adulti, majoritatea alergiilor la alimentele considerate alergeni (cum ar fi nucile, pestele si fructele de mare) tind sa persista de-a lungul vietii.
Reactiile mediate de IgE la alimente se pot prezenta cu un spectru de reactii imediate (care apar de obicei in 4 ore) care sunt de severitate crescanda si implica diferite sisteme de organe. Implicarea pielii include eruptii cutanate periorale, dermatita, urticarie si angioedem. Implicarea cailor respiratorii include tuse, stridor si respiratie suieratoare. Simptomele gastrointestinale includ varsaturi, crampe abdominale, greata si diaree, iar simptomele sistemice includ anafilaxia.

🍓 Anafilaxia

Anafilaxia este o reactie alergica acuta, severa, care implica de obicei doua sau mai multe sisteme de organe, rezultata din eliberarea rapida a mediatorilor puternic activi farmacologic din mastocitele tisulare. Dupa expunerea la factorul declansator, raspunsul poate aparea in cateva minute pana la ore, iar pacientul poate prezenta un spectru larg de semne si simptome. Anafilaxia poate incepe cu inrosire cutanata si urticarie, care pot progresa rapid spre stop cardiorespirator si moarte. 
Alte manifestari pot fi: 
- edem intraoral sau laringian
- bronhospasm
- crampe abdominale
- varsaturi sau diaree
In timp ce majoritatea simptomelor se vor rezolva spontan sau in cateva ore cu tratament, in unele cazuri, simptomele sunt prelungite sau reapar cateva ore mai tarziu. 

Simptomele cele mai frecvente ale anafilaxiei
Frecventa simptomelor la pacientii cu anafilaxie observate intr-o camera de urgenta a fost raportata a fi urticarie in 79% din cazuri, respiratie suieratoare si dispnee la 70% dintre pacienti si hipotensiune arteriala la 24% dintre pacienti. 

Cauzele frecvente ale anafilaxiei
Cele mai frecvente cauze de anafilaxie sunt alimentele, medicamentele si intepaturile de insecte.

Alimente ce pot declansa anafilaxie
S-a raportat ca o mare varietate de alimente care declanseaza anafilaxia, alunele, nucile, pestele, fructele de mare, ouale si laptele fiind alergenii alimentari cel mai frecvent intalniti. Antigenele alimentare pot fi ascunse in alimente si pot sa nu fie usor identificabile. 

Pacienti cu risc crescut de anafilaxie
Pacientii cu risc de alergie alimentara letala au de obicei antecedente de reactie anterioara la alimente si majoritatea pacientilor au avut astm coexistent. Intr-un studiu s-au analizat sase reactii anafilactice fatale si sapte reactii aproape fatale. Toti pacientii aveau astm si erau alergici la alti alergeni. In acest raport, patru dintre cele sase reactii fatale au avut loc la scoala si, desi epinefrina a fost prescrisa pentru trei dintre pacienti, niciunul dintre ei nu o avea disponibil la momentul declansarii reactiei. Diferenta majora de rezultat intre reactiile fatale si cele nefatale pare sa fie viteza cu care a fost administrata epinefrina. La unii pacienti, reactia a inceput cu dureri abdominale si nu a fost recunoscuta ca fiind de origine alergica. Unii dintre copii au avut simptome destul de usoare inainte de aparitia simptomelor respiratorii si niciunul dintre ei nu a primit epinefrina inainte de aparitia simptomelor respiratorii. Epinefrina trebuie administrata prompt in tratamentul anafilaxic.

Monitorizarea reactiei alergice
La pacientii care prezinta o reactie semnificativa care este asociata cu ingestia de alimente, un istoric detaliat al reactiei, inclusiv momentul debutului, toate manifestarile, natura progresiei, durata reactiei si raspunsul la tratament, este necesar. In momentul reactiei, odata ce tratamentul a inceput, este necesara o lista a ingredientelor tuturor alimentelor ingerate, numele producatorilor si, daca este posibil, numerele de lot ale produselor alimentare. Aceste informatii sunt utile atunci cand confirmarea alergiei la alimentele suspectate se face de catre un medic alergolog.

Managementul anafilaxiei
Managementul anafilaxiei presupune constientizarea parintilor si pacientului cu privire la riscurile potentiale ale expunerii ulterioare. Alimentele la care pacientul este foarte alergic trebuie strict evitate. Pacientii si parintii ar trebui sa fie educati despre cum sa citeasca ingredientele de pe etichete si sa ceara sa vada lista ingredientelor alimentelor din restaurante inainte de a ingera alimente. Daca exista indoieli cu privire la ce contine hrana, nu trebuie ingerata. Copiii mici ar trebui sa fie invatati sa nu accepte alimente daca parintii lor nu au dat permisiunea sa faca acest lucru.

