Despre migrena
Migrena este un tip de durere de cap caracterizata prin atacuri recurente de durere pulsatorie moderata pana la severa pe o parte a capului. Atacurile de migrena netratate dureaza de la patru pana la 72 de ore. Alte simptome frecvente includ sensibilitate crescuta la lumina, zgomot si mirosuri, greata si varsaturi.
Activitatea fizica de rutina, miscarea sau chiar tusea sau stranutul pot agrava durerea de cap.
Migrenele apar cel mai frecvent dimineata, mai ales la trezire. Unele persoane au migrene in momente previzibile, cum ar fi inainte de menstruatie sau in weekend-uri dupa o saptamana stresanta de munca.
Factori declansatori
O serie de factori diferiti pot creste riscul de a avea o migrena. Acesti factori, care declanseaza procesul de desfasurare al migrenei variaza de la o persoana la alta si pot include:
• schimbari bruste de vreme sau de mediu;
• somn prea mult sau insuficient;
• mirosuri puternice;
• emotii;
• stres;
• surmenaj;
• zgomote puternice sau bruste;
• rau de miscare;
• nivel scazut al glicemiei;
• tutun;
• depresie;
• anxietate;
• traumatisme craniene;
• mahmureala;
• unele medicamente;
• modificari hormonale;
• lumini stralucitoare sau intermitente.
Fazele migrenei
Migrena se desfasoara de obicei in patru faze:
• Prima faza cuprinde simptomele premonitorii ce pot sa apara cu pana la 24 de ore inainte de debutul unei migrene. Acestea includ pofta neobisnuita pentru anumite tipuri de alimente, modificari inexplicabile ale dispozitiei (depresie sau euforie), cascat incontrolabil, retentie de lichide sau urinare crescuta.
• Faza a doua se mai numeste si faza de aura. La unele persoane se manifesta prin vizualizarea unor lumini intermitente sau stralucitoare, valuri de caldura, inainte sau in timpul migrenei, slabiciune musculara sau senzatie de atingere sau de strangere.
• Faza a treia se mainifesta prin durere de cap. O migrena incepe de obicei treptat si creste in intensitate. Insa, este posibil ca o migrena sa se desfasoare si fara dureri de cap.
• Faza a patra sau postdrom-ul se manifesta prin epuizare sau confuzie in urma unei migrene. Perioada postdrom poate dura pana la o zi.
Tipuri de migrene
Migrenele pot fi de mai multe tipuri, insa exista doua tipuri principale de migrena.
• Migrena cu aura (numita si migrena clasica), include tulburari de vedere si alte simptome neurologice care apar cu aproximativ 10 pana la 60 de minute inainte de durerea de cap reala si nu dureaza de obicei mai mult de o ora. Alte simptome clasice includ probleme de vorbire, o senzatie anormala de amorteala sau slabiciune musculara pe o parte a corpului, o senzatie de furnicaturi in maini sau la nivelul fetei si confuzie. Greata, pierderea poftei de mancare si sensibilitatea crescuta la lumina, sunet sau zgomot pot precede durerea de cap.
• Migrena fara aura, sau migrena comuna, este cea mai frecventa forma de migrena. Simptomele includ durere de cap care apare fara avertisment si este de obicei resimtita pe o parte a capului, impreuna cu greata, confuzie, vedere incetosata, schimbari de dispozitie, oboseala si sensibilitate crescuta la lumina, sunet sau zgomot.
Alte tipuri de migrena, atipice, sunt:
• Migrena abdominala care afecteaza mai ales copiii mici si implica dureri moderate pana la severe in mijlocul abdomenului, care dureaza intre una si 72 de ore, insotita sau nu de durere de cap. Simptomele suplimentare includ greata, varsaturi si pierderea poftei de mancare. Multi copii care dezvolta migrena abdominala vor avea migrene mai tarziu in viata.
