Prurit (mancarimea pielii) (informatii utile)

Ce este pruritul?

Pruritul reprezinta termenul medical pentru mancarimea pielii. Mancarimea este o senzatie iritanta care genereaza impulsul de a scarpina pielea. Pruritul poate fi insotit si de eruptie cutanata sau de urticarie.

Tipuri de prurit:

- Pruritul cutanat, denumit si pruritoceptiv, este cauzat de inflamatia pielii.

- Pruritul neuropatic este cauzat de o mancarime care apare oriunde de-a lungul caii nervoase aferente din cauza leziunilor sistemului nervos. Se observa de obicei in nevralgia herpetica, scleroza multipla si tumorile cerebrale.

- Pruritul neurogen are originea centrala, fara dovezi de patologie neuronala.

- Pruritul psihogen este observat in starile delirante, cum ar fi parazitofobia.

Care sunt cauzele pruritului?

Pruritul dermatologic poate avea diverse cauze, dintre care cele mai frecvente sunt:

- Xeroza sau pielea uscata- reprezinta o cauza frecventa a pruritului. Xeroza poate fi exacerbata de factorii de mediu, cum ar fi aerul rece, umiditatea scazuta sau incalzirea din incaperi.

- Dermatita atopica sau eczema

- Scabia- este cauzata de acarianul Sarcoptes scabiei. Pacientii infestati cu acesti paraziti pot prezenta mancarimi pe intregul corp.

- Dermatita herpetiforma- este o eruptie papuloveziculara intens pruriginoasa

- Lichen simplex cronic, sau neurodermatita, se refera la pete localizate, lichenificate ale pielii, pruriginoase cauzate de zgarieturi frecvente. Stimulul pentru mancarime este necunoscut, dar aceste zone pot raspunde la aplicarea locala a corticosteroizilor.

O serie de alte afectiuni dermatologice pot provoca prurit, precum:

- Psoriazis

- Lichen plan

- Dermatita de contact

- Infectii fungice

- Muscaturi de insecte

- Pediculoza

- Urticarie

- Arsuri solare

- Eruptie polimorfa

- Pitiriazisul

- Sarcini electrostatice (frecarea dintre nailon si lana)

- Fibra de sticla si alti iritanti

Prurit de natura psihologica

Pruritul, ca si durerea, nu este doar de natura fiziologica, ci are si o componenta psihologica profunda. Pentru pacientii cu prurit persistent, care nu sunt diagnosticati cu o anumita afectiune, scarpinatul poate fi o metoda de eliberarare a tensiunii emotionale. Nu este clar modul in care tensiunea si emotiile reprimate sunt implicate in pruritul de natura psihologica

Prurit sistemic

Pacientul cu prurit generalizat care se prezinta fara o cauza dermatologica sau psihologica evidenta trebuie evaluat pentru boala sistemica. Boli sistemice asociate frecvent cu pruritul sunt:

- Insuficienta renala cronica

-  Colestaza hepatica: ciroza biliara primara, colestaza sarcinii, contraceptive orale, obstructie biliara extrahepatica, hepatita, droguri

- Boli hematopoetice: policitemia vera, Boala Hodgkin, Mielom multiplu, Mastocitoza, anemia prin deficit de fier.

- Boli endocrine: tireotoxicoza, hipotiroidism, carcinom.

- Alte afectiuni: astm, Angina pectorala atipica, tumori, opiacee si alte medicamente, alimente (banane, cafea).

Alte cauze ale pruritului pot fi:

- Tulburari nervoase: scleroza multipla, nervii ciupit si zona zoster (herpes zoster)

- Boli psihiatrice: anxietatea, tulburarea obsesiv-compulsiva si depresia

- Sarcina

- Hemoroizii care ot provoca prurit anal

Care sunt simptomele pruritului?

Pruritul poate afecta doar anumite zone ale corpului, sau poate fi generalizat. Acesta poate fi insotit sau nu de alte simptome. Simptomele care pot insoti pruritul sunt:

- Piele inflamata

- Leziuni cutanate cauzate de zgarieturi

- Eczema, pete sau vezicule

- Piele uscata, crapata

- Placi solzoase

Care sunt persoanele mai predispuse la aparitia pruritului?

Orice persoana poate dezvolta prurit, dar anumite grupuri de persoane sunt mai susceptibile la aceasta afectiune, inclusiv:

- Persoanele cu alergii sezoniere, febra fanului, astm si eczeme

- Persoanele cu diabet

- Persoanele cu HIV/SIDA si diferite tipuri de cancer, in special cele cu leucemie sau limfom

- Femeile insarcinate

- Persoanele in varsta

Cum poate fi diagnosticat pruritul?

