Ce este diabetul?
Diabetul este o afectiune care apare atunci cand glicemia (concentratia de glucoza din sange), este prea mare. Glucoza este principala sursa de energie a organismului. Organismul poate produce glucoza, dar glucoza provine si din alimentatie.
Insulina este un hormon produs de pancreas care contribuie la utilizarea glucozei de catre celule pentru productia de energie. Daca se instaleaza diabetul, acest lucru inseamna ca organismul nu produce suficienta insulina sau nu o utilizeaza in mod corescpunzator. Din aceasta cauza glucoza nu mai ajunge la celule si se cumuleaza in circulatia sangvina.
Care sunt simptomele diabetului?
Simptomele caracteristice diabetului pot fi urmatoarele:
- urinare in cantitate mare, adesea noaptea
- sete accentuata
- pierdere nejustificata in greutate
- senzatie accentuata de foame
- senzatie de amorteala si furnicaturi la nivelul extremitatilor
- oboseala extrema
- piele uscata
- intarzierea vindecarii ranilor
- infectii
Simptomele diabetului de tip 1
Persoanele care au diabet de tip 1 pot prezenta si greata, varsaturi sau dureri de stomac. Diabetul de tip 1 poate debuta la orice varsta, iar simptomele se pot dezvolta intr-o perioada scurta de timp si pot fi severe.
Simptomele diabetului de tip 2
Diabetul de tip 2 debuteaza de obicei la maturitate, desi apare din ce in ce mai des la copii si adolescenti. Simptomele se dezvolta in decurs de cativa ani si sunt dificil de identificat, de aceea este importanta cunoasterea si urmarirea factorilor de risc pentru diabetul de tip 2.
Simptomele diabetului gestational
Diabetul gestational (diabetul dezvoltat in timpul sarcinii) nu este caracterizat de simptome specifice. In sarcina, medicul recomanda o testare pentru diabet gestational intre saptamanile 24 si 28 de sarcina.
De ce este important regimul in diabet?
Respectarea unui plan alimentar sanatos si miscarea fac parte dintr-un stil de viata sanatos pentru o persoana diabetica si nu numai.
Un plan alimentar adaptat persoanelor cu diabet, dar si activitatea fizica pot ajuta la:
- mentinerea nivelului de glucoza din sange, al tensiunii arteriale si al colesterolului in limite normale
- pierdea in greutate sau mentinerea unei greutati corporale normale
- prevenirea sau intarzierea aparitiei complicatiilor diabetului
- obtinerea unei stari generale de bine
Care sunt alimentele permise in diabet?
Intr-un regim adaptat pentru diabet, se pot consuma in continuare alimentele preferate de pacient, insa este posibil sa fie nevoie ca acestea sa fie consumate in cantitati mai mici sau mai rar. Pentru un plan alimentar detaliat este indicat sa fie consultat medicul sau un specialist in nutritie si boli metabolice.
Principalele grupe alimentare ce pot fi introduse intr-un regim pentru diabet sunt:
• Legumele:
- legume fara amidon: anghinare, sparanghel, baby porumb, muguri de bambus, fasole (verde, galbena, italiana), muguri de fasole, sfecla, varza de Bruxelles, brocoli, varza (verde, bok choy, chinezeasca), morcovi, conopida, telina, castravete, vanata, verdeata, gulie, praz, ciuperci, bame, ceapa, pastai de mazare, ardei, ridichi, salata verde (cicoare, andive, scarola, salata verde, romaine, spanac, rucola, radicchio, nasturel), germeni, dovleac, rosie, napi.
- legume cu amidon: cartofi, porumb, mazare verde.
• Fructele: avocado, portocale, pepene galben, fructe de padure, mere, banane, struguri, mere, caise, cirese, grapefruit, kiwi, mango, nectarine, portocale, papaya, piersici, pere, ananas, prune, mandarine, pepene rosu etc.
