Ce este glanda tiroida si cum functioneaza?
Glanda tiroida este o glanda in forma de fluture situata in partea din fata a gatului.
Cei doi hormoni principali produsi de tiroida sunt hormonul activ- triiodotironina sau T3 si hormonul inactiv- tiroxina sau T4. T4 este transformat in T3, forma activa a hormonului tiroidian, de doua enzime numite deiodinaze.
Acesti doi hormoni controleaza energia utilizata de organism pentru a indeplini toate functiile vitale. Cand tiroida functioneaza corect, va produce cantitatea potrivita de hormoni pentru a mentine un metabolism normal. Pe masura ce hormonii sunt utilizati, tiroida produce cantitati de hormoni ce inlocuiesc cantitatile utilizate.
Toate aceste procese sunt influentate si de glanda pituitara. Situata in centrul craniului, sub creier, glanda pituitara monitorizeaza si controleaza cantitatea de hormoni tiroidieni din sange. Atunci cand glanda pituitara simte o lipsa de hormoni tiroidieni sau un nivel ridicat de hormoni in corp, va ajusta cantitatile de T3 si T4 prin intermediul propriului hormon. Acest hormon se numeste hormon de stimulare al tiroidei (TSH) si actioneaza asupra tiroidei regland productia de hormoni tiroidieni astfel incat organismul sa functioneze normal.
Glanda tiroida mai produce si calcitonina, care ajuta celulele osoase sa proceseze calciul si sa-l fixeze la nivelul sistemului osos.
Ce functii biologice regleaza glanda tiroida?
Hormonul tiroidian activ are efecte asupra tuturor celulelor din corpul uman, crescand in general functia si metabolismul acestora:
- Debitul cardiac, volumul vascular cerebral si ritmul cardiac in repaus cresc. Hormonul tiroidian activ (T3) creste forta si viteza de contractie a inimii. Concomitent, vascularizatia din piele, muschi si inima sufera vasodilatatie, ducand la scaderea rezistentei vasculare periferice, in timp ce volumul sangvin creste.
- Rata metabolica bazala, productia de caldura si consumul de oxigen cresc. De asemenea, creste absorbtia si oxidarea glucozei si a acizilor grasi, ceea ce duce la o termogeneza crescuta si necesita o disipare crescuta a caldurii. Intoleranta la caldura in hipertiroidism este atribuita acestei cresteri a termogenezei. Compensarea pentru termogeneza crescuta este mediata si de hormonul tiroidian prin cresterea fluxului sanguin, transpiratie si ventilatie.
- Frecventa respiratorie in repaus si ventilatia sunt stimulate de hormonul tiroidian activ triiodotironina (T3). T3 favorizeaza, de asemenea, transportul oxigenului catre tesuturi prin simularea productiei de eritropoietina si hemoglobina si favorizarea absorbtiei de folat si cobalaminei la nivelul tractului gastrointestinal.
- T3 este responsabil pentru dezvoltarea centrilor de crestere fetali si cresterea liniara a oaselor. In plus, T3 simuleaza remodelarea osoasa adulta.
- T3 stimuleaza sistemul nervos, ceea ce duce la cresterea starii de veghe, vigilentei si receptivitatatii la stimulii externi. Hormonul tiroidian stimuleaza, de asemenea, sistemul nervos periferic, ducand la cresterea reflexelor periferice si al tonusului gastrointestinal si al motilitatii intestinale (miscarii fiziologice a intestinelor).
- Hormonul tiroidian joaca, de asemenea, un rol in sanatatea reproducerii si in functia altor organe endocrine. T3 permite reglarea functiei reproductive normale atat la barbati, cat si la femei prin reglarea ciclului de ovulatie si a spermatogenezei.
- Hormonul tiroidian regleaza si functia pituitara. Productia si eliberarea hormonului de crestere sunt stimulate de hormonul tiroidian in timp ce inhiba productia si eliberarea de prolactina. In plus, clearance-ul renal al multor substante, inclusiv al unor medicamente, poate fi crescut datorita stimularii fluxului sangvin renal.
