Ce este bruxismul?
Bruxismul este o afectiune caracterizata de scrasnitul dintilor sau inclestarea maxilarelor. Bruxismul se poate manifesta pe parcursul zilei (bruxism diurn) sau noaptea, in timpul somnului (bruxism nocturn).
Care sunt cauzele bruxismului?
Inca nu se cunosc concret toate cauzele bruxismului, dar acesta se poate datora unei combinatii de factori fizici, psihologici si genetici.
Bruxismul diurn se poate datora unor emotii precum anxietatea, stresul, furia, frustrarea sau tensiunea sau poate fi o strategie de coping sau un obicei practicat in timpul concentrarii profunde.
Bruxismul nocturn poate fi o activitate legata de somn, asociata cu trezirea in timpul noptiii.
La fel ca adultii, copiii pot manifesta bruxism. Parintii pot auzi copiii scrasnind din dinti mai ales in timpul somnului. Dintii de lapte ai copiilor se schimba rapid si din acest motiv bruxismul poate sa nu afecteze dantura.
Cu toate acestea, unii copii continua sa scrasneasca din dinti pana la varsta adolescentei. Si indiferent de varsta, scrasnirea dintilor la copii poate conduce la:
- Dureri de cap.
- Durere de maxilar
- Afectarea articulatiei maxilarelor
- Uzura dintilor (tocirea dintilor)
In timp ce stresul este o cauza principala a bruxismului la adulti, acesta nu reprezinta o cauza frecventa a bruxismului in cazul copiilor. Scrasnitul dintilor la copii poate avea ca si cauza:
- Alergiile
- Alinierea defectuoasa a dintilor
- Iritatii la nivelul cavitatii orale
- Apnee obstructiva in somn
- Poate fi transmis ereditar
Este recomandat sa se apeleze la un medic sau la un stomatolog daca dintii copilului par uzati sau daca copilul scrasneste din dinti.
Care sunt factorii de risc pentru bruxism?
Factori de risc pentru bruxism sunt:
- Stresul. Sentimente precum anxietatea, frustrarea, furia, pot conduce la scrasnitul dintilor si la instalarea bruxismului.
- Varsta. Bruxismul este frecvent la copiii mici, dar de obicei dispare la maturitate.
- Tipul de personalitate. Persoanele care au o personalitate hiperactiva, agresiva, colerica au mai multe sanse sa dezvolte bruxism de-a lungul vietii.
- Medicamente si alte substante. Bruxismul poate fi un efect secundar neobisnuit al unor medicamente psihiatrice, cum ar fi anumite antidepresive. Fumatul, consumul de bauturi energizante ce contin cofeina sau alcool sau consumul de droguri recreative pot creste riscul de bruxism.
- Membrii familiei cu bruxism. Bruxismul in somn tinde sa se mosteneasca in familie.
- Alte tulburari. Bruxismul poate fi asociat cu unele tulburari de sanatate, cum ar fi boala Parkinson, dementa, tulburarea de reflux gastroesofagian, epilepsia, teror nocturn, apneea in somn si tulburarea de deficit de atentie/hiperactivitate (ADHD).
Care sunt simptomele bruxismului?
Semnele si simptomele bruxismului variaza de la o persoana la alta si pot include:
- Uzura dentara
- Ciobirea sau craparea smaltului dentar
- Dureri faciale
- Sensibilitatea dentara
- Incordarea muschilor fetei si a maxilarului
- Dureri de cap
- Luxatia maxilarului
- Blocarea maxilarului
- Sunet de pocnire in articulatia temporomandibulara
- Leziuni la interiorul obrazului
Care pot fi complicatiile bruxismului?
In cele mai multe cazuri, bruxismul nu provoaca complicatii grave. Dar bruxismul sever poate duce la:
- Deteriorarea dintilor, lucrarilor dentare, coroanelor sau maxilarului
- Cefalee de tip tensional
- Durere severa faciala sau maxilara
- Tulburari care apar in articulatiile temporomandibulare (ATM), situate chiar in fata urechilor, care pot suna ca un clic atunci cand se deschide si se inchide gura.