• Cerealele: Cel putin jumatate din portia zilnica de cereale ar trebui sa fie constituita din cereale integrale si acestea pot include grau, orez, ovaz, porumb, orz si quinoa si produse precum paine, paste si cereale.
• Proteinele
- Proteine din surse vegetale: Fasole boabe si produse din fasole, hummus si falafel, linte, mazare, edamame, tartinabile precum untul de migdale, untul de caju sau untul de arahide, Tempeh, tofu.
Alimentele proteice pe baza de plante contin proteine de calitate, grasimi sanatoase si fibre. Ele variaza in ceea ce priveste cantitatea de grasimi si carbohidrati pe care le contin, asa ca este important sa se citeasca eticheta produselor.
- Proteine din surse animale
Peste si fructe de mare
Este important ca pestele sa fie inclus in alimentatie de cel putin doua ori pe saptamana.
- Peste bogat in acizi grasi omega-3: tonul albacore, heringul, macroul, pastravul curcubeu, sardinele si somonul.
- Alti pesti: somnul, codul, halibutul, bibanul, crapul.
- Scoici, crabi, surimi, homari, scoici, creveti si stridii.
Carne de pasare: carne de pui, carne de curcan.
Carnea de pasare poate fi consumata fara piele pentru a reduce aportul de grasimi saturate si de colesterol.
Branza si oua
Este de preferat branza cu continut scazut de grasimi sau branza obisnuita in cantitati mici, iaurtul si ouale intregi.
Vanat: bivol, strut, iepure, caprioara, porumbel, rata, gasca sau fazan (fara piele).
Carne de vita, porc, vitel si miel (se aleg portiunile de carne care contin mai putina grasime, cum ar fi muschiul).
Cel mai bine este sa se limiteze consumul de carne rosie, care este adesea mai bogata in grasimi saturate si de carnuri procesate precum sunca, slanina si cremwusti, care sunt adesea mai bogate in grasimi saturate si in sodiu.
• Nuci, alune si seminte.
• Uleiuri precum ulei de masline, ulei de canola.
Care sunt alimentele nepermise in regimul pentru diabet?
Mancarurile si bauturile care trebuie limitate intr-un regim pentru persoane diabetice includ:
- alimente prajite si alte alimente bogate in grasimi saturate si grasimi trans
- alimente bogate in sare sau sodiu
- dulciuri
- bauturi cu adaos de zaharuri
Este indicata evitarea alcoolului sau consumul moderat de alcool.
Este indicata utilizarea unui inlocuitor de zahar pentru indulcirea cafelei sau a ceaiului.
Ce alte aspecte sunt importante atunci cand se adopta un regim pentru persoane diabetice?
Frecventa meselor in regimul pentru diabet
Unele persoane cu diabet trebuie sa manance aproximativ la aceeasi ora in fiecare zi. Alte persoane pot opta pentru un program mai flexibil al meselor. In functie de medicamentele pentru diabet sau de tipul de insulina, poate fi necesar consumul aceleiasi cantitati de carbohidrati, la aceeasi ora in fiecare zi.
Daca se administreaza anumite medicamente pentru diabet sau insulina si se sare sau se amana o masa, nivelul glicemiei poate sa scada prea mult. Este indicat sa se consulte medicul in ceea ce priveste orarul meselor si al gustarilor.
Cantitatea mesei in regimul pentru diabet
Consumul cantitatii potrivite de alimente ajuta, de asemenea, la gestionareai nivelului de glucoza din sange si la gestionarea greutatatii corporale. Un medic specializat in diabet si boli de nutritie poate stabili gramajul portiilor si un plan caloric in functie de particularitatile fiecarui pacient.
Metoda farfuriei (conform American Diabbetes Association- ADA) estimeaza cantitatea din fiecare grup de alimente ce ar trebui consumat. Aceasta consta in umplerea a jumatate din farfurie cu legume fara amidon, a unui sfert din farfurie cu alimente proteice si a ultimului sfert din farfurie cu alimente cu carbohidrati. Aceasta se completeaza cu un pahar de apa sau cu o alta bautura fara calorii.
