Ce este lupusul?
Lupusul este o boala autoimuna cronica (care persista pe toata durata vietii) si poate afecta orice parte a corpului. Precum in toate bolile autoimune, sistemul imunitar al organismului nu mai diferentiaza celulele, tesuturile si organele sanatoase de cele nesanatoase si ataca propriile structuri, generand inflamatie si diverse simptome la nivelul articulatiilor, pielii, rinichilor, celulelor sangvine, creierului, inimii si plamanilor.
Care sunt tipurile de lupus?
Exista mai multe tipuri de lupus:
Lupusul eritematos sistemic (LES)
Acesta este cel mai frecvent si cel mai grav tip de lupus. Lupusul eritematos sistemic afecteaza intregul organism. Simptomele comune includ oboseala, caderea parului, sensibilitate la soare, articulatii dureroase si umflate, febra inexplicabila, eruptii cutanate si probleme cu rinichii.
Lupus eritematos cutanat
Simptomele lupusului eriematos cutanat pot include eruptii cutanate, caderea parului, inflamarea vaselor de sange, ulcere si sensibilitate la soare.
Lupusul eritematos cutanat afecteaza doar pielea si este de doua tipuri:
- Lupus eritematos discoid. Se manifesta sub forma unei eruptii cutanate discoide (dezvoltarea unor pete sub forma de disc, de moneda) care debuteaza de obicei sub forma unei eruptii cutanate rosii care devine solzoasa sau isi schimba culoarea in maro inchis. Aceste eruptii apar adesea pe fata si pe scalp, dar pot afecta si alte zone ale corpului. Multe persoane care sufera de lupus eritematos discoid prezinta si cicatrici. Uneori, persoanele afectate de acest tip de lupus pot prezenta si leziuni, rani, la nivelul cavitatilor nazale si la nivelul caviatii orale. In unele cazuri, lupusul eritematos discoid poate evolua catre lupus eritematos sistemic.
- Lupusul eritematos cutanat subacut provoaca leziuni ale pielii care apar pe parti ale corpului expuse la soare. Aceste leziuni nu produc cicatrici.
Lupus indus de medicamente
Lupusul indus de medicamente este un tip de lupus care se manifesta pe termen scurt si este cauzat de anumite medicamente. Simptomele lupusului indus de medicamente sunt asemanatoare cu cele ale lupusului eritematos sistemic, cum ar fi durerile articulare, durerile musculare si febra. Dar simptomele nu sunt de obicei la fel de grave. De asemenea, lupusul indus de medicamente afecteaza rar organele majore. Cel mai adesea, boala dispare atunci cand se inceteaza administrarea medicamentului raspunzator pentru declansarea simptomelor.
Medicamentele care provoaca cel mai frecvent lupusul indus de medicamente sunt utilizate pentru a trata alte probleme cronice de sanatate.
Lupusul neonatal
Lupusul neonatal este un tip rar de lupus care afecteaza nou-nascutii si este cauzat de anumiti anticorpi ce pot fi transmisi de la mama care sufera de lupus la fat. Dar, nu este obligatoriu ca acesti anticorpi sa fie transmisi. Majoritatea bebelusilor mamelor cu lupus sunt sanatosi.
De asemenea, este posibil ca un copil sa aiba lupus neonatal, chiar daca mama nu are lupus in prezent. Dar, daca un copil se naste cu lupus, adesea mama va dezvolta lupus mai tarziu in viata.
La nastere, un copil cu lupus neonatal poate prezenta eruptie cutanata, probleme hepatice sau probleme hematologice. Aceste simptome dispar adesea complet dupa cateva luni si nu persista. Sugarii cu lupus neonatal pot prezenta, de asemenea, o malformatie cardiaca rara.
Care sunt cauzele aparititei lupusului?
Cauzele aparitiei lupusului sunt inca studiate.
Genele joaca un rol important, dar nu reprezinta singurul factor decisiv pentru dezvoltarea lupusului. Desi unele persoane sunt purtatoare de una sau mai multe gene asociate cu dezvoltarea lupusului, exista sanse minore ca acestea sa dezvolte boala.
