Ce este ameteala?
Ameteala reprezinta un cumul de manifestari ce poate fi descrisa prin senzatii precum cea de confuzie, dezorientare, pierderea echilibrului, slabiciune, rotire a mediului inconjurator, senzatie de lesin.
In unele cazuri, ameteala poate interfera semnificativ cu actiunile pe care o persoana le desfasoara zilnic si poate afecta calitatea vietii. Insa, de cele mai multe ori, ameteala nu reprezinta un semn al unei afectiuni grave.
Care sunt cauzele ametelii?
Cauzele ametelilor pot fi diverse, de la probleme localizate la nivelul urechii interne pana la afectiuni cronice.
Probleme localizate la nivelul urechii interne
Vertijul reprezinta falsa impresie ca mediul inconjurator se roteste, generand o senzatie de ameteala. Cauzele vertijului pot fi urmatoarele:
- Vertijul pozitional paroxistic benign. Aceasta afectiune provoaca un sentiment intens si scurt, dar fals, de miscare si de rotire al mediului inconjurator. Aceasta senzatie apare in cazul unor miscari scurte si rapide precum intoarcerea capului, rotirea brusca a corpului sau alte miscari asemenatoare. Aceasta este cea mai frecventa forma de vertij.
- Infectie auriculara. O infectie virala a nervului vestibular, numita nevrita vestibulara, poate provoca vertij intens si constant.
- Sindromul Meniere. Sindromul Meniere reprezinta acumularea excesiva de lichid in urechea interna. Aceasta se caracterizeaza prin episoade bruste de vertij care dureaza pana la cateva ore. Verijul poate fi insotit de episoade de pierdere a auzului, tinitus si infundarea urechilor.
- Migrena. Persoanele care sufera de migrene pot avea episoade de vertij sau alte tipuri de ameteli chiar si atunci cand nu au o durere de cap severa. Astfel de episoade de vertij pot dura de la cateva minute la cateva ore si pot fi asociate cu dureri de cap, precum si cu sensibilitate la lumina si zgomot.
Probleme legate de circulatia sangvina
Atunci cand nu este asigurata o irigare sangvina corespunzatoare a creierului, este posibil sa apara senzatia de ameteala. Cauzele ametelilor care sunt corelate cu probleme circulatorii sunt:
- Hipotensiunea arteriala. O scadere severa a tensiunii arteriale sistolice poate conduce la ameteli sau la senzatie de lesin. Hipotensiune ortostatica, care apare in momentul ridicarii bruste a corpului, este o cauza frecventa a ametelilor.
- Circulatie sanvina deficitara. Afectiuni precum cardiomiopatia, atacul de cord, aritmia cardiaca si atacul ischemic tranzitoriu pot provoca ameteli. Si o scadere a volumului de sange cauzata de o sangerare excesiva poate provoca un flux sanguin insuficient catre creier sau catre urechea interna.
- Probleme cardiovasculare. Probleme care afecteaza fluxul de sange catre creier, cum ar fi aritmiile (fibrilatie atriala) sau ateroscleroza pot avea ca simptome senzatia de ameteala.
Alte cauze ale ametelilor
- Afectiuni neurologice. Unele tulburari neurologice precum Boala Parkinson si scleroza multipla poate conduce la probleme legate de echilibru.
- Medicamente. Unele medicamente precum antihipertensivele, anticonvulsivantele, antidepresivele, sedativele si tranchilizantele pot avea drept efect secundar senzatia de ameteala.
- Anxietate. Anumite tulburari de anxietate pot provoca ameteli.
- Rau de miscare. Raul de miscare poate provoca ameteli si senzatia de pierdere al echilibrului.
- Leziuni la nivelul capului. Leziunile localizate la nivelul capului pot cauza printre alte simptome si ameteli.
- Anemia. Anemia, care reprezinta o scadere a numarului de celule rosii din sange, poate provoca ameteli, senzatie de oboseala, paloarea pielii.
- Neuromul acustic. Tumorile necanceroase localizate la nivelul urechii interne pot afecta echilibrul si pot provoca ameteli.
- Hipoglicemia. Hipoglicemia reprezinta scaderea nivelului glucozei din sange. Aceasta afectiune apare in general la persoanele cu diabet si se manifesta inclusiv prin ameteala si senzatie de lesin.
