Ce este o colonoscopie?
Colonoscopia este o procedura medicala de examinare a interiorului intestinului gros, care presupune explorarea colonului, rectului si anusului.
Pentru efectuarea procedurii se foloseste un colonoscop, un tub flexibil cu o camera iluminata la capat care trimite imagini din interiorul intestinului gros catre un ecran.
De ce se efectueaza o colonoscopie?
O colonoscopie poate fi efectuata in scop preventiv (de screening), in scop de diagnostic sau in scop terapeutic.
Colonoscopia efectuata in scop de screening
Statistic, riscul de a dezvolta cancer colorectal creste odata cu varsta, motiv pentru care Societatea Americana de Cancer recomanda screening-ul periodic incepand cu varsta de 45 de ani, daca nu exista alti factori de risc care sa indice colonoscopia mai devreme. Cancerul colorectal adesea nu provoaca niciun simptom decat in stadii avansate.
Este posibil sa fie necesara o colonoscopie pentru depistarea cancerului daca:
- persoana are peste 45 de ani si nu a efectuat nici un screening de cancer colorectal pana in momentul respectiv
- persoana nu a efectuat screening colorectal in ultimii 10 ani
- persoana prezinta antecedente familiale de cancer colorectal
- persoana sufera de o boala mostenita care creste riscul de cancer colorectal, cum ar fi polipoza adenomatoasa familiala sau sindromul Lynch
- persoana este diagnosticata cu boala inflamatorie intestinala
Colonoscopia efectuata in scop de diagnostic
Unele persoane efectueaza colonoscopie deoarece prezinta simptome pe care medicii doresc sa le investigheze mai amnuntit. Uneori se poate efectua si o biopsie. Prelevarea probei se poate efectua in timpul colonoscopiei.
Simptomele care ar putea indica necesitatea unei colonoscopii includ:
- Sangerare rectala sau secretii rectale
- Schimbari inexplicabile ale tranzitului intestinal, cum ar fi diareea, constipatia sau incontinenta
- Dureri abdominale persistente inexplicabile
- Scadere in greutate inexplicabila sau stagnarea cresterii la copii.
Colonoscopia ar putea ajuta la diagnosticarea urmatoarelor afectiuni:
- Colita cronica, cum ar fi colita ulcerativa sau boala Crohn
- Ischemie intestinala si colita ischemica
- Diverticuloza
- Ulcere si perforatii gastrice
- Obstructii ale intestinului gros
- Polipi colorectali si cancer colorectal
Colonoscopia efectuata in scop de tratament
In timpul unei colonoscopii, medicul poate efectua anumite proceduri de tratament precum:
- Indepartarea polipilor (polipectomie).
- Injectarea unor medicamente
- Eliminarea anumitor blocaje intestinale
- Montarea de stenturi
- Efectuarea unor tratamente cu laserul
In ce consta pregatirea pentru o colonoscopie? Ce trebuie sa faca pacientul inainte de o colonoscopie?
Pregatirea anterioara colonoscopiei este foarte importanta pentru a asigura succesul procedurii. Medicul ofera instructiuni detaliate ce trebuie urmate in zilele premergatoare investigatiei. Scopul acestora este de a pregati intestinul pentru colonoscopie. De acest lucru depinde acuratetea examinarii.
Cu cateva zile inainte de colonoscopie, este posibil ca medicul sa solicite pacientului modificarea si ajustarea dietei. De obicei, se va recomanda o dieta cu continut scazut de fibre timp de doua sau trei zile, urmata de o dieta cu lichide clare. Medicul poate solicita eliminarea anumitor alimente sau bauturi din dieta.
Medicul recomanda, de regula, si administrarea unei forme laxative in scopul eliberarii si curatarii colonului. Modul de administrare si/sau de preparare al acestuia depinde de produsul recomandat.
Cum decurge colonoscopia? Ce se intampla in timpul unei colonoscopii?
Modul in care este efectuata colonoscopia poate varia in functie de starea pacientului si in functie de practicile aplicate in cadrul unitatii medicale unde se efectueaza procedura.
In general, colonoscopia cuprinde urmatorii pasi:
- Indepartarea oricarei bijuterii sau a oricaror alte obiecte care ar putea incomoda procedura
- Indepartarea hainelor si imbracarea unui halat de unica folosinta
- Montarea unei branule sau a unui sistem pentru administrarea substantelor cu efect analgezic sau anestezic intravenos
- Se poate plasa si o masca pentru administrarea inhalatorie a oxigenului
- Se monitorizeaza ritmul cardiac, tensiunea arteriala, frecventa respiratorie si nivelul de oxigen pe tot parcursul procedurii.