Preventia si medicatia in anafilaxie
Pacientii cu risc de reactii severe ar trebui sa fie echipati cu medicamente de urgenta adecvate, inclusiv epinefrina. La pacientii tineri, efectele adverse grave ale epinefrinei, cum ar fi aritmiile cardiace sau crizele hipertensive, sunt extrem de rare, iar beneficiul de salvare al vietii al epinefrinei depaseste cu mult orice risc mic de efecte adverse.
Pacientii trebuie sfatuiti sa aiba bratari MedicAlert care avertizeaza cu privire la potentialul de reactii semnificative. Daca copilul este la gradinita sau la scoala sau merge in tabara, parintii ar trebui sa-i sfatuiasca pe ingrijitori cu privire la alergia copilului, sa-i educe cu privire la evitare si sa-i instruiasca despre cum si cand sa utilizeze medicamentele de urgenta.

Gestionarea unei crize de anafilaxie
La un copil expus riscului unei reactii care poate pune viata in pericol, adica un copil care a prezentat reactii alergice la nuci, peste si fructe de mare sau care a prezentat o reactie semnificativa la orice aliment in trecut, epinefrina trebuie injectata imediat ce simptomele apar, dupa ingestie. Nu asteptati sa apara simptome semnificative. Apoi se pot administra antihistaminice pentru a ajuta la mentinerea controlului, conform instructiunilor medicului. Odata ce epinefrina a fost injectata, pacientul trebuie transportat cat mai repede posibil poate ajunge la o unitate medicala unde sunt disponibile: oxigen, aparate pentru deschiderea si intretinerea cailor respiratorii, bronhodilatatoare si fluide intravenoase pentru inlocuirea volumului. Pacientul trebuie tinut sub observatie cel putin 4 ore, dar de preferinta 12 pana la 24 de ore deoarece, in unele cazuri, reactia reapare cateva ore mai tarziu.

💊 Alergii non-IgE-mediate sau mediate celular - in cazul acestor alergii, care sunt intalnite indeosebi in cazul copiilor, alte parti ale sistemului imunitar reactioneaza si produc simptome, in special de natura gastrointestinala (diaree, varsaturi, constipatie, flatulenta), insa nu implica producerea de anticorpi IgE.

Gastroenteropatia alergica reprezinta un spectru de boli in care inflamatia intestinului este problema majora. Reactiile pot fi de severitate diferita. Simptomele usoare includ crampe abdominale si regurgitare, dar aceste reactii pot evolua la simptome mai semnificative de diaree cronica (adesea cu scaune urat mirositoare cu sange si mucus), pierderi de proteine, anemie. 
Se crede ca inflamatia este stimulata de o reactie mediata celular, mai degraba decat de raspunsul mediat de IgE. Manifestarile sunt de obicei intarziate la debut, iar pielea si sistemele respiratorii sunt rareori implicate.
In tulburarile enterocolitice ale sugarului, iritabilitatea, varsaturile prelungite si diareea pot aparea la 1 pana la 3 ore dupa hranire. Expunerea continua poate duce la diaree cu sange, anemie, distensie abdominala si deficit de dezvoltare. Hipotensiunea arteriala apare in aproximativ 15% din cazuri si poate fi asociata cu o acidoza metabolica. Laptele de vaca sau formula pe baza de soia este principala cauza a tulburarilor enterocolitice la copiii mici, in timp ce la copiii mai mari, ouale, graul, orezul, ovazul, arahidele, nucile de copac, puiul, curcanul si pestele s-au dovedit a fi principalele cauze. La adulti, crustaceele par sa fie cauza principala.

Colica infantila poate fi, uneori, severa si poate provoca anxietate semnificativa. Au existat o serie de rapoarte de ameliorare a colicilor atunci cand copilul este scos de pe formula de lapte de vaca si chiar ameliorari la bebelusii alaptati atunci cand mama care alapteaza inceteaza sa bea lapte de vaca. Colica, chiar daca se datoreaza laptelui, este rareori, daca vreodata, o reactie mediata de IgE. Nu se cunoaste etiologia colicii infantile, dar atunci cand simptomele sunt grave, poate fi parte din colita infantila.

Cum se poate stabili un diagnostic de alergie alimentara?

Orice incercare de a diagnostica alergiile alimentare ar trebui sa inceapa cu un istoric atent documentat. Aceasta ar trebui sa includa toate alimentele sau alimentele care ar putea fi implicate, timpul de debut al reactiei dupa ingestie, organul implicat (de exemplu, pielea, sistemul gastrointestinal, tractul respirator), progresia reactiei si raspunsul la tratament. 

Orientari generale de luat in considerare atunci cand se evalueaza potentialele reactii alergice induse de alimente sunt:
- Daca istoricul pacientului este inexact
- Alergiile alimentare sunt cele mai frecvente la copiii mici, in special la copiii cu dermatita atopica
- Relativ putine alimente sunt responsabile pentru marea majoritate a reactiilor alergice
- Adevaratele alergii alimentare implica in general semne si simptome ,,clasice" care afecteaza pielea, tractul gastrointestinal si/sau sistemele respiratorii
- Simptomele subiective sau comportamentale ca unica manifestare sunt foarte rare
- Reactiile adverse la coloranti si aditivi sunt rare