Planul alimentar zilnic poate include, de asemenea, gustari mici intre mese.
Considerente privind indulcitorii (inlocuitorii de zahar) in regimul pentru diabet
Indulcitori nutritivi
Zaharoza
Zaharoza, este o dizaharida compusa dintr-o molecula de glucoza si o molecula de fructoza si furnizeaza 4 kcal/gm.
Fructoza
Fructoza este o monozaharida care se gaseste in mod natural in fructe, in unele legume si in miere.
Fructoza consumata ca ,,fructoza libera", care se gaseste in mod natural in alimente precum fructele (care contin si fibre) poate avea ca rezultat un control glicemic mai bun in comparatie cu aportul izocaloric de zaharoza.
Indulcitori non-nutritivi
Indulcitorii non-nutritivi ofera cantitati nesemnificative de energie si provoaca o senzatie de dulce fara a creste concentratia de glucoza din sange sau sinteza de insulina. In prezent, exista sapte indulcitori nenutritivi, aprobati de FDA (Food and Drug Administration), care s-au dovedit a fi siguri atunci cand sunt consumati in cantitatile zilnice acceptabile de FDA :
Sucraloza este sintetizata din zaharoza obisnuita, dar este modificata astfel incat sa nu fie absorbita de catre organism. Sucraloza este de 600 de ori mai dulce decat zaharoza. Este stabila la caldura si poate fi folosita la gatit. A fost aprobata pentru utilizare de catre FDA in 1999.
Zaharina este de 200 pana la 700 de ori mai dulce decat zaharul. O eticheta de avertizare legata de cancer a fost eliminata in 2000, dupa ce FDA a stabilit ca poate fi considerata in general sigura (Generally Recognized as Safe- GRAS).
Acesulfamul K este de 200 de ori mai dulce decat zaharoza. Poate fi folosit la gatit. Gustul amar al acesulfamului poate fi redus sau eliminat foarte mult prin combinarea acesulfamului cu un alt indulcitor.
Neotamul este un derivat al dipeptidei fenilalaninei si acidului aspartic. Este de 7.000-13.000 de ori mai dulce decat zaharoza si nu are un efect semnificativ asupra glicemiei sau a insulinei a jeun la persoanele cu diabet zaharat de tip 2.
Aspartamul este un ester metilic al acidului aspartic si al dipeptidei fenilalaninei, ambii aminoacizi. FDA l-a aprobat in 1981 pentru utilizarea in anumite alimente, in 1983 pentru utilizarea in bauturi racoritoare si in 1996 ca indulcitor de uz general. Desi aspartamul furnizeaza 4 kcal/g, sunt necesare cantitati foarte mici pentru a atinge nivelurile dorite de indulcire, deoarece este de 200 de ori mai dulce decat zaharoza. Aspartamul produce fenilalanina, acid aspartic si metanol atunci cand este hidrolizat in intestin. Pacientii cu fenilcetonurie trebuie sa evite produsele care contin aspartam.
In urma a aproximativ 200 de studii efectuate la oameni si animale privind utilizarea unor cantitati obisnuite de aspartam in alimente, acesta este considerat sigur pentru sanatate si pare sa nu produca efecte adverse pe termen lung. Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentara (EFSA) a efectuat recent cea mai cuprinzatoare analiza a datelor disponibile atat publicate, cat si nepublicate, si a concluzionat ca, la nivelurile actuale de expunere, nu au fost observate probleme de siguranta care sa conduca la un risc crescut de cancer, leziuni genetice sau neurologice.
Stevia derivata din planta Stevia rebaudiana, este un indulcitor natural, necaloric. Are un gust intens dulce.
Poliolii sunt monozaharide hidrogenate si includ zaharuri precum sorbitol, manitol, eritritol, xilitol si D-tagatoza, precum si dizaharide hidrogenate precum izomalt, maltitol, lactitol si trehaloza. Poliolii sunt utilizati ca indulcitori si agenti de incarcare si sunt desemnati GRAS (Generally Recognized as Safe) de catre FDA. Poliolii contin, in medie, 2 kcal/gm. Studiile asupra subiectilor cu si fara diabet au aratat ca poliolii provoaca un raspuns postprandial la glucoza mai scazut decat zaharoza sau glucoza. Poliolii pot provoca diaree la daca se utilizeaza o cantitate mai mare de 20 de grame, in special la copii.
Considerente privind carbohidratii in regimul pentru diabet
Scopul principal in gestionarea diabetului zaharat este de a regla glicemia (postprandiala si a jeun). Cantitatea totala de carbohidrati consumata are cea mai puternica influenta asupra raspunsului glicemic. American Diabbetes Association- ADA recomanda urmatoarele:
- Sunt de preferat sursele de carbohidrati bogate in nutrienti, care care au un continut mare de fibre, inclusiv legume, fructe, leguminoase, cereale integrale, precum si produse lactate.
- Pentru persoanele cu diabet zaharat de tip 1 si pentru cei cu diabet zaharat de tip 2 carora li se prescrie un program flexibil de terapie cu insulina, se recomanda educarea pacientului despre modul in care poate contoriza cantitatea de carbohodrati, de grasimi si de proteine pentru a determina doza de insulina in timpul mesei si pentru a imbunatati nivelul glicemiei.
- Pentru persoanele a caror doza zilnica de insulina este fixa, medicul poate recomanda un aport de carbohidrati dependent de momentul administrarii si de cantitate, pentru a imbunatati controlul glicemic si a reduce riscul de hipoglicemie.
- Persoanele cu diabet zaharat si cele cu risc de a dezvolta boala, sunt sfatuite sa evite alimentele cu adaos de zahar si bauturile indulcite cu zahar (inclusiv sucuri de fructe) pentru a controla glicemia si greutatea corporala si pentru a reduce riscul de boli cardiovasculare si riscul de steatoza hepatica.
Considerente privind aportul de fibre in regimul pentru diabet
Pacientii cu diabet zaharat ar trebui sa consume 20 pana la 35 g de fibre din legume crude si cereale neprocesate (sau aproximativ 14 g de fibre la 1.000 kcal ingerate) pe zi (recomandarile sunt la fel si pentru restul populatiei). Aportul de fibre alimentare este asociat cu o mortalitate mai scazuta din toate cauzele la persoanele cu diabet. O masa bogata in fibre este procesata mai lent, ceea ce favorizeaza satietatea, poate fi mai saraca din punct de vedere caloric si poate contine mai putine zaharuri adaugate, ceea ce poate ajuta la combaterea obezitatii si, de asemenea, poate preveni riscul de boli de inima, diabet de tip 2 si cancer de colon. Daca persoana nu este obisnuita cu cantitati mai mari de fibre in dieta sa, acestea ar trebui adaugate treptat.
Considerente privind grasimile in regimul pentru diabet
Recomandarile Institutului de Medicina si al Academiei de Nutritie si Dietetica sunt ca 20% pana la 35% din totalul caloriilor ar trebui sa provina din grasimi (pentru o persoana sanatoasa). In prezent, exista cercetari limitate privind recomandarile in ceea ce priveste procentul de calorii totale provenite din grasimi pentru persoanele cu diabet zaharat.
Asociatia Americana de Diabet recomanda o dieta in stil mediteranean, bogata in grasimi mononesaturate si polinesaturate pentru a imbunatati metabolismul glucozei si a reduce riscul de boli cardiovasculare.
Acizi grasi mononesaturati
Grasimile mononesaturate (MUFA) se gasesc de obicei in uleiurile vegetale, cum ar fi uleiul de masline, arahide, avocado si canola si raman in stare lichida la temperaturi scazute. Alimentele bogate in MUFA includ avocado, peste gras, nuci si unturile din nuci.