- Intoxicatia cu monoxid de carbon. Simptomele intoxicatiei cu monoxid de carbon includ dureri de cap, ameteli, slabiciune, stomac deranjat, varsaturi, dureri in piept si confuzie.
- Supraincalzire si deshidratare. Supraincalzirea sau hipertermia si deshidratarea pot sa apara in cazul in care o persoana depune efort fizic cand vremea este foarte calda si organismul nu este hidratat sau racit corespunzator.
Care sunt simptomele ametelilor?
Cele mai frecvente simptome ce apar in timpul ametelilor sunt:
- senzatie de miscare sau de rotire
- instabilitate si probleme legate de echilibru
- ameteala
- senzatie de lesin
Alte simptome care pot insoti ametelile includ:
- dureri de cap
- greata si varsaturi
- oboseala
- tiuit sau alte sunete in urechi (tinitus)
- dificultati de auz
- pierderea coordonarii
- miscari neobisnuite ale ochilor (nistagmus)
- vedere neclara
- dificultati de concentrare
Simptomele pot fi constante sau temporare. Episoadele pot varia ca si durata de la cateva minute la cateva zile.
Cum pot fi diagnosticate ametelile?
In scopul stabilirii diagnosticului, medicul efectueaza de obicei un examen fizic si investigheaza simptomele si istoricul medical al pacientului. In cazul in care pacientul a suferit un traumatism cerebral sau in cazul in care pacientul prezinta simptome specifice unui accident vascular, aceste evenimente reprezinta urgente medicale si se vor recomanda rapid testari imagistice precum RMN-ul sau CT-ul.
Examinarea fizica
Exista cateva teste simple de examinare fizica care pot fi efectuate pentru a ajuta la determinarea cauzelor aparitiei ametelilor.
- Masurarea tensiunii arteriale- tensiunea arteriala trebuie masurata in timp ce pacientul este in decubit dorsal si la cel putin un minut dupa ce pacientul a stat in picioare. O scadere a tensiunii arteriale sistolice cu 20 mm Hg, o scadere a tensiunii arteriale diastolice cu 10 mm Hg sau o crestere a pulsului cu 30 de batai pe minut indica hipotensiunea ortostatica.
- Testarea miscarii ochilor. Acest test presupune evaluarea miscarii ochilor in timp ce pacientul urmareste traseul unui obiect in miscare.
- Testarea miscarii capului. Daca medicul suspecteaza un diagnostic de vertij pozitional paroxistic benign, poate efectua un test simplu de miscare a capului numit manevra Dix-Hallpike pentru a verifica diagnosticul. Manevra Dix-Hallpike se executa pe o masa plata de examinare. In timp ce pacientul se afla intr-o pozitie asezata, medicul intoarce capul pacientului cu 45 de grade intr-o parte, apoi aseaza rapid pacientul in decubit dorsal, cu capul situat la aproximativ 20 de grade peste capatul mesei si examineaza ochii pacientului aproximativ 30 de secunde. Manevra se repeta cu capul intors si pe partea opusa.
- Testul de impuls al capului implica solicitarea concentrarii pacientului pe un obiect tinta in timp ce medicul misca rapid capul pacientului inainte si inapoi.
- Posturografia. Pacientul va sta in diferite pozitii in care va incerca sa isi pastreze echilibrul pe o platforma care se misca, in talpile goale. Acest test analizeaza care sunt partile corpului cele mai importante si solicitate in pastrarea echilibrului corpului si care sunt punctele slabe.
- Testarea scaunului rotativ. Pacientul este plasat pe un scaun controlat de un computer care executa o miscare de rotatie la viteza scazuta. La viteza mai mare, acesta executa miscari de inainte si inapoi pe o distanta foarte scurta. Cu ajutorul unor ochelari sunt evaluate miscarile oculare in timpul acestor manevre.
- Testul Romberg si observarea mersului. Observarea mersului este, de asemenea, importanta pentru a detecta simptomele care sugereaza parkinsonism la pacientii care prezinta dezechilibru. Screening-ul pentru neuropatia periferica este, de asemenea, important la pacientii care prezinta dezechilibru.