Cercetatorii studiaza si alte posibile cauze, cum ar fi:
- Factorii de mediu. Lumina soarelui, stresul, fumatul (expunerea la substantele toxice din fumul de tigara), anumite medicamente si virusi (precum virusul Epstein-Barr) pot declansa simptome la persoanele predispuse din punct de vedere genetic.
- Hormonii precum estrogenul. Lupusul este mai frecvent la femei in perioada fertila, cand nivelurile de estrogen sunt cele mai ridicate.
- Probleme legate de sistemul imunitar. Sistemul imunitar protejeaza organismul producand proteine numite anticorpi. Acesti anticorpi fie neutralizeaza posibilele amenintari cum ar fi virusi, bacterii, fie trimit un semnal catre anumite celule pentru a reactiona impotriva acestora.
Cand o persoana are o afectiune autoimuna, cum ar fi lupusul, sistemul imunitar nu poate face diferenta intre invadatori sau antigene si tesutul sanatos. Ca urmare, sistemul imunitar directioneaza anticorpii atat impotriva tesutului sanatos, cat si impotriva antigenelor. Acest lucru provoaca simptome de tip inflamator.
Anticorpii antinucleari (ANA) sunt prezenti in mod obisnuit la persoanele cu afectiuni autoimune, cum ar fi lupusul. Ei functioneaza prin tintirea nucleului propriilor celule ale corpului. Nucleul este partea celulei care contine materialul genetic vital. Actiunea anticorpilor asupra celulelor le poate afecta dezvoltarea si functionalitatea.
Un proces natural care are loc pe masura ce corpul isi reinnoieste celulele este cel de moarte celulara. Cercetarile sugereaza ca, din cauza factorilor genetici, este posibil ca organismul persoanelor cu lupus sa nu elimine aceste celule care nu mai sunt vii. Celulele moarte care raman pot duce la producerea de autoanticorpi, cum ar fi ANA, care continua sa atace organismul, provocand simptomele lupusului.
Care sunt simptomele lupusului la nivel de sisteme si organe?
- Dureri musculare si articulare. Simptomele de la acest nivel pot fi insotite sau nu de inflamatie. Aceste simptome apar la majoritatea persoanelor cu lupus. Zonele corpului la nivelul carora apar aceste manifestari sunt gatul, coapsele, umerii si partea superioara a bratelor.
- Febra. O febra mai mare de 38 grade Celsius afecteaza multe persoane cu lupus. Febra este adesea cauzata de fenomenul inflamator sau de infectie.
- Eruptii cutanate. Este posibil sa apara eruptii cutanate pe orice parte a corpului expusa la soare, cum ar fi fata, bratele si mainile. Un semn comun al lupusului este o eruptie rosie, in forma de fluture, pe nas si obraji.
- Dureri in piept. Lupusul poate declansa inflamatie la nivelul mucoasei plamanilor. Acest lucru poate provoaca dureri in piept in timpul unei respiratii profunde.
- Pierderea parului. Caderea parului poate fi cauzata si de lupus.
- Sensibilitate la soare sau la lumina. Majoritatea persoanelor cu lupus este sensibila la lumina, o manifestare numita fotosensibilitate. Expunerea la lumina poate provoca eruptii cutanate, febra, oboseala sau dureri articulare la unele persoane cu lupus.
- Probleme cu rinichii. Jumatate dintre persoanele cu lupus prezinta probleme renale, complexul de simptome de acest tip purtand denumirea de nefrita lupica. Simptomele includ crestere in greutate, umflarea gleznelor, hipertensiune arteriala si reducerea functiei renale.
- Afte bucale. Denumite si ulceratii, aceste rani apar de obicei pe cerul gurii, dar pot aparea si la nivelul gingiilor, in interiorul obrajilor si pe buze. Acestea pot fi nedureroase sau pot fi insotite de dureri sau de uscaciunea gurii.
- Oboseala prelungita sau extrema. Epuizarea se manifesta prin oboseala accentuata chiar si dupa un somn de calitate. Oboseala poate fi, de asemenea, un semn de avertizare al unei crize de lupus.
- Anemie. Oboseala ar putea fi un semn de anemie, o afectiune care se intampla atunci cand corpul nu are suficiente celule rosii din sange pentru a transporta oxigen in tot corpul.
- Probleme de memorie. Unele persoane cu lupus raporteaza probleme precum amnezia sau confuzia.
