Ce este mastita?
Mastita reprezinta o inflamatie a tesutului mamar, localizata la nivelul sanului, ce poate implica si o posibila infectie, dar nu intotdeauna. Mastita apare cel mai frecvent la femeile care alapteaza.
Angorjarea sanilor este diferita de mastita si apare la 2-4 zile dupa nastere cand sanii isi maresc volumul, pe masura ce apare lactatia. Pentru a sustine lactatia, volumul de lichide creste si circulatia sangvina de la nivelul sanilor se intensifica, aceste fenomene producand durere locala. Simptomele se pot manifesta pe o perioada de maxim cinci zile si rareori pot persista mai mult de 2 saptamani dupa nasterea copilului. Spre deosebire de mastita, nu sunt necesare antibiotice pentru tratament. Remediile utilizate la domiciliu sunt de obicei suficiente.
Infundarea canalelor lactifere este, de asemenea, un fenomen diferit de mastita si reprezinta un blocaj la nivelul canalelor care transporta laptele la nivelul sanilor. Este posibil sa se simta ca un mic nodul in san care poate fi dureros. Poate fi cauzat de golirea incompleta a sanilor sau de un interval mult prea mare de timp dintre episoadele de alaptare. De obicei, dispare de la sine in 24-48 de ore, fara niciun tratament special. Alaptarea poate ajuta la indepartarea blocajului ce cauzeaza infundarea canalului lactifer. Spre deosebire de mastita, nu este nevoie de antibiotice si nici nu apare febra.
Tipuri de mastita
Mastita lactationala
Acesta este cel mai frecvent tip de mastita si apare in timpul alaptarii. Cauza acestui tip de mastita este de obicei o infectie. Staphylococcus aureus este cea mai frecventa cauza infectioasa a mastitei lactationala.
Mastita periductala
Mastita periductala este o mastita nonlactationala care este benigna. Canalele de sub mameloane devin inflamate si infectate. Acest lucru afecteaza mai ales femeile de varsta reproductiva.
Mastita granulomatoasa
Acesta este un tip de mastita nelactationala rara, care afecteaza mai ales femeile in decurs de 5 ani de la nastere.
Care sunt cauzele mastitei?
Mastita este o afectiune frecventa la femeile care alapteaza. Cea mai frecventa cauza a mastitei este infundarea unui canal lactifer. Acest lucru se intampla de obicei atunci cand corpul produce o cantitate mai mare de lapte decat poate consuma copilul. Cand laptele revine, infunda canalul lactifer si inflameaza tesuturile din jurul.
Canalele lactifere se pot infunda si daca bebelusul nu se ataseaza corespunzator la san, nu se poate alimenta cu lapte matern, daca acesta prefera un anumit san in detrimentul celuilalt sau daca sanul nu este golit complet prin alaptare sau pompare. Un tip rar de cancer de san numit carcinom inflamator poate provoca si mastita.
Mastita poate sa apara si atunci cand bacteriile din cavitatea orala a bebelusului sau de pe suprafata pielii patrund intr-un canal lactifer printr-o leziune de la nivelul mamelonului. Bacteriile se pot reproduce in laptele din canalele lactifere provocand mastita bacteriana.
Riscul de a dezvolta mastita este mai crescut in primele 3 luni de alaptare.
Mastita periductala este mai frecventa la femeile care fumeaza, diabetice, care sufera de obezitate sau care au piercing in mamelon. Acest tip de mastita poate sa apara, de asemenea, daca bacteriile patrud printr-o leziune localizata la nivelul mamelonului in laptele matern din san.
Cauza mastitei granulomatoase nu este clara. Acest tip de mastitia a fost asociat cu boli autoimune sau cu utilizarea contraceptivelor orale. Cu toate acestea, exista cazuri de persoane care dezvolta aceasta afectiune si care nu indeplinesc aceste criterii.
Care sunt simptomele mastitei?
Simptomele precoce ale mastitei pot semana cu simptome specifice gripei. De asemenea, aparitia tumefierii si a durerii la nivelul sanilor poate semnala debutul mastitei.
Simptomele frecvente ale mastitei includ:
- Dureri la nivelul sanilor, caldura si tumefiere
- Roseata locala
- Nodul sau o zona dura la nivelul sanilor
- Febra
- Simptome asemanatoare gripei, cum ar fi dureri corporale sau frisoane
- Oboseala
- Ganglioni limfatici inflamati sau sensibili la la nivelul axilei de pe aceeasi parte cu sanul afectat
- Mancarime
- Abces
Un abces mamar poate reprezenta o complicatie a mastitei. Masele necanceroase, cum ar fi abcesele, sunt sensibile si prezinta mobilitate. Marginea masei este de obicei regulata si bine definita.
O infectie a sanului cauzata de cancerul de san inflamator provoaca, de asemenea, roseata si tumefiere. Pielea sanului poate avea aspect roz, roscat-violet sau poate avea aspect de echimoza si pielea poate avea aspect de coaja de portocala. Este important ca pacienta sa apeleze medicul in aceasta situatie. De asemenea trebuie apelat medicul, daca simptomelor specifice mastitei li se asociaza si:
- scurgeri anormale la nivelul mameloanelor
- durerea semnificativa a sanilor
- simptome precum roseata, tumefiere, durere care interfereaza cu alaptarea sau o masa sau un nodul sensibil la san care nu dispare dupa alaptare.