- Adoptarea unei pozitii intinse, pe partea stanga cu genunchii spre piept
- Un tub lubrifiat, numit colonoscop, va fi introdus in rect, ulterior fiind explorat si restul intestinului grosl. Este posibil ca pacientul sa resimta o durere usoara, presiune sau crampe pe parcursul procedurii. Un medicament cu efect sedativ poate fi folosit pentru a reduce disconfortul.
- In functie de tipul de anesteziei utilizate, este posibil ca pacientul sa fie complet adormit in timpul procedurii. Daca pacientul este treaz, i se poate cere sa respire lent si adanc in timp ce colonoscopul este introdus la nivelul anusului sau cand medicul modifica pozitia acestuia. Acest lucru ajuta la relaxarea muschilor abdominali si la reducerea disconfortului. De asemenea, i se poate cere pacientului sa schimbe pozitia corpului pe parcursul procedurii.
- Colonoscopul are un canal care permite medicului sa pompeze aer, dioxid de carbon sau apa in colon. Aerul sau dioxidul de carbon dilata colonul, oferind o examinare mai clara a mucoasei colonului.
- Colonoscopul contine, de asemenea, o camera video minuscula in varf. Camera trimite imagini catre un monitor extern, astfel incat medicul poate studia interiorul colonului.
- De asemenea, medicul poate introduce instrumente prin canal pentru a preleva mostre de tesut (biopsii) sau pentru a elimina polipii sau alte zone de tesut anormal.
- Dupa procedura, colonoscopul este scos din intestin si procedura se incheie.
O colonoscopie dureaza de obicei aproximativ 30 pana la 60 de minute.
Care sunt indicatiile dupa colonoscopie?
Din cauza administrarii unor medicamente cu efect sedativ, pacientului nu ii este permis sa conduca sau sa manevreze utilaje dupa efectuarea procedurii. Este indicat ca pacientul sa fie insotit la domiciliu de catre un apartinator. Este posibil sa dureze pana la 24 de ore pentru ca efectele sedativului sa treaca in totalitate.
Este posibil sa apara o senzatie de balonare, crampe sau greata, timp de cateva ore dupa examinare, pe masura ce aerul este eliminat din colon.
Care sunt riscurile unei colonoscopii?
Ca in cazul oricarei proceduri invazive, pot aparea complicatii. Complicatiile legate de colonoscopie pot include:
- Sangerare dupa biopsie sau dupa indepartarea polipului
- Greata, varsaturi, balonare sau iritatie rectala cauzate de procedura sau de curatarea intestinului premergatoare examinarii
- Perforatie in peretele intestinal, care este o complicatie rara
Cum pot fi interpretate rezultatele unei colonoscopii?
Rezultat negativ
O colonoscopie este considerata negativa daca nu sunt identificate anomalii la nivelul colonului.
Medicul poate recomanda o alta colonoscopie:
- In 10 ani, daca exista un risc mediu de cancer de colon si daca nu exista alti factori de risc asociati cu aparitia cancerului de colon ( excluzand varsta polipii mici benigni).
- In 1 pana la 7 ani, in functie de factori precum: numarul, dimensiunea si tipul polipilor indepartati; daca exista antecedente de polipi in procedurile anterioare de colonoscopie, daca exista anumite sindroame genetice sau daca exista antecedente familiale de cancer de colon.
Daca a existat scaun rezidual in colon care a impiedicat examinarea completa a colonului, medicul poate recomanda repetarea colonoscopiei.
Rezultat pozitiv
O colonoscopie este considerata pozitiva daca sunt identificati polipi sau tesut anormal in colon.
Polipii indepartati in timpul colonoscopiei sunt trimisi la un laborator pentru analiza si pentru a determina daca sunt maligni, precancerosi sau benigni. In functie de dimensiunea si numarul polipilor, poate fi recomandat screening mai frecvent, la un anumit interval.
Medicul poate recomanda o alta conoscopie mai devreme de 7-10 ani daca:
- pacientul prezinta mai mult de doi polipi
- pacientul prezinta un polip mai mare de 1 centimetru
- polipi au fost insotiti de scaun rezidual in colon care au impiedicat examinarea completa a colonului
- polipi care prezinta anumite caracteristici celulare care indica un risc mai mare de cancer in viitor
Bibliografie:
Colonoscopy, NIH official website (National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases - NIDDK)
Colonoscopy, Medline Plus official website
Colonoscopy, Johns Hopkins Medicine official website
Colonoscopy, Mayo Clinic official website
Colonoscopy, Cleveland Clinic officil website
Colonoscopy, NHS official website
Colonoscopy, WebMD official website
Autor: Farmacist Marza Andreea Simona
Favorite
Cosul meu
Cumpara 