- Daca se suspecteaza sindromul de hiperventilatie, diagnosticul poate fi confirmat punand pacientul sa execute rapid 20 de inspiratii si expiratii profunde, in incercarea de a reproduce simptomele.
La toti pacientii cu ameteli trebuie efectuat un examen cardiovascular amanuntit. Cu toate acestea, teste precum electrocardiografia, testarea monitorului Holter si testarea Doppler carotidian ar trebui efectuate numai daca o cauza cardiaca subiacenta este suspectata pe baza altor constatari sau a bolii cardiace cunoscute.
Testari suplimentare
- Analize de sange. Studiile de laborator, inclusiv hemoleucograma completa, analizele metabolice si testarea functiei tiroidiene pot ajuta la diagnosticarea cauzelor ametelilor.
- Electronistagmografia. Aceasta procedura testeaza functia vestibulara folosind electrozi pentru detectarea nistagmusului.
Care sunt posibilele complicatii sau riscuri ale ametelilor?
Daca ametelile sunt persistente si frecvente acestea pot conduce la riscuri si complicatii precum:
- pot constitui un simpotom al unor boli ce se pot agrava daca nu sunt tratate
- pot constitui o problema de echilibru, crescand riscul de cadere si de ranire
- pot constitui o problema de siguranta atunci cand pacientul conduce un vehicul
- ametelile pot ingreuna lucrul, sarcinile si responsabilitatile zilnice
Care este tratamentul ametelilor?
Tratamentul ametelilor depinde de factorul cauzator. In functie de cauza, tratamentele posibile in cazul ametelilor pot fi urmatoarele:
Ameteli cauzate de vertij si de vertij pozitional benign
Vertijul pozitional benign poate fi adesea gestionat cu ajutorul manevrei Epley. Acest exercitiu implica intoarcerea capului in moduri specifice pentru a ajuta la atenuarea simptomelor vertijului.
Ameteli cauzate de Boala Meniere
Pentru aceasta afectiune nu exista un tratament specific, dar se poate ameliora cu ajutorul medicatiei diuretice, unei diete sanatoase cu continut scazut de sare, corticosteroizilor sau cu ajutorul interventiei chirurgicala la nivelul urechilor.
Ameteli cauzate de neurom acustic
Neuromul acustic este o tumora benigna, insa daca aceasta creste in dimensiuni, este posibil sa fie necesar un tratament precum radioterapia sau interventia chirurgicala.
Ameteli cauzate de deshidratare
Deshidratarea organismului poate fi corectata printr-un aport corespunzator de lichide si de electroliti (saruri de rehidratare). Daca starea de deshidratare este accentuata, poate fi necesara administrarea intravenoasa a fluidelor.
Ameteli cauzate de migrena
Tratamentul pentru migrene include medicatie specifica si modificari ale stilului de viata, cum ar fi identificarea factorilor declansatori ai migrenei si evitarea acestora.
Ameteli cauzate de probleme la nivelul urechii interne
Problemele care apar la nivelul urechii interne se pot ameliora cu ajutorul medicatiei sau cu ajutorul tehnicilor si exercitiilor la domiciliu recomandate de medicul specialist.
Ameteli cauzate de medicamente
In cazul in care medicatia este cea raspunzatoare de aparitia ametelilor, este necesar consultul medicului in vederea modificarii dozei medicamentului sau a tratamentului.
Ameteli cauzate de scaderea brusca a tensiunii arteriale
Tratamentul pentru hipotensiune arteriala severa depinde de cauza sau de afectiunea de baza, dar poate implica ajustarea tratamentului, exercitii fizice sau schimbarea lenta a pozitiilor atunci cand pacientul se ridica in picioare.
Ameteli cauzate de cardiomiopatie
Aceasta afectiune poate fi ameliorata cu tratament medicamentos specific si cu ajutorul modificarilor stilului de viata, cum ar fi renuntarea la fumat si adoptarea unei diete sanatoase.
Ameteli cauzate de aritmii
Aritmiile nu necesita intotdeauna tratament. O dieta echilibrata, un stil de viata activ si reducerea stresului pot fi strategii care pot auta la controlarea simptomelor pe termen lung. Exista insa si tipuri de aritmii care se trateaza cu ajutorul medicamentelor sau, in cazuri mai grave, se poate apela la chirurgie.