• Migrena de tip bazilar afecteaza in principal copiii si adolescentii. Apare cel mai adesea la adolescente si poate fi asociata cu ciclul menstrual. Simptomele includ pierderea partiala sau totala a vederii, ameteli si pierderea echilibrului, coordonare slaba a muschilor, vorbire neclara, tiuit in urechi si chiar lesin. Durerea pulsatila poate aparea brusc si este resimtita si in partea din spate a capului.
• Migrena hemiplegica este o forma rara si severa de migrena care provoaca paralizie temporara (uneori care dureaza cateva zile) pe o parte a corpului inainte sau in timpul unei dureri de cap. Simptomele cum ar fi vertijul, senzatia de intepatura si problemele de vedere, vorbire sau inghitire pot incepe inainte de durerea de cap si, de obicei, inceteaza la scurt timp dupa aceea. Cand apare in familii, tulburarea se numeste migrena hemiplegica familiala (FHM). Desi rare, au fost identificate cel putin trei forme genetice distincte de FHM. Aceste mutatii genetice fac creierul mai sensibil sau mai excitabil, cel mai probabil prin cresterea nivelului de glutamat din creier.
• Migrena menstruala afecteaza femeile in jurul perioadei menstruale. Simptomele pot include migrena fara aura, durere pulsatorie pe o parte a capului, greata, varsaturi si sensibilitate crescuta la sunet si lumina.
• Migrena fara dureri de cap se caracterizeaza prin probleme vizuale sau alte simptome precum greata, varsaturi si constipatie.
• Migrena oftalmoplegica este o forma neobisnuita de migrena cu dureri de cap, insotita de pleoapa cazuta, marirea pupilei si vedere dubla, care poate dura cateva saptamani, mult dupa ce durerea a disparut.
• Migrena retiniana este o afectiune caracterizata prin atacuri de pierdere a vederii sau tulburari ale unui ochi. Aceste atacuri, ca si aurele vizuale mai frecvente, sunt de obicei asociate cu migrenele.
• Statusul migrenos este un tip rar si sever de migrena acuta in care durerea si greata pot dura 72 de ore sau mai mult. Durerea si greata pot fi atat de intense incat necesita spitalizare.
Terapia cu anticorpi monoclonali
Migrena este o afectiune foarte raspandita, afectand 12% din populatie, pana la 17% dintre femei si 6% dintre barbati anual. In randul copiilor, tinde sa afecteze mai mult fetele decat baietii. Prevalenta mare in randul populatiei face ca tratamentul pentru migrenei sa fie intens studiat si orientat catre noi alternative.
Unul dintre cele mai noi tratamente ale migrenei consta in anticorpi monoclonali.
Povestea CGRP- Peptida asociata cu gena calcitonina (Calcitonin gene-related peptide) in migrena incepe cu descoperirea sa accidentala in 1982 de catre cercetatorii de la Universitatea din California, San Diego, Susan Amara si Michael Rosenfeld. Amara si Rosenfeld, in timp ce studiau fenomenul de reglare al calciului, au descoperit ca aceeasi gena care codifica calcitonina in glanda tiroida poate produce o peptida diferita intr-un alt organ, cum ar fi creierul. CGRP nu joaca niciun rol in homeostazia calciului, ci are atat proprietati vasodilatatoare, cat si nociceptive. Prezenta in intregul corp, CGRP isi exercita actiunea atat in sistemul nervos periferic, cat si in sistemul nervos central, incluzand zone importante in migrena, cum ar fi ganglionii radacinii dorsale, ganglionul trigemenului si nucleii rafe dorsali, precum si cerebelul.
Primii agenti de blocare a CGRP utilizati in migrena nu au fost anticorpi monoclonali, ci molecule mai mici. Anticorpii monoclonali au fost dezvoltati ulterior. Cei patru anticorpi monoclonali care concureaza in prezent pentru terapia antimigrenoasa sunt fremenezumab, galcanezumab, erenumab si eptinezumab. Erenumab este un anticorp monoclonal complet uman, in timp ce ceilalti sunt umanizati. Erenumab este, de asemenea, singurul dintre cei patru care leaga receptorul CGRP. Ceilalti anticorpi monoclonali se leaga de ligandul CGRP.