- Probleme legate de coagularea sangelui. Este posibil ca persoanele cu lupus sa prezinte un risc mai mare de coagulare al sangelui.
- Afectiuni ale ochilor. Este posibil ca persoanele cu lupus sa prezinte ochi uscati, inflamatii ale ochilor si eruptii cutanate la nivelul pleoapelor.
Este lupusul contagios?
NU, lupusul nu este contagios.
Cum poate fi diagnosticat lupusul?
Nu exista un test specific care sa poata diagnostica lupusul. O combinatie de teste de sange, urina, prezenta unor simptome si constatarile examenului fizic pot conduce la diagnostic.
Analize de laborator
Testele de sange si urina pot include:
- Hemoleucograma completa. Rezultatele pot indica daca este prezenta anemia, care apare de obicei in lupus. Un numar scazut de globule albe sau trombocite poate aparea, de asemenea, in lupus.
- Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH). Un VSH mare poate indica o boala sistemica, cum ar fi lupusul. Viteza de sedimentare a hematiilor nu reprezinta un test specific pentru nici o boala. Poate fi crescuta in caz de lupus, infectie, afectiuni inflamatorii sau cancer.
- Evaluarea rinichilor si a ficatului. Testele de sange pot evalua cat de bine functioneaza rinichii si ficatul. Lupusul poate afecta aceste organe.
- Analiza urinei. O examinare a unei probe de urina poate arata un nivel crescut de proteine sau de hematii in urina. Acestea pot aparea daca lupusul a afectat rinichii.
- Test de anticorpi antinucleari (ANA). Un test pozitiv pentru prezenta acestor tip de anticorpi indica un sistem imunitar stimulat. In timp ce majoritatea persoanelor cu lupus are un test ANA pozitiv, majoritatea persoanelor cu un ANA pozitiv nu are lupus. Daca testul este pozitiv pentru ANA, medicul poate recomanda testari mai specifice:
• APL: APL-urile sunt un tip de anticorpi directionati impotriva fosfolipidelor. APL sunt prezenti la pana la 50% dintre persoanele cu lupus. Persoanele fara lupus pot avea de asemenea testul pozitiv.
• Test de anticorpi anti-ADN: Aproximativ 30% dintre persoanele cu lupus pezinta un test pozitiv pentru acesti anticorpi. Este mai probabil ca rezultatul sa fie pozitiv in timpul unei eruptii. Sunt prezenti la mai putin de 1% dintre persoanele fara lupus si este rar la cei cu alte boli reumatismale. Prin urmare, este un test util pentru a confirma un diagnostic de lupus.
• Anticorp anti-Smith: Aproximativ 20% dintre persoanele cu lupus prezinta rezultat pozitiv la aceasta testare.
• Anticorp anti-U1RNP: Aproximativ 25-30% dintre persoanele cu lupus au anticorpi anti-U1RNP si mai putin de 1% dintre persoanele fara lupus ii au. Acesti anticorpi pot fi prezenti si in alte afectiuni autoimune.
• Anticorpi anti-Ro/SSA si anti-La/SSB: Intre 30-40% dintre persoanele cu lupus au anticorpi anti-Ro/SSA si anti-La/SSB. Acesti anticorpi nu sunt specifici lupusului.
• Anticorpii antihistone: Acestia sunt proteine care joaca un rol important in structura ADN-ului. Prezenta acestora nu confirma neaparat un diagnostic de lupus.
• Testul de complement seric (sange): Acest test masoara nivelurile de proteine pe care organismul le consuma atunci cand are loc un fenomen inflamatoriu. Daca o persoana are niveluri scazute, acest lucru sugereaza ca exista inflamatie in organism.
Teste imagistice
Daca medicul dumneavoastra suspecteaza ca lupusul va afecteaza plamanii sau inima, va poate sugera:
- Radiografie pulmonara
- Ecocardiograma
- Biopsie
Biopsia cutanata este uneori efectuata pentru a confirma un diagnostic de lupus care afecteaza pielea.
Care este tratamentul lupusului?