Pentru a diagnostica pruritul, medicul va efectua un examen fizic si va analiza simptomele si istoricul medical.

Testele care pot ajuta la diagnosticarea pruritului sunt:

- Teste de alergie

- Teste de sange pentru a identifica deficitul de vitamine si minerale sau probleme ale organelor interne, cum ar fi afectiuni hepatice, renale sau endocrine.

- Teste imagistice

- Biopsie cutanata. Acest test implica prelevarea unui esantion mic de piele si examinarea acesteia la microscop.

Care este tratamentul pruritului?

Tratamentul pruritului se concentreaza pe eliminarea cauzei mancarimii. Daca remediile la domiciliu nu amelioreaza simptomele, medicul poate recomanda medicamente pe baza de reteta sau alte tratamente. Controlul simptomelor pruritului necesita uneori terapie pe termen lung. Optiunile de tratament includ:

- Creme si unguente cu corticosteroizi. Daca pielea este inflamata si prezinta prurit, medicul poate recomanda aplicarea unei creme sau a unui unguent medicamentos pe zonele afectate. Apoi, pielea se poate acoperi cu o compresa umeda din bumbac. Umiditatea ajuta la absorbtia cremei si la atenurea pruritului prin efectul de racire.

Daca pruritul este sever si de lunga durata, medicul poate recomanda o rutina inainte de culcare:

- baie in apa calduta timp de 20 de minute

- aplicarea unui unguent ce contine corticosteroizi pe pielea umeda. Aceasta retine umiditatea si ajuta medicamentul sa se absoarba.

- repetarea rutinei cateva zile (durata tratamentului este stabilita de catre medic)

- Alte creme si unguente: creme si unguente ce contine inhibitori de calcineurina, cum ar fi tacrolimus si pimecrolimussau, creme pe baza de anestezice topice, antihistaminice, capsaicina, mentol si aloe vera.

- Medicamente orale. Antidepresivele numite inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS) pot fi utilizate in ameliorarea anumitor tipuri de mancarime pe termen lung. O alta optiune sunt antidepresivele triciclice, cum ar fi doxepina. Alte medicamente utilizate in tratamentul pruritului sunt: antihistaminicele, corticosteroizii orali si medicamentele imunosupresoare.

- Terapia cu lumina (fototerapie). Fototerapia presupune expunerea pielii la un anumit tip de lumina. Aceasta poate fi o optiune buna pentru persoanele care nu pot administra medicamente pe cale orala.

Masuri si remedii la domiciliu

- Hidratarea pielii pentru a preveni uscarea acesteia prin utilizarea regulata de creme si lotiuni.

- Utilizarea protectiei solare pentru a preveni arsurile solare si imbatranirea acesteia

- Utilizarea produselor hipoalergenice, fara parfum sau pentru piele sensibila, cum ar fi detergent si sapunuri, pentru a evita iritarea pielii.

- Baie sau dus cald (nu fierbinte) pentru a calma mancarimea

- Evitarea purtarii de tesaturi care provoaca iritatii ale pielii, cum ar fi lana sau tesaturile sintetice.

- Utilizarea de comprese reci pentru a calma senzatia de mancarime

Cum poate fi prevenit pruritul?

Desi nu pot fi prevenite toate tipurile de prurit, exista masuri ce pot fi luate pentru a reduce riscul de aparitie al pruritului:

- Protectie solara,  imbracaminte si accesorii cu protectie UV

- Consum crescut de apa

- Hidratarea zilnica si frecventa a pileii

- Utilizarea apei caldute la dus sau baie

- Gestionarea bolilor cronice ce pot genera prurit

- Utilizarea unui umidificator

- Evitarea alergenilor.

Bibliografie:

Itchy skin (pruritus), Mayo Clinic official website

Pruritus (Itchy Skin), Cleveland Clinic official website

Itching, Medline Plus official website

Your Skin, Pruritus, and Itching, WebMD official website

Why is my skin itchy?, Medical News Today official website

Tivoli YA, Rubenstein RM. Pruritus: an updated look at an old problem. J Clin Aesthet Dermatol. 2009 Jul;2(7):30-6. PMID: 20729968; PMCID: PMC2924137.

Autor: Farmacist Marza Andreea Simona