Rezultatele studiilor clinice
Galcanezumab
In luna mai a anului 2017 au fost finalizate si studiile de faza 3 pentru AcMo anti-CGRP galcanezumab: Evolve-1, Evolve-2 si Regain. In Evolve-1, numarul mediu lunar de zile cu migrena s-a diminuat in sase luni de tratament (de la 9,1 zile) cu 4,7 zile, dupa dozele de 120 mg galcanezumab, si cu 4,6 zile, dupa dozele de 240 mg galcanezumab. In grupul cu placebo, reducerea a fost de 2,8 zile. In Evolve-2, numarul de zile a scazut cu 4,3 zile si respectiv 4,2 zile, comparativ cu cele 2,3 zile, inregistrate in esantionul placebo. In studiul Regain, la finalul perioadei de evaluare, numarul mediu de zile de cefalee pe luna s-a restrans cu 4,8 zile si respectiv cu 4,6 zile la doze de 240 mg. In grupul placebo, scaderea a fost de 2,7 zile. In plus, s-au constatat beneficii secundare evidente in toate grupurile carora li s-a administrat substanta activa, comparativ cu grupurile placebo. Peste 27% dintre subiectii Regain, tratati fie cu 120 mg, fie cu 240 mg au inregistrat o reducere cu cel putin 50% a numarului mediu lunar de zile de cefalee. Pe de alta parte, atat in Evolve 1 si 2, cat si la dozele de 240 mg din Regain s-au observat imbunatatiri in ceea ce priveste scorurile testelor de referinta Migraine-Specific Quality of Life Questionnaire si Patient Global Impression of Severity.
Fremanezumab
Anticorpul umanizat fremanezumab directionat asupra CGRP a fost testat de o companie farmaceutica in scopul dezvoltarii unui tratament de preventie a migrenei cronice. Rezultatele Studiului de faza 3 pentru fremanezumab au fost publicate in luna noiembrie 2017 in The New England Journal of Medicine .
Ponderea pacientilor care au avut o reducere de minimum 50% a numarului mediu de zile de cefalee pe luna a fost de 38%, cu doza unica si de 41%, cu doza initiala de 675 mg, urmata de alte doua doze de 225 mg. In grupul cu placebo, ponderea a fost 18%. In ceea ce priveste reactiile adverse, au fost inregistrate anomalii ale functiei hepatice la 5 pacienti din fiecare grup tratat cu fremanezumab (1%) si la 3 pacienti din grupul placebo (< 1%).
Erenumab
O alta companie farmaceutica a testat AcMo erenumab, inhibitor al receptorului peptidei legat de gena calcitoninei, pentru dezvoltarea unei terapii de preventie a migrenei episodice. Rezultatele studiului, derulat pe parcursul a sase luni, au fost facute publice in editia din noiembrie a publicatiei The New England Journal of Medicine.
In principal, testarea a evaluat capacitatea erenumab de a influenta numarul mediu de zile de migrena din cursul unei luni. In plan secundar, a fost urmarit potentialul erenumab de a reduce cu minimum 50% numarul mediu lunar de zile de migrena, de a modifica numarul de zile in care este utilizata medicatia contra migrenei acute, cat si scorurile privind afectarea capacitatii fizice si a activitatilor de zi cu zi, conform Migraine Physical Function Impact Diary (scala de la 0 la 100, scorurile mai mari reprezentand efectele cele mai pregnante ale migrenei asupra functionalitatii).
Scorurile referitoare la gradul de afectare fizica din cauza atacurilor de cefalee au fost influentate astfel: imbunatatire cu 4,2 puncte la doze de 70 mg erenumab, si cu 4,8 puncte la 140 mg, fata de cele 2,4 puncte, in esantionul placebo.