Care sunt principalele afectiuni medicale ce pot afecta tiroida?
Afectiunile care pot afecta glanda tiroida au legatura cu productia de hormoni tiroidieni, diverse afectari ale celulelor tiroidiene sau cu un mecanism autoimun.
Hipotiroidismul
Hipotiroidismul este caracterizat de o subproductie de hormoni tiroidieni.
Simptome:
La inceput, este posibil ca simptomele hipotiroidismului precum oboseala si cresterea in greutate sa treaca nebservate. Dar, pe masura ce metabolismul continua sa incetineasca, este posibil ca simptomele sa devina evidente:
- oboseala
- sensibilitate la frig
- constipatie
- piele uscata
- crestere in greutate
- fata umflata
- voce ragusita
- par si piele uscata
- slabiciune musculara
- dureri musculare, sensibilitate si rigiditate
- cicluri menstruale neregulate
- rarirea parului
- frecventa cardiaca incetinita, numita si bradicardie.
- depresie
- probleme legate de memorie
Cand nivelul de functionare al tiroidei este extrem de scazut, acest lucru se numeste mixedem. Mixedemul este o afectiune foarte grava, putand provoca simptome grave, inclusiv:
- o temperatura scazuta a corpului
- anemie
- insuficienta cardiaca
- confuzie
- coma
Acest tip sever de hipotiroidism poate pune viata in pericol.
Diagnosticare:
Diagnosticul de hipotiroidism nu se poate stabili doar pe baza simptomelor. Primul test de sange efectuat de obicei pentru a diagnostica hipotiroidismul masoara nivelul hormonului de stimulare a tiroidei (TSH) din sange. Daca nivelul este ridicat, se efectueaza si analiza pentru T4. Daca rezultatele arata ca TSH este ridicat si T4 este scazut, atunci diagnosticul este de hipotiroidism. In unele cazuri, poate fi masurat si nivelul hormonului tiroidian T3.
Tratament:
Tratamentul pentru hipotiroidism include de obicei administrarea zilnica a unui medicament care contine levotiroxina sau o combinatie de levotiroxina si liotironina. Acest medicament se administreaza pe cale orala. Readuce nivelurile hormonale la un nivel sanatos, eliminand simptomele hipotiroidismului. Acestea se administreaza cel mai bine pe stomacul gol, la aceeasi ora, in fiecare zi. In mod ideal, tratamentul se administreaza dimineata si apoi se asteapta 30 pana la 60 de minute inainte de a manca sau inainte de a administra alte medicamente.
Unele medicamente, suplimente si chiar unele alimente pot afecta capacitatea organismului de a absorbi medicamentele cu hormoni tiroidieni. Cantitati mari de produse din soia sau o dieta bogata in fibre poate influenta absorbtia medicamentelor pe baza de hormoni tiroidieni. De asemenea, este important de mentionat medicului daca se administreaza concomitent:
- suplimente de fier sau multivitamine care contin fier
- hidroxid de aluminiu, care se gaseste in unele antiacide
- suplimente cu calciu
Hipertiroidismul
Hipertiroidismul, numit si tiroida hiperactiva, apare atunci cand glanda tiroida produce mai multi hormoni tiroidieni decat necesarul organismului.
Simptome:
Simptomele hipertiroidismului pot varia de la o persoana la alta si pot include:
- scadere in greutate in ciuda apetitului crescut
- batai rapide sau neregulate ale inimii
- nervozitate, iritabilitate, tulburari de somn, oboseala
- tremuratul mainilor, slabiciune musculara
- transpiratie sau intoleranta la caldura
- miscari frecvente ale intestinului (motilitate intestinala crescuta)
- o marire a dmensiunii gatului, numita gusa
Cauze:
Hipertiroidismul are mai multe cauze:
- Boala Graves
- noduli tiroidieni hiperactivi
- inflamatie a glandei tiroide, numita tiroidita
- un aport prea ridicat de iod
- doza mult prea mare de medicamente cu hormoni tiroidieni
- o tumora necanceroasa a glandei pituitare
Diagnosticare:
In scopul diagnosticarii hipertiroidismului, medicul poate utiliza mai multe teste de sange tiroidiene si teste imagistice. De asemenea va cerceta istoricul medical al pacientului si poate efectua un examen fizic.