Tratamentul medicamentos
Tratamentul pentru lupus are ca scop reducerea inflamatiei pentru a proteja organele de leziuni si pentru a preveni eruptiile cutanate. Fiecare persoana este diferita, iar planul de tratament poate varia in functie de tipul de lupus, de amploarea inflamatiei si de starea organelor.
Tratamentele cele mai uzuale pentru lupus includ:
- Hidroxiclorochina: Acesta este un medicament antimalaric care trateaza eruptiile cutanate si simptomele artritei in lupus.
- Corticosteroizi si imunosupresoare: Medicii pot prescrie corticosteroizi in doze mari, cum ar fi prednisonul, si medicamente care suprima sistemul imunitar, cum ar fi micofenolatul si metotrexatul. Acest tratament isi propune controlul fenomenului inflamator.
- Belimumab: Acesta este un agent biologic aprobat de Food and Drug Administration (FDA) pentru a trata lupusul eritematos sistemic.
Medicul poate prescrie si alte medicamente pentru a trata complicatiile care apar frecvent la persoanele cu lupus.
Remedii naturale
Deoarece lupusul tratat inadecvat poate duce la leziuni semnificative ale organelor, medicii recomanda adesea remedii la domiciliu si modificari ale stilului de viata impreuna cu tratamentul prescris.
Un posibil mod in care o persoana isi poate gestiona simptomele lupusului acasa este prin dieta. Desi cercetarile sunt limitate cu privire la modul in care dieta influenteaza lupusul, unele dovezi sugereaza ca aceasta poate juca un rol destul de important in gestionarea bolii.
O persoana ar trebui sa urmareasca adoptarea unei diete echilibrate si variate, care sa contina fructe si legume, cereale integrale si o cantitate moderata de proteine. Lupusul poate varia foarte mult de la o persoana la alta, asa ca o persoana cu lupus ar trebui sa discute cu un medic nutritionist care poate stabili o dieta personalizata.
Unele modificari din cadrul unei diete pentru o persoana cu lupus ar putea include:
- aport adecvat de acizi grasi omega 3
- o dieta mai saraca in colesterol si reducerea aportului de grasimi saturate
- un aport mai scazut de sodiu
- un aport suficient de vitamina D si vitamine din complexul B
Alte modificari ale stilului de viata pe care o persoana cu lupus le poate face pentru a ajuta la gestionarea starii de sanatate includ:
- Evitarea fumatului: fumatul poate afecta multe organe si poate duce la o agravare a simptomelor lupusului.
- Reducerea cantitatii de alcool: Alcoolul poate reduce eficacitatea anumitor medicamente si poate afecta sanatatea ficatului. O persoana ar trebui sa discute cu un medic despre modul in care alcoolul poate interactiona cu tratamentul si starea actuala de sanatate.
- Practicarea unei activitati fizice moderate: Exercitiile cu impact redus, cum ar fi mersul pe jos, inotul, pilates-ul si yoga, pot permite unei persoane sa-si intareasca corpul fara riscul de a agrava inflamatia articulatiilor. Exercitiile fizice moderate pot imbunatati sanatatea inimii, plamanilor, oaselor si articulatiilor si pot contribui pozitiv la sanatatea psihologica a unei persoane care se confrunta cu stresul unei afectiuni precum lupusul.
Importanta comunitatii si integrarii in societate
Cercetarile sugereaza ca 43% dintre persoanele cu lupus sunt ingrijorate din cauza izolarii sociale, iar 30% considera ca impactul emotional al bolii lor este gresit inteles. O persoana cu lupus poate beneficia de un sistem de sprijin. Acest lucru poate veni de la prieteni si familie sau din comunitatile online.
Gestionarea stresului este, de asemenea, foarte importanta. Stresul poate declansa crize de lupus. Reducerea stresului si dezvoltarea abilitatilor de gestionare a situatiilor stresante pot ajuta la reducerea sau prevenirea incidentei crizelor de lupus.
Bibliografie:
Lupus, NHS official website
Yvette Brazier, Stella Bard MD, Lupus disease: Symptoms, causes, diagnosis, and more, Medical News Today official website
Lupus Symptoms, CDC official website
Lupus, Mayo Clinic official website
Lupus in Women, CDC official website
ANA test, Mayo Clinic official website
Autor: Farmacist Marza Andreea Simona
Favorite
Cosul meu
Cumpara 