Ameteli cauzate de probleme circulatorii
Problemele de circulatie se pot ameliora cu ajutorul efectuarii unor exercitii fizice regulate, o dieta sanatoasa si, in unele cazuri, cu medicatie sau prin interventii chirurgicale.
Ameteli cauzate de exercitii fizice excesive sau hipoertermie
Consumul de lichide poate ajuta atunci cand ametelile sunt cauzate de exercitii fizice excesive sau de epuizare termica.
Ameteli cauzate de scaderea volumului sanguin
Tratamentul pentru volumul sanguin scazut se concentreaza pe restabilirea fluidelor prin administrare intravenoasa si pe tratarea cauzelor subiacente, cum ar fi sangerarea excesiva.
Ameteli cauzate de tulburari de anxietate
Medicamentele si tehnicile de reducere a anxietatii, cum ar fi terapia, meditatia, yoga, pot ajuta la gestionarea tulburarilor de anxietate. De asemenea, exista medicatie ce poate fi prescrisa de medic in anumite cazuri.
Ameteli cauzate de anemie
Suplimentele cu fier, medicamentele si o dieta echilibrata pot ajuta la tratarea anemiei si la reducerea simptomelor asociate acesteia.
Ameteli cauzate de hipoglicemie
Daca ametelile sunt cauzate de hipoglicemie, se pot administra alimente bogate in zahar sau tablete de glucoza. De asemenea, exista tratamente de urgenta ce pot fi administrate in cazul hipoglicemiei si pot fi prescrise de medicul diabetolog.
Ameteli cauzate de intoxicatie cu monoxid de carbon
Aceasta afectiune necesita ingrijire medicala imediata. Poate fi tratata cu oxigen, ventilare mecanica si fluide administrate intravenos.
Ameteli cauzate de rau de miscare
Raul de miscare poate fi gestionat cu ajutorul medicatiei sau cu ajutorul suplimentelor pe baza de ghimbir.
Ameteli cauzate de scleroza multipla
Terapia fizica si medicamentele pot ameliora simptomele sclerozei multiple.
Ameteli cauzate de Boala Parkinson
Medicamentele, interventiile chirurgicale si exercitiile pot ameliora simptomele Bolii Parkinson, desi nu exista niciun tratament specific in acest moment pentru vindecarea afectiunii.
Ameteli cauzate de infectii ale urechii
O infectie otica se poate trata cu antibiotice, odihna si hidratare corespunzatoare.
Ameteli cauzate de labirintita si nevrita vestibulara
Tratamentul acestor afectiuni include adesea medicamente precum antihistaminice si antibiotice.
Tumora maligna
Tratamentul tumorilor maligne localizate la nivelul urechilor poate include interventii chirurgicale, radioterapie, chimioterapie sau alte medicamente.
Cum pot fi prevenite ametelile?
Exista anumite masuri care pot ajuta la reducerea sau prevenirea problemelor de echilibru, ce pot conduce in timp la aparitia ametelilor:
- Personele in varsta care prezinta probleme de echilibru pot folosi un baston sau un premergător pentru stabilitate, dacă este necesar.
- Folosirea întotdeauna a balustradei atunci cand se urca sau se coboara scarile.
- Practicarea de yoga și de tai chi poate ajuta la imbunatatirea echilibrului si a posturii.
- Evitarea mutarii sau schimbarii bruste a pozițiilor.
- Evitarea alcoolului, cofeinei si tutunului. Utilizarea acestor substanțe poate declanșa amețeli sau agravarea acesteia.
- cresterea co nsumului de lichide si odihna suficienta.
- Evitarea situațiilor stresante poate fi de asemenea utilă
Bibliografie:
Dizziness, Mayo clinic official website
Dizziness, Cleveland Clinic official website
Dizziness, Health Direct official website
What Causes Dizziness and How to Treat It, Healthline official website
Dizziness, vertigo and balance disorders, Better Health Chanel official website
Post RE, Dickerson LM. Dizziness: a diagnostic approach. Am Fam Physician. 2010 Aug 15;82(4):361-8, 369. PMID: 20704166.
Autor: Farmacist Marza Andreea Simona
Favorite
Cosul meu
Cumpara 