Tratament:
Hipertiroidismul este de obicei tratat cu medicamente (medicatie beta blocanta sau terapie antitiroidiana), terapie cu iod radioactiv sau chirurgie tiroidiana.
Medicamentele beta blocante pot reduce simptomele hipertiroidismului precum pulsul rapid, bataile neregulate ale inimii, tremuratul mainilor si nervozitatea.
Medicatia antitiroidiana reduce secretia de hormoni tiroidieni si astfel reduce si simptomele tiroidei hiperactive.
Terapia cu iod radioactiv este un tratament frecvent utilizat si eficient. Se poate administra iod radioactiv-131 pe cale orala sub forma de capsula sau lichid. Terapia cu iod radioactiv distruge lent celulele glandei tiroide care produc hormonul tiroidian.
Interventia chirurgicala pentru a indeparta o parte sau cea mai mare parte a glandei tiroide este utilizata mai rar pentru a trata hipertiroidismul. Uneori, medicii folosesc interventia chirurgicala pentru a trata persoanele cu gusa de dimensiuni mari sau femeile insarcinate care nu pot administra medicamente antitiroidiene. Cand o parte din tiroida este indepartata, nivelurile de hormoni tiroidieni pot reveni la normal sau, in caz contrar, pacientul poate fi nevoit sa administreze medicatie pe baza de hormoni tiroidieni. Daca intreaga tiroida este indepartata, medicatia de substitutie se va administra toata viata. Dupa operatie, medicul va continua sa verifice nivelul hormonilor tiroidieni.
Tiroidita
Tiroidita reprezinta inflamarea glandei tiroide. Acest lucru conduce la niveluri neobisnuit de ridicate sau de scazute de hormoni tiroidieni in sange.
Tipuri de tiroidita:
Exista mai multe tipuri de tiroidita:
Tiroidita Hashimoto
Tiroidita Hashimoto este cauzata de sistemul imunitar care ataca glanda tiroida cauzand inflamatie si distrugerea treptata a acesteia.
Deoarece tiroida este distrusa in timp, nu poate produce suficient hormon tiroidian. Acest lucru duce la simptomele unei glande tiroide subactive (hipotiroidism), cum ar fi oboseala, cresterea in greutate si pielea uscata.
Inflamarea glandei tiroide poate provoca, de asemenea, formarea de gusa sau noduli.
Poate dura luni sau chiar ani pentru ca afectiunea sa fie diagnosticata, deoarece progreseaza foarte lent.
Tiroidita Hashimoto este mult mai frecventa la femei decat la barbati. Simptomele incep de obicei intre 30 si 50 de ani, iar afectiunea apare uneori ereditar.
Tiroidita Hashimoto nu poate fi vindecata, dar simptomele pot fi tratate cu un medicamente pe baza de hormoni tiroidieni.
Operatia este rareori necesara, de exemplu, in cazul in care gusa creeaza discomfort sau daca se suspecteaza cancer.
Tiroidita (subacuta) De Quervain
Tiroidita (subacuta) De Quervain reprezinta o infamatie dureroasa a glandei tiroide despre care se crede ca este declansata de o infectie virala, cum ar fi oreionul sau gripa.
Este cel mai frecvent intalnita la femeile cu varsta cuprinsa intre 20 si 50 de ani.
De obicei provoaca temperatura ridicata si durere la nivelul gatului, maxilarului sau urechii. Glanda tiroida poate elibera, de asemenea, o cantitate mare de hormoni tiroidieni in sange (tirotoxicoza), ceea ce duce la simptomele unei glande tiroide hiperactive (hipertiroidism).
Aceste simptome dispar dupa cateva zile. Urmeaza adesea simptomele unei glande tiroide subactive, care dureaza saptamani sau luni, inainte ca glanda tiroida sa se recupereze complet.