Aspectele importante din trecut includ urmatoarele detalii ale vietii timpurii: 
- Interventie chirurgicala sau infectie gastrointestinala
- Un jurnal al introducerii alimentelor in dieta
- Coexistenta altor manifestari atopice precum dermatita atopica si astmul
Predispozitia pacientului de a dezvolta alergii alimentare mediate de IgE trebuie evaluata prin istoric familial de atopie la rudele de gradul I. 
Standardul de aur este reprezentat de testarea alimentului suspectat in prezenta unui placebo. Daca cauza reactiei este incerta, se justifica eliminarea de proba a alimentelor suspectate, urmata de reintroducerea ulterioara a alimentelor pentru a confirma reactia. Daca reactia pune viata in pericol, reintroducerea alimentelor pot fi periculoase si trebuie efectuate numai daca este absolut necesar, cu masurile de precautie adecvate, sub supraveghere medicala. Deoarece majoritatea alergiilor alimentare tind sa se amelioreze, este necesara o reevaluare periodica.
Testele de diagnostic de laborator ar trebui sa reflecte tipul de reactie care este suspectata. Reactiile care apar in decurs de 2 ore si care implica in principal pielea si tractul respirator ar trebui evaluate prin testarea cutanata. Testele pozitive prick pe piele, care sunt de doua ori mai mari decat conturul pozitiv al histaminei, s-au dovedit a fi predictive pentru o reactie alergica pozitiva. 
Atat testele cutanate, cat si testele in vitro pot ramane pozitive, chiar si dupa ce sensibilitatea clinica a scazut, iar dietele de eliminare nu trebuie sa se bazeze doar pe teste pozitive. Testele pozitive de laborator si/sau cutanate ajuta la confirmarea diagnosticului. 
Testele cutanate nu sunt de ajutor in cazurile in care este implicat in primul rand tractul gastrointestinal, mai ales daca simptomele sunt intarziate. De obicei, in cazurile moderate pana la severe de afectare intestinala sunt necesare atat o evaluare endoscopica, cat si o biopsie.

Care este tratamentul alergiilor alimentare?

Odata confirmat diagnosticul, tratamentul de electie este evitarea stricta a alimentelor identificate pana cand sensibilitatea a scazut. 
Majoritatea alergiilor prezente inca de la inceputul vietii precum lapte, oua si soia tind sa se amelioreze, iar alimentele pot fi de obicei reintroduse in dieta. Cele mai multe alergii la alune, nuci, peste si fructe de mare insa, persista. 
In cazurile de gastroenteropatie alergica care este asociata cu o inflamatie semnificativa, corticosteroizii sunt uneori necesari. 
Majoritatea gastroenteropatiilor alergice care apar la inceputul vietii se remit.

Cum pot fi prevenite alergiile alimentare?

In prezent exista mai multe recomandari pentru preventia reactiilor alergice la alimente, dar principalele metode profilactice raman evitarea alergenilor alimentari cunoscuti de pacient si consumarea limitata a alimentelor potential alergene.

Preventia reactiilor alergice la alimente la care pacientul stie ca este alergic

Cea mai eficienta metoda de prevenire a reactiilor alergice consta in evitarea alimentelor care le provoaca. In acest scop, este important ca simptomele neplacute care apar dupa consumarea unui anumit aliment sa nu fie neglijate si ca, odata depistat alimentul (ingredientul) care provoaca reactiile alergice, sa se aiba in vedere urmatoarele recomandari:

Citirea cu atentie a etichetelor alimentelor si bauturilor

Conform Regulamentului (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European si al Consiliului din 25 octombrie 2011, privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, producatorii au obligativitatea de a specifica pe ambalajul produselor daca anumite ingrediente sau adjuvanti tehnologici pot provoca alergii sau intolerante unor persoane. Producatorii au obligativitatea de a preciza si o posibila contaminare incrucisata a produsului procesat, in cazul in care acesta poate intra in contact pe parcursul procesului cu un produs alergizant.

Citirea cu atentie a meniului la restaurant

Daca este posibil, se poate solicita personalului sa nu foloseasca in preparatul comandat ingrediente alergizante. Restaurantul este obligat ca in continutul meniului sa indice o lista cu alergenii folositi la preparare si sa se faca trimitere la acestia in vecinatatea produselor din meniul respectiv.
De asemenea, daca o persoana prezinta reactii alergice severe la un anumit aliment, este recomandabil ca aceasta sa aiba la indemana un dispozitiv pentru administrarea parenterala a adrenalinei, in cazul ingerarii accidentale a unui aliment la care prezinta alergie severa.
Un alt mod de preventie consta in instruirea familiei, prietenilor, a colegilor de munca si a apropiatilor cu privire la alergia avuta la un anumit aliment, pentru ca acestia sa nu le ofere persoanei alergice si pentru a sti cum sa reactioneze in caz de nevoie.
Studiile clinice au concluzionat ca incidenta alergiei la arahide sau la ou a fost de trei ori mai mare la sugarii cu deficit de vitamina D si de sase ori mai mare in randul sugarilor cu deficit de vitamina D sensibilizati la alimente. Mecanismele imunologice care stau la baza acestor observatii necesita investigatii suplimentare. Nivelul de Vitamina D poate fi important in aparitia reactiilor alergice alimentare.

Bibliografie: