Autismul (Tulburarea de spectru autist) (informatii utile)

Ce este autismul sau tulburarea de spectru autist?

Autismul sau Tulburarea de spectru autist este o tulburare neurologica si de dezvoltare care afecteaza modul de interactiune cu alte persoane, comunicarea, procesul de invatare si comportamentul. Autismul este considerat o tulburare de spectru deoarece simptomele, atat ca tipologie, cat si ca severitate, pot varia foarte mult de la o persoana la alta.

Conform Manualului de Diagnostic si Statistic al Tulburarilor Mintale (DSM-5), un ghid creat de Asociatia Americana de Psihiatrie, perosoanele cu autism prezinta adesea dificultati de comunicare si de interactiune cu alte persoane, interese restranse si comportamente repetitive, toate acestea afectand semnificativ calitatea vietii lor.

Care sunt cauzele aparititiei autismului?

Studiile arata ca rata autismului este in crestere, dar cauzele aparitiei acestuia nu sunt inca pe deplin intelese. Oamenii de stiinta au descoperit la persoanele cu autism modificari genetice rare sau mici variatii genetice, ceea ce sugereaza posibila implicare a unei componenete genetice. Cercetarea se concentreaza, de asemenea, pe interactiunea dintre factorii genetici si factorii de mediu.

Care sunt factorii de mediu ce pot fi asociati cu autismul?

Factorii de risc ce sunt corelati cu mediul si care ar putea fi implicati in aparitia autismului, ar putea fi:

■ Varsta parentala avansata la momentul conceptiei

■ Expunerea prenatala la poluarea aerului sau la anumite pesticide

■ Obezitatea maternala, diabetul sau tulburari ale sistemului imunitar

■ Prematuritate extrema sau greutate foarte mica la nastere

■ Orice dificultate la nastere care duce la perioade de privare de oxigen a creierului copilului

Dar, este putin probabil ca doar acesti factori sa provoace autism. Acesti factori par sa creasca riscul unui copil de a dezvolta autism atunci cand sunt combinati cu alti factori genetici.

Nu se cunosc cauzele primare ale autismului, dar studiile sugereaza ca acestea pot avea legatura cu o combinatie intre factori genetici si factori de mediu favorizanti pentru aparitia acestei tulburari. 

Care pot fi semnele si simptomele autismului?

Simptomele generale ale autismului pot varia de la o persoana la alta si pot sa apara doar anumite simptome la unele persoane.

Simptomele corelate cu abilitatile de comunicare si cu abilitatile de interactiune sociala 

■ Lipsa interactiunii prin privire sau prin ascultare activa in momentul unei comunicari verbale

■ Impartasirea rara a interesului, a emotiilor sau a placerii fata de obiecte sau fata de activitati

■ Lipsa sau intarzierea raspunsului la propriul nume sau la alte cereri verbale de atentie

■ Opunerea rezistentei la imbratisari si preferinta pentru jocul de unul singur si retragerea in propria lume

■ Lipsa limbajului sau vorbirea intarziata sau pierderea capacitatii de a spune cuvinte sau propozitii

■ Un ton sau un ritm anormal al vorbirii, voce cantata sau voce robotizata

■ Repetarea unor cuvinte sau expresii fara a le folosi in contextul corect

■ Incapacitatea de a intelege intrebari sau instructiuni simple

■ Lipsa exprimarii emotiilor sau a sentimentelor si lipsa constientizarii sentimentelor celorlalti

■ Pasivitate sau agresivitate sociala sau perturbarea interactiunilor sociale

■ Dificultati in recunoasterea indiciilor nonverbale, cum ar fi interpretarea expresiilor faciale, a posturilor corporale sau a tonului vocii

Simptome corelate cu tipare de comportament 

Un copil sau un adult cu tulburare din spectrul autist poate avea modele limitate, repetitive de comportament, interese sau activitati restranse si poate prezenta urmatoarele simptome:

■ Miscari repetitive, cum ar fi balansarea, rotirea sau batutul palmelor

■ Activitati care ar putea provoca autovatamare, cum ar fi muscatul sau lovitul

■ Dezvoltarea unor rutine sau a unor ritualuri specifice si aparitia frustrarii in momentul modificarii acestora

■ Repetarea anumitor cuvinte sau fraze (un comportament numit ecolalie)

■ Probleme de coordonare sau modele de miscare ciudate, cum ar fi mersul pe varfuri si limbajul corporal ciudat, rigid

■ Obsesia si fascinatia fata de anumite obiecte sau mecanisme de miscare, neintelegand scopul general sau functionarea obiectului

■ Sensibilitatea exagerata la lumina, la sunete sau la atingere, dar indiferenta fata de stimuli durerosi sau termici

■ Fixarea cu intensitate sau cu o focalizare anormala pe un obiect sau pe o activitate

■ Preferinta pentru alimente specifice si refuzul fata de alimente cu o anumita textura

Pe masura ce se maturizeaza, unii copii cu tulburari din spectrul autist prezinta mai putine tulburari de comportament. Alti copii, insa, continua sa aiba dificultati in ceea ce priveste limbajul sau abilitatile sociale, in adolescenta intervenind probleme comportamentale si emotionale mai grave.

Insa, persoanele cu tulburare de spectrul autist poate avea si numeroase calitati precum:

■ abilitatea de a invata lucruri in detaliu amintindu-si informatii pentru perioade lungi de timp

■ abilitati vizuale si auditive foarte dezvoltate

■ abilitati dezvoltate pentru matematica, stiinta, muzica sau arta

Care pot fi semnele autismului sau ale tulburarii de spectru autist la bebelusi si la copii mici?

Simptomele la bebelusi si copii in cadrul etapelor de dezvoltare pot fi:

■ De la nastere: dificultati in mentinerea contactului vizual sau lipsa contactului vizual

■ Pana la varsta de 9 luni: lipsa unui raspuns atunci cand copilul este strigat pe nume, lipsa afisarii expresiilor faciale care reflecta emotiile (cum ar fi surpriza sau furia)

■ Pana la 12 luni: lipsa implicarii in jocuri interactive clasice simple, lipsa gesturilor cu mana, cum ar fi cel de ,,la revedere”

■ Pana la 15 luni: lipsa imprtasirii intereselor cu cu alte persoane, de exemplu aratarea jucarieie preferate

■ Pana la 18 luni: lipsa gestului de a arata catre obiecte sau catre anumite persoane

■ Pana la 24 de luni: lipsa perceptiei sentimentelor altor persoane (cand sunt triste sau vesele)

■ Pana la 30 de luni: lipsa implicarii in jocuri de rol

In plus, copiii cu autism ar putea avea dificultati in a-si exprima sentimentele sau a le intelege pe cele ale altor persoane incepand cu varsta de 36 de luni.

De asemenea, copiii ar putea prezenta semne de hiperlexie, care implica cititul cuvintelor foarte devreme. Copiii cu spectru autist ar putea invata sa citeasca mai devreme decat alti copii, uneori chiar de la varsta de 2 ani, dar tind sa nu inteleaga sensul cuvintelor.

Cum poate fi diagnosticat autismul?

Diagnosticarea autismului sau a tulburarii de spectru autist poate fi dificila, deoarece nu exista un test specific. Autismul este diagnosticat pe baza istoricului de dezvoltare si pe baza comportamentului copilului.

■ Monitorizarea dezvoltarii este un proces activ si continuu de urmarire a cresterii si a dezvoltarii abilitatilor copilului. Monitorizarea dezvoltarii implica asigurarea ca acesta indeplineste etapele de dezvoltare specifice pentru anumite varste.

