Care este legatura dintre sistemul intestinal si creier?
Cercetarile arata ca intestinul si creierul sunt conectate printr-o legatura denumita axa intestin-creier. Cele doua sunt conectate prin intermediul semnalizarii biochimice dntre sistemul nervos al tractului digestiv, numit sistem nervos enteric, si sistemul nervos central, care include creierul. Conexiunea informationala primara dintre creier si intestin este nervul vag, cel mai lung nerv din corp.
Intestinul a fost numit ,,al doilea creier" deoarece produce multi dintre aceiasi neurotransmitatori ca si creierul, cum ar fi serotonina, dopamina si acidul gamma-aminobutiric (GABA), toate acestea joacand un rol foarte important in reglarea dispozitiei. De fapt, se estimeaza ca 90% din totalul de serotonina este produsa in tractul digestiv.
Cum influenteaza microbiota intestinala sanatatea creierului?
Axa intestin-creier este un sistem care cuprinde o comunicare bidirectionala intre intestin si creier care implica cai neuronale precum nervul vag si sistemul nervos enteric, sistemul imunitar (citokine), sistemul endocrin (cortizol) si sistemul metabolic (acizi grasi cu lant scurt).
Citokinele produse de intestin pot ajunge la nivelul creierului prin fluxul sangvin. Citokinele precum interleukina-1 (IL-1) si IL-6 declanseaza eliberarea de cortizol (hormonul stresului) prin activarea axei hipotalamo-hipofizo-suprarenale.
Microbiota intestinala este sursa primara de acizi grasi cu lant scurt (SCFA), care moduleaza sanatatea creierului si a sistemului imunitar, avand un rol antiinflamator si un rol benefic pentru sanatatea mintala prin controlul productiei de citokine inflamatorii si prin influenta asupra productiei de serotonina si de alti neurotransmitatori.
Microbiomul intestinal este, de asemenea, capabil sa metabolizeze glutamatul pentru a produce anumiti metaboliti benefici, cum ar fi GABA si serotonina, care sunt molecule cunoscute despre care se crede ca reduc starile anxioase si depresive.
Ca rezultat al tuturor acestor actiuni, microbiomul intestinal joaca un rol central in modularea comunicarii reciproce dintre intestin si creier si formand impreuna axa microbiota-intestin-creier. Exista din ce in ce mai multe dovezi ca microbiomul intestinal si axa microbiota-intestin-creier joaca un rol foarte important in modularea tulburarilor de natura psihica. Prin urmare, tratamente precum probioticele, care pot modifica compozitia si functia microbiomului intestinal, ar putea avea efecte benefice asupra sanatatii mintale umane.
Care sunt mecanismele de actiune ale probioticelor asupra sanatatii creierului?
Mecanismele de actiune ale probioticelor sunt diverse, eterogene si specifice tulpinii de probiotic utilizate. Efectele benefice ale probioticelor au fost atribuite in mare masura modificarii microbiotei intestinale, prin imbunatatirea functionarii populatiilor microbiene deja prezente si prin limitarea agentilor patogeni. De asemenea, efectul probiotic se realizeaza prin colonizarea si normalizarea comunitatilor microbiene intestinale perturbate la om, alaturi de excluderea agentilor patogeni si prin productia de bacteriocine. De asemenea, s-a descoperit ca probioticele au efect imunomodulator, favorizeaza si sustin cresterea si diferentierea celulelor epiteliale si intaresc bariera intestinala. In plus, acestea creeaza substante antimicrobiene sau produse metabolice care inhiba cresterea altor bacterii posibil daunatoare.
Ce sunt probioticele si ce efecte au asupra sanatatii si functionarii sistemului nervos?
Probioticele, psihobioticele si simbioticele
Probioticele sunt descrise ca fiind microorganisme vii care, atunci cand sunt administrate in cantitati adecvate, confera beneficii pentru sanatatea gazdei.
Psihobioticele sunt definite ca acele probiotice care pot oferi in mod specific beneficii pentru sanatatea mintala. Acest termen include si prebioticele care favorizeaza proliferarea bacteriilor benefice cu acest efect de la nivelul tractului gastrointestinal.
Combinatia de probiotice si prebiotice este adesea descrisa ca sibiotice. Termenul de simbiotic a fost recent redefinit ca fiind un amestec care cuprinde microorganisme vii si unul sau mai multe substraturi utilizate selectiv de microorganismele gazda care confera un beneficiu pentru sanatatea gazdei.
Probioticele pot avea efecte benefice in diminuarea stresului
Dovezile existente sugereaza ca probioticele pot ajuta pacientii cu afectiuni precum sindromul de intestin iritabil si persoanele care sufera de surmenaj persistent sa se simta mai bine din punct de vedere emotional si sa reduca nivelul de stres. De asemenea, anumite functii si comportamente ale creierului dependente de nervul vag, pot fi modificate de tulpinile probiotice. Un studiu amplu a aratat ca probioticele pot reduce nivelul de stres subiectiv la persoanele sanatoase.
Probioticele pot contribui benefic la gestionarea simptomelor anxioase si depresive
Stresul este o parte omniprezenta a vietii de zi cu zi si poate provoca anxietate si in unele cazuri grave chiar depresie. Studii recente au asociat riscul de stres si de depresie cu starea de sanatate a microbiotei intestinale.
In general, studiile clinice la oameni au aratat ca terapiile probiotice si prebiotice au efecte benefice asupra sanatatii mintale. De exemplu, intr-un studiu clinic, combinatia probiotica de L. helveticus si B. longum, atunci cand a fost administrata voluntarilor umani sanatosi timp de o luna, s-a dovedit ca poate reduce afectarea psihologica.
Pacientii cu sindrom de intestin iritabil care au primit un aport ridicat de prebiotic trans-GOS timp de 12 saptamani au raportat scoruri de anxietate semnificativ imbunatatite in comparatie cu placebo.
Participantii sanatosi care au consumat zilnic o bautura de lapte care continea probiotice au prezentat o crestere considerabila a dispozitiei dupa trei saptamani in comparatie cu un placebo.
Doua studii din anii 2016 si 2017 care examineaza eficacitatea probioticelor in atenuarea simptomelor depresive, au dezvaluit o imbunatatire generala a acestora dupa ingestia de probiotice si potential minim de efecte secundare negative. Un studiu amplu mai recent a sustinut utilizarea probioticelor la pacientii depresivi, cu sau fara tulburari somatice concomitente. Avand in vedere ca exista si studii in cadrul carora s-au obtinut rezultate mai putin concludente, sunt necesare mai mute cercetari pentru a stabili cu exactitate rolul si importanta probioticelor in gestionarea simptomelor depresive si anxioase.
Probioticele pot sustine si imbunatati functia cognitiva
Unele cercetari au descoperit ca probioticele pot ajuta la imbunatatirea starii de spirit si a functiei cognitive si la reducerea stresului si a anxietatii. De exemplu, un studiu publicat de Frontiers in Aging Neuroscience a constatat ca pacientii cu Boala Alzheimer care au consumat lapte preparat cu patru specii de bacterii probiotice timp de 12 saptamani au obtinut un scor mai bun la un test pentru masurarea deficientei cognitive, comparativ cu cei care au baut lapte obisnuit.
Ce tulpini bacteriene pot ajuta la tratarea simptomelor de anxietate?
Lactobacillus plantarum JYLP-326
Un studiu a concluzionat ca utilizarea suplimentara a probioticului Lactobacillus plantarum JYLP-326 pare sa ajute la reducerea simptomelor de insomnie, anxietate si depresie in randul participantilor. Un alt studiu a descoperit ca utilizarea Lactobacillus plantarum P8 poate ajuta la scaderea nivelului de citokine inflamatorii, la scaderea stresului si a anxietatii si la imbunatatirea performantei cognitive.
Lactobacillus rhamnosus CNCM
Un studiu a observat ca unul dintre beneficiile administrarii de Lactobacillus rhamnosus CNCM poate conduce la imbunatatirea anxietatii induse de stres, desi alte cercetari nu au ajuns la rezultate concludente in acest sens.
Lactobacillus acidophilus
Unele cercetari au constatat o imbunatatire al apetitului si al calitatii somnului la participantii care au administrat Lactobacillus acidophilus.
Lactobacillus gasseri CP2305
Un studiu a constatat ca Lactobacillus gasseri CP2305 pare sa ajute la atenuarea anxietatii si tulburarilor de somn.
Bifidobacterium longum
Un studiu a constatat ca Bifidobacterium longum poate ajuta la reducerea raspunsului la stres si la reducerea simptomele de anxietate si depresie. Utilizarea Bifidobacterium breve A-1 la participantii cu schizofrenie a parut, de asemenea, sa ajute in ceea ce priveste anxietatea si depresia.
Un studiu care a folosit Lactobacillus Helveticus R0052 si Bifidobacterium Longum R0175 a evidentiat imbunatatiri in ceea ce priveste anxietatea, depresia si stresul. Un alt studiu a sugerat, de asemenea, ca probioticele ar putea ajuta la reducerea anxietatii.
Bibliografie:
Ma T, Jin H, Kwok LY, Sun Z, Liong MT, Zhang H. Probiotic consumption relieved human stress and anxiety symptoms possibly via modulating the neuroactive potential of the gut microbiota. Neurobiol Stress. 2021 Jan 12;14:100294. doi: 10.1016/j.ynstr.2021.100294. PMID: 33511258; PMCID: PMC7816019.
Merkouris E, Mavroudi T, Miliotas D, Tsiptsios D, Serdari A, Christidi F, Doskas TK, Mueller C, Tsamakis K. Probiotics' Effects in the Treatment of Anxiety and Depression: A Comprehensive Review of 2014-2023 Clinical Trials. Microorganisms. 2024 Feb 19;12(2):411. doi: 10.3390/microorganisms12020411. PMID: 38399815; PMCID: PMC10893170.
Probiotics may help boost mood and cognitive function, Harvard Health Publishing official website
Anxiety is linked to gut health: Could probiotics help treat it?, Medical News today official website
Autor: Farmacist Marza Andreea Simona
Favorite
Coșul meu
Cumpara 