Urmatoarele simptome necesita tratament de urgenta:
- febra ridicata si persistenta
- greata sau varsaturi
- scurgeri purulente la nivelul sanilor
- zone rosii care se extind spre brat sau spre piept
- ameteli, lesin sau confuzie
Cum poate fi diagnosticata mastita?
Diagnosticul de mastita si de abces mamar se poate face de obicei pe baza unui examen fizic efectuat de catre medic.
Daca nu este clar daca formatiunea de la nivelul sanilor este un abces sau o tumoare, este posibil sa se recomande o ecografie. Acest test neinvaziv permite medicului sa diferentieze abcesul de o tumoare.
De asemenea, se poate preleva o proba fie din laptele matern, fie din abces pentru a identifica tipul bacteriei ce a cauzat infectia. Aceste informatii pot ajuta medicul sa decida ce fel de antibiotic trebuie administrat.
In anumite cazuri se poate recomanda si mamografie sau biopsie deoarece un tip rar de cancer de san poate produce simptome asemenatoare mastitei.
Care este tratamentul mastitei?
Cu tratamentul adecvat, se pot observa imbunatatiri in 24 pana la 72 de ore. Vindecarea completa poate surveni in decurs de 10-14 zile. Tratamentul pentru mastita implica reducerea inflamatiei si a durerii si prevenirea aparitiei unei infectii.
Tratamentul la domiciliu pentru mastita inflamatorie include:
- Gheata: Se poate utiliza o punga de gheata pentru a reduce tumefierea. Nu este indicata aplicarea caldurii in caz de mastita.
- Analgezice: Utilizarea medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene care se elibereaza fara prescriptie medicala (AINS) cum ar fi ibuprofenul sau naproxenul poate reduce tumefierea si durerea.
- Drenajul limfatic: Drenajul limfatic implica o presiune usoara aplicata asupra sanului in directia ganglionilor limfatici de deasupra claviculei si axilei. Reducerea tumefierii se poate produce prin deplasarea lichidului.
- Purtarea unui sutien de sustinere: Un sutien de sustinere nu este strans si nu pune presiune suplimentara asupra sanilor.
NU este indicat in mastita:
- masajul agresiv al sanilor
- utilizarea dispozitivelor de masaj la nivelul sanilor
- aplicarea caldurii
Medicamente pentru mastita bacteriana
Daca tratamentul la domiciliu pentru mastita inflamatorie nu ajuta, este posibil ca aceasta sa fi evoluat spre mastita bacteriana. Medicul poate prescrie un antibiotic pentru a trata mastita bacteriana. Antibioticele pot trata infectia bacteriana. Medicamentele eliberate fara prescriptie medicala, cum ar fi paracetamolul si ibuprofenul, pot ajuta la reducerea durerii sau/si inflamatiei, dar nu pot trata infectia.
Tratamentul mastitei depinde si de prezenta abcesului mamar. Majoritatea abceselor mamare se dezvolta ca o complicatie a mastitei lactationale. Incidenta abcesului mamar variaza intre 0,4 si 11% din totalitatea femeilor care alapteaza. Managementul traditional al abceselor mamare implica incizia si drenajul puroiului si administrarea antibioticelor antistafilococice. Predominanta prezentei Staphylococcus aureus permite o alegere rationala a antibioticului. Aspiratia puroiului, de preferinta sub control ecografic, a inlocuit in prezent interventia chirurgicala deschisa ca prima linie de tratament.
Cum poate fi prevenita mastita?
Mastita poate fi greu de prevenit. Unele persoane sunt mai predispuse la mastita, in special femeile care alapteaza pentru prima data.
Exista anumite masuri care pot ajuta la prevenirea mastitei precum:
- Consum crescut de lichide pentru a evita deshidratarea
- Adoptarea unei diete sanatoase. Alimentele bogate in lecitina precum soia, arahidele si galbenusurile de ou pot ajuta la prevenirea blocarii canalelor lactifere
- Purtarea unor haine usoare si largi. Hainele stramte pot creste presiunea de la nivelul sanilor
- Pastrarea unei bune igiene in procesul de alaptare
- Alaptarea din ambii sani
- Golirea completa a sanilor
- Evitarea craparii mameloanelor si utilizarea unor tehnici corecte de alaptare
- In cazul craparii mameloanelor, tratarea acestora si aerisirea leziunilor
- Prevenirea acumularii umezelii la nivelul sanilor
Bibliografie:
Mastitits, Mayo Clinic official website
Mastitia, Cleveland clinic official website
Breast Infection (Mastitis): Symptoms and Treatment, WebMD official website
Mastitis, Australian Breastfeeding Association official website
Kataria K, Srivastava A, Dhar A. Management of lactational mastitis and breast abscesses: review of current knowledge and practice. Indian J Surg. 2013 Dec;75(6):430-5. doi: 10.1007/s12262-012-0776-1. Epub 2012 Dec 12. PMID: 24465097; PMCID: PMC3900741.
Autor: Farmacist Marza Andreea Simona
Favorite
Cosul meu
Cumpara 