■ Screeningul de dezvoltare analizeaza mai atent modul in care copilul se dezvolta. Academia Americana de Pediatrie recomanda screening-ul comportamental si de dezvoltare pentru toti copiii in timpul vizitelor regulate la pediatru la varsta de 9 luni, de 18 luni si de 30 de luni. In plus, Academia Americana de Pediatrie recomanda ca toti copiii sa fie supusi unui screening special pentru Tulburarea de spectru autist in timpul vizitelor regulate la medic, la varsta de 18 luni si de 24 de luni. Chestionarul pentru evaluarea simptomelor de autism la copii mici (M-CHAT) este un sondaj cu 23 de intrebari. Pediatrii pot folosi apoi raspunsurile pentru a identifica unele cazuri in care copilul ar putea avea risc mai crescut de a dezvolta tulburare de spectru autist.

Rezultatul screeningului nu reprezinta un diagnostic. In unele cazuri, specialistul poate recomanda consult genetic si testare genetica pentru copil, dar si alte evaluari suplimentare.

■ Evaluari suplimentare in afara sceening-urilor de rutina

Este importanta diagnosticarea precoce a autismului deoarece pot fi instituite si aplicate programe educationale si terapii comportamentale eficiente.

Stabilirea diagnosticului poate sa includa:

☐ Examen neurologic

☐ Evaluarea abilitatilor cognitive ale copilului

☐ Evaluarea abilitatilor lingvistice ale copilului

☐ Observarea comportamentului copilului

☐ O conversatie cu familia despre comportamentul si dezvoltarea acestuia

☐ Evaluarea abilitatilor adecvate varstei necesare pentru a finaliza activitatile zilnice in mod independent, cum ar fi mancatul, imbracatul si activitati care tin de igiena

☐ Analize de sange si test de auz

Evaluarea poate conduce la un diagnostic si la recomandari de tratament.

Diagnosticul de autism la copii mai mari si la adolescenti

Familia si profesorii sunt adesea primii care recunosc simptomele autismului la copiii mai mari si la adolescenti. Unii copii pot avea probleme in intelegere a tonului vocii, a expresiilor faciale sau a limbajului corpului. Copiii si adolescentii mai mari pot avea dificultati in intelegerea figurilor de stil, a umorului sau a sarcasmului. De asemenea, ei pot avea probleme in a lega prietenii cu alti copii.

Diagnosticul de autism la adulti

Diagnosticarea autismului la adulti este adesea mai dificila decat diagnosticarea autismului la copii. La adulti, unele simptome ale autismului se pot suprapune cu simptomele altor tulburari de sanatate mintala, cum ar fi tulburarea de anxietate sau tulburarea de deficit de atentie/hiperactivitate (ADHD). Semnele si simptomele de autism la adulti pot sa includa:

■ Interactiunea sociala si comunicare dificila

■ Probleme senzoriale

■ Comportamente repetitive

■ Interese restranse

Evaluarea poate include, de asemenea, analizarea istoricului de dezvoltare timpurie al persoanei, ceea ce poate ajuta la stabilirea unui diagnostic precis.

Cum poate fi gestionat autismul?

Nu exista un tratament care sa se adreseze cauzelor ce stau la baza autismului, insa exista tratamente simptomatice, ce pot ajuta la ameliorarea anumitor simptome si manifestari.

Tipuri de tratamente

■ Abordari comportamentale pentru autism

Abordarile comportamentale se concentreaza pe schimbarea comportamentelor prin intelegerea a ceea ce se intampla inainte si dupa comportament. Abordarile comportamentale au cele mai bune rezultate in tratamentul simptomelor autismului. Analiza Comportamentala Aplicata (ABA), un tip de abordare comportamentala, incurajeaza comportamentele dorite si descurajeaza comportamentele nedorite pentru a imbunatati unele abilitati. Progresul este urmarit si masurat. Exista doua stiluri de predare ABA : Discrete Trial Training (DTT) si Pivotal Response Training (PRT).

☐ TDT foloseste instructiuni pas cu pas pentru a preda comportamentul sau raspunsul dorit. Lectiile sunt impartite in pasi simpli, iar raspunsurile si comportamentele dorite sunt recompensate. Raspunsurile si comportamentele nedorite sunt ignorate.

☐ PRT are loc intr-un cadru natural mai degraba decat intr-un cadru clinic. Scopul PRT este de a imbunatati cateva abilitati esentiale care vor ajuta persoana sa invete multe alte abilitati. Un exemplu de abilitate esentiala este cel de a initia comunicarea cu ceilalti.

■ Abordari corelate cu dezvoltarea 

Aceste tipuri de abordari se concentreaza pe imbunatatirea abilitatilor specifice de dezvoltare, cum ar fi abilitatile lingvistice sau abilitatile fizice. Abordarile de dezvoltare sunt adesea combinate cu abordarile comportamentale.

Cea mai comuna terapie de dezvoltare pentru persoanele cu autism este terapia pentru vorbire si limbaj. Terapia vorbirii ajuta la imbunatatirea intelegerii si utilizarii limbajului de catre o persoana. Unele persoane cu autism comunica verbal. Altii pot comunica prin utilizarea semnelor, gesturilor, imaginilor sau a unui dispozitiv de comunicare electronica.

■ Terapia ocupationala contribuie la dezvoltarea unor abilitati care ajuta persoana sa traiasca cat mai independent posibil. Terapia ocupationala poate include si:

☐ Terapia de integrare senzoriala pentru a ajuta la imbunatatirea raspunsurilor la inputul senzorial care poate fi coplesitor.

☐ Terapia fizica poate ajuta la imbunatatirea abilitatilor fizice, cum ar fi miscari mai exacte ale degetelor sau miscari mai ample ale trunchiului si corpului.

☐ Early Start Denver Model (ESDM) este o abordare ampla de dezvoltare bazata pe principiile analizei comportamentale aplicate. Se foloseste la copii cu varsta intre 12-48 luni. Parintii si terapeutii folosesc jocul, schimburile sociale si atentia in medii naturale pentru a imbunatati abilitatile lingvistice, sociale si de invatare.

■ Abordari educationale pentru autism

Un tip de abordare educationala este abordarea TEACCH care se bazeaza pe ideea ca persoanele cu autism poseda bune abilitati de invatare vizuala. Rutinele zilnice pot fi scrise sau desenate si plasate la vedere. Instructiunile verbale pot fi completate cu instructiuni vizuale sau demonstratii fizice.

■ Abordari sociale si de relationale pentru autism

Acest tip de abordare se concentreaza pe imbunatatirea abilitatilor sociale si pe construirea legaturilor emotionale si pot implica si persoane din familie, cum ar fi parintii.

■ Abordari farmacologice pentru autism

Nu exista medicamente care trateaza cauzele de baza ale autismului. Unele medicamente trateaza simptomele si pot ajuta la imbunatatirea calitatii vietii persoanelor cu autism. De exemplu, medicamentele ar putea ajuta la gestionarea nivelurilor ridicate de energie, a lipsei de concentrare sau a comportamentului autovatamator. De asemenea, medicamentele pot ajuta la gestionarea afectiunilor psihologice concomitente, cum ar fi anxietatea sau depresia sau a altor manifestari cum ar fi convulsii, probleme legate de somn sau probleme gastrointestinale.

■ Tratamentul psihologic pentru autism

Abordarile psihologice pot ajuta persoanele cu autism sa faca fata anxietatii, depresiei si altor probleme de sanatate mintala. Terapia cognitiv-comportamentala (TCC) este o abordare psihologica care se concentreaza pe invatarea conexiunilor dintre ganduri, sentimente si comportamente.

■ Tratamente complementare si alternative pentru autism

Tratamentele complementare si alternative sunt adesea folosite pentru a completa abordarile traditionale. Acestea pot include diete speciale, suplimente pe baza de plante, terapie cu animale, terapie prin arte, mindfulness sau terapii de relaxare. Familiile persoanelor cu autism ar trebui sa discute intotdeauna cu medicul inainte de a incepe un tratament complementar sau alternativ.

Momentan, nu exista nici un produs disponibil.