Palpitatiile si tremuraturile asociate cu tireotoxicoza pot fi tratate cu medicamente beta-blocante.
Se pot administra analgezice pentru a calma durerea.
Ocazional, tiroidita De Quervain poate reveni sau nivelurile scazute ale hormonilor tiroidieni pot fi permanente.
Tiroidita postpartum
Tiroidita postpartum este o afectiune neobisnuita care poate afecta femeile care au nascut recent. Este cel mai frecvent intalnita la femeile cu diabet zaharat de tip 1 si cu antecedente de tiroidita postpartum.
In tiroidita postpartum, sistemul imunitar ataca tiroida in aproximativ 6 luni de la nastere. Acest lucru determina o crestere temporara a nivelurilor de hormoni tiroidieni (tirotoxicoza) si simptome ale unei glande tiroide hiperactive. Apoi, dupa cateva saptamani, glanda devine epuizata de hormoni tiroidieni. Acest lucru duce la niveluri scazute de hormoni tiroidieni si cauzeaza simptome specifice unei glande tiroide subactive. Cu toate acestea, nu orice femeie cu tiroidita postpartum trece prin ambele faze.
Atunci cand nivelurile scazute ale hormonilor tiroidieni cauzeaza simptome severe, poate fi necesar tratamentul medicamentos pana cand starea se imbunatateste.
Daca nivelul hormonilor tiroidieni crescuti cauzeaza simptome, medicamentele beta-blocantele pot ameliora simptomele. La majoritatea femeilor, functia tiroidiana revine la normal in decurs de 12 luni de la nastere, desi nivelurile scazute ale hormonilor tiroidieni pot fi uneori permanente.
Tiroidita silentioasa (nedureroasa)
Tiroidita silentioasa este foarte asemanatoare cu tiroidita postpartum, dar poate afecta barbati si femei si nu are legatura cu nasterea.
Ca si tiroidita postpartum, poate exista o faza in care nivelurile de hormoni tiroidieni sunt ridicate (tirotoxicoza) si pot provoaca simptome ale unei glande tiroide hiperactive. Aceasta faza poate fi urmata de o faza cu simptome ale unei glande tiroide subactive, inainte ca simptomele sa dispara in 12 pana la 18 luni.
Daca nivelurile scazute ale hormonilor tiroidieni cauzeaza simptome severe, poate fi nevoie de medicatie pe baza de hormoni tiroidieni pana cand starea se imbunatateste. Ocazional, nivelurile scazute de hormoni tiroidieni pot fi permanente.
Tiroidita indusa de medicamente
Unele medicamente pot afecta tiroida si pot provoca fie simptome ale unei glande tiroide hiperactive, fie simptome ale unei glande tiroide subactive.
Exemplele includ:
- Interferoni (utilizati pentru a trata cancerul)
- Litiu (administrat pentru tulburarea bipolara)
Simptomele sunt de obicei de scurta durata si se pot ameliora dupa ce se opreste administrarea medicamentului. Oprirea oricarui tratament se va face numai la sfatul medicului!
Tiroidita indusa de medicamente poate provoca dureri in jurul tiroidei ce poate fi ameliorata cu analgezice.
Tiroidita indusa de radiatii
Glanda tiroida poate fi uneori lezata de radioterapie sau de tratamentul cu iod radioactiv administrat pentru hipertiroidism.
Acest lucru poate duce fie la simptome ale unei glande tiroide hiperactive, fie la simptome ale unei glande tiroide subactive.
Nivelurile scazute ale hormonilor tiroidieni sunt de obicei permanente, asa ca poate fi necesara administrarea medicamentului pe termen lung.
Tiroidita acuta sau infectioasa
Tiroidita acuta sau infectioasa este de obicei cauzata de o infectie bacteriana. Este rara si este asociata cu un sistem imunitar slabit sau, la copii, cu o problema legata de dezvoltarea tiroidei.
Simptomele pot include durere in gat, stare generala de rau, inflamarea glandei tiroide si, uneori, pot sa apara simptome ale unei glande tiroide hiperactive sau simptome ale unei glande tiroide subactive.