Scorurile privind afectarea activitatilor cotidiene s-au ameliorat cu 5,5, respectiv 5,9 puncte in primele grupuri si cu 3,3 puncte la pacientii din grupul placebo. Rata efectelor adverse a fost similara in esantioanele cu erenumab si placebo.
Eptinezumab
AcMo eptinezumab, inhibitor al neuropeptidei CGRP, a fost testat pe mai mult de 1.600 de pacienti. Compania care desfasoara studiile clinice cu acest AcMo in scopul prevenirii episoadelor frecvente de migrena episodica a ajuns cu cercetarea in faza 3, oferind in iunie 2017 rezultate preliminare pentru studiul Promise 1, care va fi completat cu Promise 2 (directionat impotriva migrenei cronice) si cu un studiu de extensie privind siguranta si tolerabilitatea pe termen lung.
In ceea ce priveste obiectivul principal al studiului - reducerea numarului de zile de migrena in cursul unei luni - s-au observat scaderi cu 4,3 zile, in saptamanile 1-12, la doza de 300 mg, si cu 3,9 zile, la doza de 100 mg, comparativ cu esantionul placebo, care a inregistrat in medie cu 3,2 zile de migrena mai putin.
Totodata, s-au mai constatat: reducerea cu 75% a numarului lunar de zile de migrena in saptamanile 1-4 pentru 31,5% dintre cei tratati cu 300 mg eptinezumab si pentru 30,8% dintre cei tratati cu 100 mg eptinezumab, fata de 20,3%, in grupul placebo. A mai rezultat si reducerea cu 75% a numarului lunar de zile de migrena in saptamanile 1-12 pentru 29,7% din pacientii care au primit 300 mg si pentru 22,2% dintre cei cu doze de 100 mg, comparativ cu 16,2% pentru placebo. In medie, unul din cinci pacienti care a primit 300 mg (20,6%) nu a mai suferit de migrene in nicio luna post-tratament. Ca si in cazul altor AcMo, siguranta si tolerabilitatea au fost similare cu cele din grupurile placebo.
Disponibilitatea anticorpilor monoclonali pe piata farmaceutica din Romania
In Romania sunt disponibile pe piata produse comerciale ce contin Galcanezumab si Erenezumab. Eliberarea acestora se face pe baza de prescriptie medicala restrictiva. Produsul comercial pe baza de Galcanezumab se compenseaza, inscriindu-se pe lista medicamentelor cu nivel de compensare 90% din pretul de referinta.
Concluzii
In ultimii ani s-au dezvoltat noi terapii farmacologice specifice migrenei, cum ar fi antagonisti ai receptorului CGRP cu molecule mici (gepanti) si autoanticorpi monoclonali directionati impotriva peptidei asociate cu gena calcitoninei (calcitonin generelated peptide = CGRP) sau a receptorului acestuia. Datorita inaltei afinitati fata de tinta lor si specificitatii crescute, aceste noi tratamente pot fi utilizate la pacientii care nu puteau tolera terapiile anterioare sau nu inregistrau rezultate, fie pentru contraindicatii sistemice sau interactiuni medicament-medicament.
Bibliografie:
Migraine, National Institute of Neurological Disorders and Stroke official website
Marco A. Pescador Ruschel; Orlando De Jesus, Migraine Headache, Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2022 Jan, NIH, National Library of Medicine official website
Peter McAllister, MD, Monoclonal Antibodies and Migraine: What the Neurologist Needs to Know, May 2017, Practical Neurology official website
Linda Sangalli, Stefania Brazzoli, Calcitonin Gene-Related Peptide (CGRP)-Targeted Treatments—New Therapeutic Technologies for Migraine, Future Pharmacology, 2023.
Mihaela Cretu, Anticorpii monoclonali: terapia viitorului în prevenirea migrenei, Revista Galenus platforma online oficiala
ANM platforma online oficiala
CNAS platforma online oficiala
Autor: Farmacist Marza Andreea Simona
Favorite
Cosul meu
Cumpara 