Cum poate fi stabilit diagnosticul de bruxism?
In timpul examenelor stomatologice de rutina, medicul dentist verifica daca exista semne de bruxism. Daca exista simptome sau semne de bruxism medicul va urmari la urmatoarele vizite stomatologice evolutia si va stabili daca este necesar tratamentul.
Pentru a evalua severitatea bruxismului, medicul dentist poate verifica:
- Functionalitatea muschilor maxilarelor
- Anomalii dentare evidente, cum ar fi dinti lipsa, dinti ciobiti sau crapati
- Alte leziuni ale dintilor, ale osului subiacent si ale interiorului obrajilor
Un examen dentar poate detecta alte tulburari care pot provoca dureri similare de maxilar sau urechi, cum ar fi tulburari ale articulatiei temporomandibulare, alte probleme dentare sau alte afectiuni de sanatate.
Care este tratamentul bruxismului?
In multe cazuri, tratamentul nu este necesar. Daca problema este severa, optiunile de tratament includ anumite abordari dentare, terapii si medicamente pentru a preveni agravarea leziunilor de la nivelul dintilor si maxilarelor.
Abordari dentare
- Gutiere. Acestea sunt concepute pentru a separa suprafetele detare si pentru a evita tocirea excesiva a acestora. Ele pot fi construite din materiale acrilice dure sau moi si se fixeaza pe arcada superioara sau pe arcada inferioara
- Corectie dentara. In cazuri severe, cand uzura dintilor a dus la sensibilitate dentara sau la imposibilitatea de a mesteca corect, medicul dentist poate remodela suprafetele de mestecat ale dintilor sau poate folosi coroane pentru a repara si proteja suprafetele dentare.
Una sau mai multe dintre aceste abordari pot ajuta la ameliorarea bruxismului:
- Managementul stresului sau al anxietatii prin tehnici de meditatie sau cu ajutorul unui psihoterapeut.
- Schimbarea comportamentului. Constientizarea obiceiului si corectarea constienta a pozitiei maxilarului poate atenua manifestarile bruxismului.
- Biofeedback. Daca este dificila schimbarea comportamentului, biofeedback-ul poate fi o optiune utila. Biofeedback-ul este o metoda care utilizeaza proceduri si echipamente de monitorizare pentru a controla activitatea musculara a maxilarului.
Medicamente
In general, medicamentele nu sunt foarte eficiente pentru tratamentul bruxismului si sunt necesare mai multe cercetari pentru a determina eficacitatea lor. Exemple de medicamente care pot fi utilizate pentru bruxism includ:
- Relaxante musculare
- Injectii cu botox
- Medicamente pentru anxietate sau pentru stres
Tratarea afectiunilor asociate cu bruxismul
Tratamentul pentru tulburarile asociate bruxismului poate include:
- Medicamente. Daca bruxismul se dezvolta ca efect secundar al unui medicament, medicul poate modifica tratamentul.
- Tulburari legate de somn. Abordarea tulburarilor legate de somn, cum ar fi apneea in somn, poate reduce manifestarile bruxismului in somn.
- Conditii medicale. Daca o afectiune medicala secundara, cum ar fi boala de reflux gastroesofagian (GERD), este identificata ca si cauza, tratarea acestei afectiuni poate reduce simptomele bruxismului.
Metode ajutatoare ce pot fi aplicate la domiciliu
- Reducerea stresului inainte de culcare (muzica relaxanta, baie calda sau exercitiile fizice usoare)
- Evitarea substantelor stimulatoare seara (cafea, ceai cu cofeina, alcool, bauturi energizante etc.)
Bibliografie:
Bruxism (teeth grinding), Mayo Clinic official website
Bruxism, Johns Hopkins Medicine official website
Bruxism (Teeth Grinding), Cleveland Clinic official website
Teeth grinding (bruxism), NHS official website
Autor: Farmacist Marza Andreea Simona
Favorite
Cosul meu
Cumpara 