De obicei, simptomele se amelioreaza atunci cand infectia este tratata cu antibiotice.
Durerea tiroidiana poate fi gestionata cu analgezice.
Daca simptomele sunt severe, cu semne de infectie, poate fi necesara o scanare cu ultrasunete a tiroidei pentru a verifica alte probleme.
De obicei, copiii au nevoie de o operatie pentru a elimina partea anormala a tiroidei.
Tumori benigne ale tiroidei (noduli tiroidieni benigni)
Nodulii tiroidieni sunt formatiuni solide sau pline cu lichid care se formeaza la nivelul glandei tiroide.
Simptome:
Majoritatea nodulilor tiroidieni sunt benigni si nu provoaca simptome. Acestia sunt de obicei descoperiti dupa efectuarea unei ecografii tiroidiene. Exista insa si noduli de mari dimensiuni ce pot fi vizibili sau pot incomoda inghitirea alimentelor sau respiratia.
Exista, in cazuri rare si hormoni secretanti, care produc suplimentar hormoni tiroidieni si atunci pot cauza simptome de hipertiroidism:
- pierdere in greutate inexplicabila
- transpiratie crescuta
- tremor
- nervozitate
- batai rapide sau neregulate ale inimii
Diagnosticare:
Doar un numar mic de noduli tiroidieni sunt cancerosi. In evaluarea unui nodul, unul dintre obiectivele principale ale medicului este sa excluda posibilitatea aparitiei cancerului.
Testele includ:
- Examenul fizic
- Testele functiei tiroidiene. Testele care masoara nivelurile sangvine ale hormonului de stimulare al tiroidei (TSH) si ale hormonilor produsi de glanda tiroida pot indica hipertiroidism sau hipotiroidism.
- Ecografie. Aceasta tehnica de imagistica foloseste unde sonore de inalta frecventa pentru a produce imagini ale glandei tiroide. O ecografie tiroidiana ofera cele mai bune informatii despre forma si structura nodulilor. Medicii utilizeaza ecografia pentru a distinge chisturile de noduli solizi sau pentru a determina daca sunt prezenti mai multi noduli. Ecografia se utilizeaza, de asemenea, in efectuarea biopsiei prin aspiratie cu ac fin.
- Biopsie prin aspiratie cu ac fin. Aceasta procedura este utilizata de catre medici pentru a se asigura ca nodulul nu este canceros. In timpul procedurii, medicul introduce un ac foarte subtire in nodul, sub ghidaj ecografic si preleveaza o proba de celule.
Procedura se face de obicei in cabinetul medicului, dureaza aproximativ 20 de minute si prezinta putine riscuri. Adesea, medicul va folosi ultrasunetele pentru a ajuta la ghidarea plasarii acului.
- Scanarea tiroidei. Medicul poate recomanda o scanare a tiroidei pentru a ajuta la evaluarea nodulilor tiroidieni. In timpul acestui test, un izotop de iod radioactiv este injectat intr-o vena a bratului. Apoi are loc scanarea. Nodulii care produc hormoni tiroidieni in exces, numiti noduli fierbinti, apar la scanare deoarece capteaza mai mult izotop decat o face tesutul tiroidian normal. Nodulii fierbinti sunt aproape intotdeauna necancerosi.
In unele cazuri, nodulii care capteaza mai putin izotop, numiti noduli reci, sunt cancerosi. Cu toate acestea, o scanare a tiroidei nu poate face distinctia intre nodulii reci care sunt cancerosi si cei care nu sunt cancerosi.
Tratament:
Daca un nodul tiroidian nu este canceros, optiunile de tratament includ:
- Supravegherea nodulilor. Daca o biopsie evidentiaza un nodul tiroidian necanceros, medicul poate recomanda urmarirea acestuia.
- Terapia cu hormoni tiroidieni. Daca testul de functionare al tiroidei constata ca glanda nu produce suficient hormoni tiroidieni, medicul poate recomanda terapia cu hormoni tiroidieni.
