Ce este dializa?
Dializa este un tip de tratament care ajuta organismul sa elimine lichidele suplimentare si produsele reziduale din circulatia sangvina atunci cand rinichii sunt afectati si nu pot indeplini functia excretoare.
Dializa a fost utilizata pentru prima data cu succes in anii 1940 si a devenit un tratament standard pentru insuficienta renala incepand cu anii 1970.
Dializa se poate efectua in spital, intr-un centru de dializa sau la domiciliu.
Cand este utilizata dializa?
Dializa este cel mai adesea necesara pentru conditii medicale cauzate de insuficienta renala.
Insuficienta renala acuta poate sa apara uneori pe o perioada scurta, timpde cateva zile sau saptamani. Insuficienta renala acuta poate fi rezultatul unei boli grave sau al unui accident. Dializa este uneori utilizata pe termen scurt.
Mai frecvent, insuficienta renala este rezultatul unei boli renale cronice. Aici functia rinichilor se diminueaza treptat pe parcursul mai multor ani.
Dializa este recomandata de obicei atunci cand insuficienta renala afecteaza calitatea vietii si functionarea organismului.
In principiu, dializa se poate utiliza in doua situatii:
Leziune renala acuta
Aceasta conditie medicala consta intr-un episod brusc de insuficienta renala sau afectare a rinichilor care are loc in cateva ore sau zile. Aceasta este, de obicei, tratata intr-un cadru spitalicesc prin administrare intravenoasa de lichide. In cazurile severe, poate fi necesara si dializa pentru o perioada scurta de timp, pana cand functia renala se imbunatateste.
Insuficienta renala si boala renala in stadiu terminal
In cazul insuficientei renale, dializa este capabila sa sustina doar o parte din activitatea rinichilor sanatosi, dar nu este un remediu pentru boala in sine.
Atunci cand rinichii mai functioneaza doar in proportie de 10-15%, iar rata de filtrare glomerulara estimata (eGFR) este mai mica de 15 ml/min deja se instaleaza boala renala in stadiu terminal. In acest caz, este nevoie de dializa pentru tot restul vietii sau pana cand poate fi efectuat un transplant de rinichi.
Care sunt functiile dializei?
Dializa ajuta la reechilibrarea organismului prin:
- eliminarea toxinelor si a lichidelor in exces din organism pentru a preveni acumularea acestora in organism
- mentinerea nivelurilor de minerale din sange
- reglarea tensiunii arteriale
Care sunt tipurile de dializa ce pot fi efecuate?
Exista doua tipuri de dializa:
Hemodializa
In hemodializa, se foloseste un dispozitiv medical de filtrare numit dializator pentru a elimina toxinele si lichidul suplimentar din sange si apoi pentru a reintroduce sangele filtrat inapoi in organism. Inainte de a incepe hemodializa, este necesara o interventie chirurgicala minora pentru a creea o deschidere intr-o vena localizata de obicei la nivelul bratului. Astfel, se extrage sangele din organism, se trece prin dializor si apoi este reintrodus in corp. Tratamentele dureaza de obicei aproximativ patru ore si se fac de trei ori pe saptamana. Tratamentul poate varia si poate fi diferit de la persoana la persoana.
Dializa peritoneala
In dializa peritoneala, sangele este filtrat in interiorul propriului corp si nu se utilizeaza un dializator. Pentru acest tip de dializa, peritoneul este folosita ca si filtru. Inainte de a incepe dializa peritoneala, este necesara o interventie chirurgicala minora pentru a introduce un cateter la nivelul abdomenului. In timpul fiecarui tratament, zona abdominala este umpluta incet cu un lichid special numit dializat prin cateter. Pe masura ce sangele curge in mod natural prin zona, lichidul suplimentar si produsele reziduale sunt extrase din sange de catre dializat. Dupa cateva ore, amestecul de lichid este drenat folosind cateterul.
Care este eficacitatea dializei?
Dializa este o optiune de tratament foarte eficienta pentru eliminarea toxinelor si a lichidului in exces din sange. Cu toate acestea, nu inlocuieste toate functiile pe care rinichii le indeplinesc, asa ca nu este considerat un remediu pentru bolile de rinichi sau pentru insuficienta renala.
Toate tipurile de dializa sunt la fel de eficiente, insa cea mai buna optiune de tratament este decisa de medic impreuna cu pacientul in functia de starea de sanatate si de preferintele personale ale pacientului.
Urmatoarele masuri pot ajuta la cresterea eficacitatii dializei:
- administrarea conform recomandarilor medicale a tratamentului prescris
- respectarea planului alimentar personalizat recomandat de medic
- mentinerea unui nivel de activitate fizica adecvat si evitarea dsedentarismului
Care pot fi efectele secundare si contraindicatiile dializei?