Acizi grasi polinesaturati
Grasimile polinesaturate (PUFA) sunt de obicei lichide la temperatura camerei si se gasesc in uleiuri vegetale, cum ar fi uleiul de porumb, uleiul de sofranel si uleiul de soia.
Acizi grasi omega-3
Consumul de alimente bogate in acizi grasi EPA,DHA si ALA, precum pestele gras, nucile si semintele, este recomandat pentru a preveni sau trata bolile cardiovasculare.
Exista doua tipuri de acizi grasi omega-3 in peste: acidul eicosapentaenoic (EPA) si acidul docosahexaenoic (DHA). Forma de omega-3 din plante se numeste acid alfa-linolenic (ALA). Consumul a 2 portii pe saptamana de peste bogat in EPA si DHA este asociat cu un risc redus atat de moarte subita, cat si de moarte din cauza bolii coronariene la adultii sanatosi. Se recomanda prepararea pestelui fara prajire sau adaugarea de sosuri pe baza de smantana. Pestii ce contin cantitati mari de omega-3 includ somonul, tonul albacore, macroul, sardinele, heringul si pastravul de lac. Alimentele bogate in ALA includ nucile, semintele de in, semintele de chia si boabele de soia.
Grasimi saturate
Grasimile saturate sunt de obicei solide sau aproape solide la temperatura camerei. Toate grasimile animale, cum ar fi cele din carne si produse lactate, sunt saturate. Alimentele procesate si cele de tip fast food contin cantitati mari de grasimi saturate. Unele uleiuri vegetale pot fi, de asemenea, saturate, inclusiv uleiurile de palmier si uleiul de nuca de cocos. Uleiul precum cel de nuca de cocos si de palmier (uneori denumite uleiuri tropicale) sunt prezentate ca si grasimi saturate sanatoase, insa acest lucru nu este determinat cu exactitate. Asociatia Americana a Inimii recomanda consumul limitat de grasimi saturate si, atunci cand se gateste cu ulei, sa se opteze pentru uleiuri vegetale netropicale, cum ar fi uleiurile de canola, de porumb, de masline, de arahide, de sofran, de soia si de floarea soarelui.
In general, consumul de grasimi saturate este descurajat deoarece creste concentratiile de colesterol LDL si de colesterol total. Dietele bogate in grasimi saturate au fost corelate cu un risc crescut de boli cardiovasculare.
Considerente privind proteinele
American Diabetes Association sustine ca nu exista dovezi ca ajustarea nivelului zilnic al aportului de proteine poate imbunatati sanatatea persoanelor care sufera de diabet, insa unele cercetari au descoperit ca planurile alimentare care includ niveluri usor mai mari de proteine (20-30%), pot contribui la cresterea senzatiei de satietate. Pacientii diabetici cu boala renala trebuie sa respecte recomandarile individualizate in ceea ce priveste aportul de proteine.
Bibliografie:
Diabetes Diet, Eating, & Physical Activity, National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases official website
What Is Diabetes?, National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases official website
Diabetes Symptoms, CDC official website
Diabetic Diet, Medline Plus official website
Tips for Eating Well, American Diabetes Association official website
Non-starchy Vegetables, American Diabetes Association official website
Fruit, American Diabetes Association official website
Protein, American Diabetes Association official website
Gray A, Threlkeld RJ. Nutritional Recommendations for Individuals with Diabetes. [Updated 2019 Oct 13]. In: Feingold KR, Anawalt B, Blackman MR, et al., editors. Endotext [Internet]. South Dartmouth (MA): MDText.com, Inc.; 2000.
Diabetes diet: Create your healthy-eating plan, Mayo Clinic official website
Autor: Farmacist Marza Andreea Simona
Favorite
Cosul meu
Cumpara 