- Interventie chirurgicala. Un nodul necanceros poate necesita uneori o interventie chirurgicala daca este atat de mare incat ingreuneaza respiratia sau inghitirea. Medicii pot lua in considerare, de asemenea, interventia chirurgicala pentru persoanele cu gusa multinodulara mare, in special atunci cand gusa apasa pe caile respiratorii, esofag sau vase de sange. Nodulii diagnosticati ca neconcludenti sau suspecti dupa biopsie necesita, de asemenea, indepartare chirurgicala, astfel incat sa poata fi examinati.
Tratamentul nodulilor care provoaca hipertiroidism
Daca un nodul tiroidian produce hormoni tiroidieni, crescand nivelurile normale de hormoni tiroidieni, tratamentul poate include:
- Iod radioactiv
- Medicamente antitiroidiene
- Interventie chirurgicala
Cancerul tiroidian
Cancerul tiroidian este un tip rar de cancer care afecteaza glanda tiroida.
Este cel mai frecvent la persoanele in varsta de 30 de ani si la cei peste 60 de ani. Femeile au sanse de 2 pana la 3 ori mai mari sa dezvolte cancer tiroidian decat barbatii.
Cancerul tiroidian este de obicei tratabil si in multe cazuri poate fi vindecat complet, desi uneori poate reveni dupa tratament.
Simptome:
Simptomele cancerului tiroidian pot include:
- un nodul nedureros sau o umflatura in partea din fata a gatului - desi doar 1 din 20 de noduli la nivelul gatului sunt cancerosi
- ganglioni inflamati la nivelul gatului
- raguseala inexplicabila care nu se imbunatateste dupa cateva saptamani
- o durere in gat care persista
- dificultate la inghitire
Tipuri de cancer tiroidian
Exista 4 tipuri principale de cancer tiroidian:
- Carcinomul papilar - cel mai frecvent tip, reprezentand aproximativ 8 din 10 cazuri; de obicei afecteaza persoanele sub 40 de ani, in special femeile.
- Carcinom folicular - reprezinta pana la 1 din 10 cazuri si tinde sa afecteze adultii de varsta mijlocie, in special femeile.
- Carcinomul medular tiroidian - reprezinta mai putin de 1 din 10 cazuri; spre deosebire de celelalte tipuri, poate fi ereditar.
- Carcinomul tiroidian anaplazic - cel mai rar si cel mai grav tip, reprezentand aproximativ 1 din 50 de cazuri; afecteaza de obicei persoanele cu varsta peste 60 de ani.
Carcinoamele papilare si foliculare sunt uneori cunoscute ca si cancere tiroidiene diferentiate. Ele tind sa fie mai usor de tratat decat celelalte tipuri.
Cauze :
Cancerul tiroidian apare atunci cand exista o modificare a ADN-ului din interiorul celulelor tiroidiene care le determina sa creasca necontrolat si sa produca un nodul. De obicei, nu este clar ce cauzeaza aceasta schimbare, dar exista o serie de lucruri care pot creste riscul de a dezvolta cancer tiroidian:
- alte afectiuni ale tiroidei, cum ar fi o tiroida inflamata (tiroidita) sau gusa;
- antecedente familiale de cancer tiroidian - riscul de a dezvolta cancer tiroidian este mai mare daca o ruda apropiata a avut cancer tiroidian;
- expunerea la radiatii in copilarie - cum ar fi radioterapia;
- obezitatea;
- o afectiune intestinala numita polipoza adenomatoasa familiala;
- acromegalie - o afectiune rara in care organismul produce prea mult hormon de crestere;
Diagnosticarea cancerului tiroidian:
In acest scop, medicul poate efectua urmatoarele:
- Examen fizic si istoric medical
- Teste de sange care evalueaza functia tiroidiana
- Ecografia tiroidiana - ofera informatii in ceea ce priveste nodulii tiroidieni si stabileste daca acestia sunt sau nu sunt suspecti. Modul in care un nodul tiroidian arata pe o imagine cu ultrasunete ajuta medicul sa determine daca este probabil sa fie canceros. Semnele ca un nodul tiroidian este mai probabil sa fie canceros includ depozite de calciu (microcalcificari) in nodul si o margine neregulata in jurul nodulului. Daca exista o probabilitate mare ca un nodul sa fie canceros, sunt necesare teste suplimentare pentru a confirma diagnosticul si a determina ce tip de cancer tiroidian este prezent.