Ambele tipuri de dializa pot prezenta efecte secundare. De asemenea, poate fi greu de identificat si de diferentiat daca un simptom se datoreaza dializei sau insuficientei renale care afecteaza intregul organism.
Efecte secundare frecvente ale hemodializei
- Perturbarea somnului si a odihnei. Aceste probleme pot sa apara uneori din cauza apneei sau din cauza sindromului picioarelor nelinistite.
- Anemie. Aceasta este o complicatie frecventa a insuficientei renale si a hemodializei. Functia renala dimineata scade productia unui hormon numit eritropoietina, care stimuleaza formarea globulelor rosii. Restrictiile dietei, absorbtia slaba a fierului, testele de sange frecvente sau eliminarea fierului si a anumitor vitamine prin hemodializa pot contribui, de asemenea, la anemie.
- Boli osoase. Daca rinichii nu mai pot procesa vitamina D, care ajuta la absorbtia calciului, sistemul osos poate fi afectat. Supraproductia de hormon paratiroidian datorata insuficientei renale poate sa scada concentratie calciului. Hemodializa poate agrava aceste conditii prin eliminarea suplimentara a calciului din organism.
- Niveluri ridicate de potasiu (hiperkaliemie) sau niveluri scazute de potasiu (hipokaliemie). Hemodializa elimina potasiul, care este un mineral excretat din organism in mod normal de catre rinichi. Daca in timpul dializei este indepartat prea mult sau prea putin potasiu, functia cardiaca poate fi afectata.
- Amiloidoza. Amiloidoza legata de dializa se dezvolta atunci cand proteinele din sange se depun pe articulatii si tendoane, provocand durere, rigiditate si cumulare de lichid la nivelul articulatiilor. Afectiunea este mai frecventa la persoanele care au suferit hemodializa de cativa ani.
- Depresie. Schimbarile de dispozitie sunt frecvente la persoanele cu insuficienta renala.
- Complicatii la locul de inserare al cateterului. Unele persoane dezvolta local infectie, pot avea un flux sangvin slab sau chiar un blocaj cauzat de tesutul cicatricial sau de un cheag de sange. Rareori, acul se poate deplasa de la locul insertiei sau sau tubul poate iesi din aparat in timpul dializei.
- Crampe musculare. Desi cauza nu este clara, crampele musculare din timpul hemodializei sunt frecvente. Uneori, crampele pot fi atenuate prin ajustarea procesului de hemodializa. Ajustarea aportului de lichide si de sodiu intre tratamentele de hemodializa poate ajuta, de asemenea, la prevenirea crampelor musculare.
- Hipotensiune arteriala. Acest efect advers este frecvent intalnit pe parcursul hemodializei si poate fi insoti de slabiciune, ameteli sau greata.
- Iritatia pielii. Iritatia pielii si mancarimea se pot intensifica pe parcursul procedurii sau imediat dupa procedura.
- Sindromul picioarelor nelinistite.
Efecte secundare frecvente ale dializei peritoneale
Unele persoane dezvolta infectii ale pielii in jurul cateterului. De asemenea, acestea pot fi expuse riscului de peritonita, o infectie care apare atunci cand bacteriile patrund in abdomen prin cateter. Este posibil sa apara febra, dureri abdominale, greata si varsaturi.
Folosirea cateterului abdominal si plasarea dializatului in abdomen poate slabi muschii abdominali in timp, consucand la hernie. Hernie se poate manifestata prin slabiciune la nivelul musculaturii abdominale, prezenta unui nodul sau a unei zone tumefiate.
In timpul dializei peritoneale, corpul absoarbe dextroza din solutia de dializat si poate conduce la crestere in greutate.
Efecte secundare frecvente comune ale hemodializei si ale dializei peritoneale
- infectie la nivelul pielii, ale peritoneului sau infectie sistemice, care pot conduce la sepsis si care pot pune viata in pericol
- oboseala, mai ales in cazul persoanelor care efectueaza dializa pe o perioada indelungata
- prurit, mai ales in cazul persoanelor care efectueaza dializa o perioada indelungata
Oboseala si pruritul pot fi si simptome datorate afectarii intregului organism de catre insuficienta renala.
Fiecare persoana raspunde diferit la dializa, iar efectele secundare pot fi diferite de la o persoana la persoana.
Bibliografie:
Dialysis, National Kidney Foundation official website
Dialysis, Cleveland Clinic official website
Dialysis, NHS official website
When Do I Need Dialysis?, WebMD official website
What to Know About Dialysis: Procedure Types, Benefits, and Risks, Healthline official website
Dialysis, HealthDirect official website
Hemodialysis, Mayo clinic official website
Autor: Farmacist Marza Andreea Simona