Impactul somnului asupra starii de sanatate
Somnul reprezinta o componenta fundamentala a vietii noastre, avand un impact semnificativ asupra starii de sanatate, atat fizice, cat si psihice, fiind un factor cheie pentru starea de bine. Numarul de ore de somn recomandat pentru adulti este de aproximativ sapte ore.
Un somn mai scurt in mod repetat se asociaza cu diferite boli, precum castigul ponderal si obezitatea, diabetul zaharat, hipertensiunea arteriala, boli cardiovasculare, accidente vasculare ischemice, depresie si risc crescut de mortalitate.
De asemenea, deprivarea cronica de somn se soldeaza cu afectarea sistemului imunitar, precum si cu scaderea capacitatii cognitive, a memoriei, a vigilentei, dar si cu un risc crescut de accidente. Chiar daca accentul se pune, cel mai frecvent, pe numarul de ore dormite, un somn adecvat vizeaza insa mai multe aspecte, insemnand, pe langa durata corespunzatoare, si o calitate buna, cu respectarea arhitecturii normale a somnului, consecventa orarului de somn, precum si absenta fragmentarilor somnului. (1)
Etapele unui somn odihnitor
Somnul este alcatuit din mai multe etape, importanta fiecareia dintre ele fiind de necontestat pentru o noapte odihnitoare. Astfel, vorbim despre somnul Non-REM (NREM, non-rapid-eye-movement) si somnul REM (rapid-eye-movement).
NREM are, la randul lui, mai multe etape:
■ N1, perioada in care se face tranzitia din starea de veghe catre somn;
■ N2, mai profund ca N1, in care respiratia si bataile inimii incetinesc;
■ N3 sau somnul cu unde lente, etapa cea mai profunda a somnului, o perioada de regenerare.
Ulterior, se trece in somnul REM, caracterizat de miscari rapide ale globilor oculari si de pierderea tonusului muscular. Un somn sanatos presupune aproximativ trei pana la cinci astfel de cicluri, cu trecerea succesiva prin fiecare perioada de la NREM catre REM. Fragmentarea somnului aparuta prin treziri multiple pe parcursul noptii duce la somnolenta diurna excesiva, secundar cu scaderea capacitatii de concentrare. (2)
Riscurile asociate cu lipsa somnului adecvat
Conform ghidurilor internationale, exista peste 60 de boli ale somnului, acestea impartindu-se astfel: insomnia, boli respiratorii asociate somnului, cea mai cunoscuta fiind apneea in somn, hipersomnolentele de tip central, cuprinzand inclusiv narcolepsia, tulburari de ritm circadian, jet-lag-ul facand parte din aceasta categorie, parasomniile, inclusiv somnambulismul si paralizia in timpul somnului, tulburari motorii asociate somnului, precum sindromul picioarelor nelinistite si alte boli ale somnului. (3) (4)
Diferentele dintre somnul barbatilor si cel al femeilor
Chiar daca importanta unui somn adecvat este bine cunoscuta, diferentele dintre somnul barbatilor si cel al femeilor raman inca un subiect de studiu. Exista date in literatura care atesta ca femeile necesita un numar de ore de somn mai mare fata de barbati, ca prezinta o latenta (adormire) a somnului mai lunga, ca au mai mult somn de tip N3 si mai putin N1, in timp ce barbatii au mai mult N2. (5) Responsabilul de un somn cat mai odihnitor este ritmul circadian.
S-a demonstrat ca exista diferente intre ritmurile circadiene ale femeilor si ale barbatilor, femeile avand un ritm circadian mai scurt. Acest lucru se traduce prin tendinta acestora de a merge la culcare si de a se trezi mai devreme fata de barbati. Actualmente, se considera ca discrepantele observate intre cele doua sexe in ceea ce priveste somnul pot fi atribuite diferentelor biologice si fiziologice dintre femei si barbati, fiind vizate, in special, diferentele hormonale. Studiile indica faptul ca, fata de barbati, femeile prezinta un risc mult mai mare de a dezvolta patologii ale somnului de-a lungul vietii, cu exceptia sindromului de apnee in somn, care apare la femei mai frecvent dupa menopauza. (2)
Riscurile asociate cu lipsa somnului la femei si barbati
In ceea ce priveste bolile somnului, cea mai frecventa in randul populatiei de gen feminin se pare ca ar fi insomnia. Insomnia este definita ca dificultate de a adormi sau de a mentine somnul, precum si ca trezire matinala mai devreme fata de ora normala, mai mult de trei ori pe saptamana, pentru mai mult de trei luni. Avand in vedere caracterul ei, de cele mai multe ori cronic, insomnia prezinta multiple efecte negative, precum activitate zilnica perturbata, calitate a vietii scazuta si labilitate emotionala. Cele mai recente studii atribuie prevalenta mai crescuta a insomniei in randul femeilor atat unor probleme de sanatate mai frecvente fata de barbati (osteoporoza, fracturile, durerile de spate), precum si factorilor socio-economici, femeile avand frecvent un nivel educational mai scazut sau venituri mai scazute fata de barbati. De asemenea, prevalenta patologiilor psihiatrice (depresie, anxietate) este mai crescuta in randul femeilor, acestea fiind afectiuni insotite deseori de insomnie. (6)
Legat de apneea in somn, studiile efectuate pana la momentul actual indica o prevalenta mai mare a acestei afectiuni in randul barbatilor. Explicatia este multifactoriala, provenind atat din anatomia gatului barbatilor, favorabila aparitiei acestei afectiuni, cat si din protectia pe care s-ar parea ca o ofera femeilor estrogenul si progesteronul, protectie care dispare odata cu menopauza, moment in care apneea in somn, in special cea de tip obstructiv, incepe sa apara mai frecvent la femei. (7)
Sindromul picioarelor nelinistite este o alta afectiune senzitiva intalnita cu precadere in randul sexului feminin. Apare foarte des in timpul sarcinii, cand multe dintre femei dezvolta anemie (lipsa de fier in organism). Problemele cu circulatia sangvina sau cu sistemul nervos au fost, de asemenea, incriminate in aparitia acestor fenomene. (8)
Dintre celelalte afectiuni ale somnului, somnambulismul s-a dovedit usor mai frecvent in randul populatiei de copii de sex feminin, afectiunea remitandu-se, de cele mai multe ori, pana la varsta de adult, fara a exista diferente semnificative ca frecventa in randul femeilor fata de barbati. (9)
Referitor la modificarile de ritm circadian, desi informatiile sunt limitate momentan, tot femeile se pare ca ar fi cele care se adapteaza mai greu la modificarile de fus orar. (10)
Cat despre alte afectiuni ale somnului, cum ar fi narcolepsia, desi sunt necesare mai multe studii in domeniu, se considera ca nu exista diferente intre cele doua sexe in ceea ce priveste distributia bolii. (11)
Un somn inadecvat are consecinte atat fizice, cat si psihice. Nu s-ar parea ca exista diferente intre femei si barbati legat de consecinte, insa exista dovezi care atesta ca, spre exemplu, femeile care lucreaza ture de noapte sunt mai predispuse la accidente de munca. (10)
O idee separata ar viza somnul alaturi de un partener. Desi cele mai multe dintre studii atesta ca indivizii dorm mai bine singuri decat cu un partener de pat, cele mai multe persoane spun ca somnul este mult mai odihnitor atunci cand dorm alaturi de partener. S-ar parea ca acest aspect provine dintr-o stare de calm si de siguranta pe care o confera acesta. Pe de alta parte, odata cu trecerea timpului, barbatii sunt mai predispusi la a sforai, acest lucru afectand somnul partenerei/partenerului de pat, putand determina fragmentari ale somnului acestuia. De asemenea, ritmuri circadiene diferite, precum si programe de somn diferite pot contribui la tulburari ale somnului. (12) (13)
Asadar, somnul ramane un subiect fascinant care necesita mult mai multa cercetare si intelegere din partea noastra, cu un rol major in viata cotidiana. In ciuda diferentelor determinate biologic intre femei si barbati, regulile de igiena a somnului raman general valabile, crescand semnificativ calitatea vietii.
- Recommended Amount of Sleep for a Healthy Adult: A Joint Consensus Statement of the American Academy of Sleep Medicine and Sleep Research Society . Nathaniel F. Watson, MD, MSc, Moderator and M. Safwan Badr, MD et al. 6, s.l. : Journal of Clinical Sleep Medicine, 2015, Vol. 11.
- Sex differences in sleep: impact of biological sex and sex steroids. Jessica A. Mong, Danielle M. Cusmano. s.l. : Phil. Trans. R. Soc., 2016.
- Classification of sleep disorders. Brooke G Judd, MD Michael J Sateia, MD. s.l. : UpToDate, 2023.
- International Classification of Sleep Disorders, 3rd ed,. s.l. : American Academy of Sleep Medicine American, 2023.
- Exploring sex and gender differences in sleep health: a Society for Women's Health Research Report. Monica P Mallampalli, Christine L Carter. s.l. : J Womens Health (Larchmt), 2014, Vols. Jul;23(7):553-62.
- Gender Difference in the Prevalence of Insomnia: A Meta-Analysis of Observational Studies. Liang-Nan Zeng1, 2,3,4,5+, Qian-Qian Zong6+ et al. 11:577429, s.l. : Sleep Disorders, frontiers in Psychiatry, 2020, Vol. 11.
- Sex differences in obstructive sleep. Maria R. Bonsignore, Tarja Saaresranta and Renata L. Riha. 28: 190030, s.l. : Eur Respir Rev , 2019, Vol. 6.
- Gender differences in clinical, laboratory and polysomnographic features of restless legs syndrome. Hochleitner, Evi Holzknecht Margarethe et al. Jun; 29(3): e12875., s.l. : J Sleep Res., 2020.
- Prevalence and genetics of sleepwalking: a population-based twin study. C Hublin 1, J Kaprio, M Partinen, K Heikkila, M Koskenvuo. Jan;48(1):177-81, s.l. : Neurology, 1997.
- Sex differences in the circadian regulation of sleep and waking cognition in humans. Nayantara Santhi, Alpar S Lazar , Patrick J McCabe, June C Lo , John A Groeger, Derk-Jan Dijk. May 10;113(19):E2730-9., s.l. : Proc Natl Acad Sci U S A, 2016.
- Gender differences in narcolepsy: What are recent findings telling us? Markus H Schmidt, Claudio L A Bassetti. Issue 12, s.l. : Sleep Research Society, 2022, Vol. Volume 45.
- It's more than sex: exploring the dyadic nature of sleep and implications for health. Troxel, Wendy M. 2010 Jul;72(6):578-86., s.l. : Psychosom Med, 2010.
- Marriage, Relationship Quality, and Sleep among U.S. Older Adults. Lauderdale, Jen-Hao Chen Linda J Waite Diane S. Sep;56(3):356-77, s.l. : J Health Soc Behav, 2015.
Autor: Medic primar pneumolog Oana Deleanu, Doctor în stiinte medicale, Somnologie