- Prelevarea unei probe de tesut tiroidian. In timpul unei biopsii de aspiratie cu ac fin, medicul introduce un ac lung si subtire in nodulul tiroidian. Imagistica cu ultrasunete este utilizata de obicei pentru a ghida cu precizie acul. Proba este trimisa la un laborator pentru analiza. In laborator, un medic specializat in analiza sangelui si a tesuturilor corpului (anatomopatolog) examineaza proba. Rezultatele nu sunt intotdeauna concludente. Unele tipuri de cancer tiroidian, in special cancerul tiroidian folicular si cancerul tiroidian cu celule Hurthle, pot prezenta mai des rezultate incerte (noduli tiroidieni neconcludenti). Testele specializate ale celulelor pentru a cauta modificari ale genelor (testarea markerului molecular) pot fi de asemenea utile.
- Un test de imagistica care utilizeaza un trasor radioactiv. O scanare cu iod radioactiv foloseste o forma radioactiva de iod si o camera speciala pentru a detecta celulele canceroase tiroidiene din corp. Este folosit cel mai adesea dupa o interventie chirurgicala pentru a identifica celule canceroase remanente. Acest test este cel mai util pentru cancerele tiroidiene papilare si foliculare.
Celulele tiroidiene sanatoase absorb si folosesc iodul din sange. Unele tipuri de celule canceroase tiroidiene fac, de asemenea, acest lucru. Cand iodul radioactiv este injectat intr-o vena sau inghitit, orice celule canceroase tiroidiene din organism va prelua iodul. Orice celula care preia iodul apar in imaginile scanate cu iod radioactiv.
- Alte teste imagistice. Testele imagistice pot include ultrasunete, CT si RMN.
- Testare genetica. O parte dintre cancerele medulare tiroidiene sunt cauzate de gene mostenite care sunt transmise de la parinti la copii.
Principalele tratamente pentru cancerul tiroidian sunt:
- Interventie chirurgicala pentru indepartarea partiala sau totala a glandei tiroide
- Tratament cu iod radioactiv - Se administreaza o capsula cu iod radioactiv. Substanta activa este captata de catre celulele tiroidiene remanente si ulterior acestea sunt distruse. Distrugerea tuturor celulelor tiroidiene elimina riscul de recidiva al cancerului tiroidian.
- Radioterapia externa - Presupune ca fascicule de radiatii sa fie directionate catre celulele canceroase pentru a le distruge.
- Chimioterapia si terapii directionate - Acestea consta in diferite tratamente medicamentoase utilizate in scopul eradicarii celulelor canceroase.
Dupa tratament, urmeaza de obicei monitorizarea care consta in controale si analize periodice.
Bibliografie:
Maggie Armstrong; Edinen Asuka; Abbey Fingeret, Physiology, Thyroid Function, Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2023 Jan, NIH official website
Thyroid Disorders, Johns Hopkins official website
Thyroid Disease, Cleveland Clinic official website
Hypothyroidism (underactive thyroid), Mayo Clinic official website
Hyperthyroidism (Overactive Thyroid), NIH official website
Thyroiditis, NHS UK official website
Thyroid nodules, Mayo Clinic official website
Edgar A. Zamora; Swapnil Khare; Sebastiano Cassaro, Thyroid Nodule, Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2023 Jan, NIH official website
Thyroid cancer, NHS official website
Thyroid cancer, Mayo Clinic official website
Effects of Thyroid Hormone Enzyme Blocking on Hypothyroidism, National Institutes of Health Clinical Center (CC) ( National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases (NIDDK) ), NIH official website
Autor: Farmacist Marza Andreea Simona
Favorite
Cosul meu
Cumpara 
