Boala Meniere este o afectiune a urechii interne care se manifesta prin ameteli severe (vertij), tinitus, pierderea auzului si o senzatie de plenitudine sau de congestie in ureche. Boala Meniere afecteaza de obicei o singura ureche, dar la 15% - 25% dintre persoanele cu aceasta afectiune, ambele urechi pot fi afectate.
Boala Meniere se poate dezvolta la orice varsta, dar este mai probabil sa apara la adultii cu varsta cuprinsa intre 40 si 60 de ani.
Teoriile variaza cu privire la cauzele bolii Meniere. Unii cercetatori sustin ca afectiunea se poate dezvolta ca urmare a vasoconstrictiei, ca si in cazul migrenelor. Alte teorii sustin ca infectiile virale, alergiile sau reactiile autoimune pot fi cauze ale bolii Meniere. Factorii genetici ar putea avea o influenta in aparitia bolii, deoarece boala Meniere afecteaza uneori mai mult de un membru al familiei.
Desi cauzele bolii Meniere raman neclare, simptomele bolii Meniere sunt asociate cu un dezechilibru al fluidelor intr-o regiune a urechii interne numita labirint.
Labirintul contine formatiuni responsabile de mentinerea echilibrului si implicate in procesul auditiv si este compus din doua sectiuni: labirintul osos si labirintul membranos. Labirintul membranos contine un fluid numit endolimfa, care stimuleaza receptorii din organele de echilibru pe masura ce corpul se misca. Receptorii trimit apoi semnale catre creier despre pozitia si miscarea corpului.
La persoanele cu boala Meniere, o acumulare de endolimfa in labirint, numita hidrops endolimfatic, perturba echilibrul normal si semnalele auditive dintre urechea interna si creier. Aceasta perturbare este, de asemenea, asociata cu vertijul si alte simptome ale bolii Meniere, care pot varia foarte mult de la o persoana la alta.
Simptomele bolii Meniere tind sa apara episodic sau sub forma unor atacuri. Atacurile de ameteala pot aparea brusc sau dupa o scurta perioada de tinitus sau de senzatie de congestie a urechii. Unele persoane prezinta atacuri singulare de ameteala separate de perioade lungi de timp. Alte persoane pot prezenta mai multe atacuri apropiate pe parcursul a mai multor zile. Unele persoane cu boala Meniere prezinta un vertij atat de extrem incat isi pierd echilibrul si cad. Aceste episoade sunt numite atacuri de cadere.
Simptomele frecvente ale bolii Menere includ:
- vertij, cu atacuri care dureaza de la cateva minute pana la 24 de ore
- atacuri de cadere
- pierderea auzului in urechea afectata
- tinitus
- senzatie de plenitudine auriculara sau senzatia ca urechea este infundata
- pierderea echilibrului
- dureri de cap
- greata, varsaturi si transpiratii cauzate de vertij sever
O persoana cu boala Meniere va prezenta cel putin doua pana la trei dintre urmatoarele simptome simultan:
- vertij
- pierderea auzului
- tinitus
- senzatie de plenitudine auriculara
Boala Meniere este o boala progresiva, ceea ce inseamna ca tinde sa se agraveze in timp. Poate debuta lent, cu pierderea ocazionala a auzului. Vertijul se poate dezvolta mai tarziu. Atacurile pot dura 20 de minute sau pana la 24 de ore. Este posibil sa apara mai multe intr-o saptamana sau pot aparea la intervale de luni sau chiar ani. Ulterior, este posibil sa apara senzatie de oboseala si sa fie nevoie de odihna.
Pe langa simptomele principale, unele persoane pot prezenta anxietate, pot deveni ingrijorate cu privire la momentul si la modul in care va avea loc un atac de vertij. Unele persoane dezvolta si depresie din cauza simptomelor principale, ceea ce le poate ingreuna viata de zi cu zi.
Medicii descriu aparitia simptomelor in trei etape:
- Etapa I (etapa incipienta). In aceasta etapa, pot aparea atacuri de vertij imprevizibile. In timpul atacurilor de vertij este posibil sa apara o usoara pierdere a auzului si o senzatie de infundare a urechilor si, uneori, este posibil sa apara tinitus in urechea afectata chiar inainte de atac. Intre atacuri, auzul si senzatia de plenitudine pot reveni la normal.
- Etapa II (etapa intermediara). In aceasta etapa, este probabil sa apara atacuri de vertij, dar este posibil sa nu fie la fel de grave. Dupa atacul de vertij si uneori inainte, este posibil sa apara o senzatie de dezechilibru sau ameteala in momentul efectuarii miscarii. Poate sa apara o pierdere permanenta a auzului care se agraveaza in timpul atacurilor de vertij. Tiuiturile in ureche se pot agrava si se pot intensifica in timpul unui atac de vertij.
- Stadiul III (stadiul avansat). In acest stadiu, atacurile de vertij se pot opri sau pot disparea, dar pierderea auzului se poate agrava. In acest moment, este posibil sa apara leziuni permanente ale organelor de echilibru din urechea interna. De asemenea, pot aparea dificultati in mentinerea echilibrului, mai ales pe intuneric.
Boala Meniere este cel mai adesea diagnosticata si tratata de un medic otorinolaringolog.
Un diagnostic de boala Meniere definitiv se bazeaza pe istoricul medical si pe prezenta a:
- Doua sau mai multe episoade spontane de vertij care dureaza intre 20 de minute si 12 ore.
- Pierderea auzului la una sau ambele urechi pentru sunete de frecventa joasa pana la medie, documentata printr-un test auditiv efectuat anterior, in timpul sau dupa unul dintre episoadele de vertij.
- Simptome legate de auz care apar neregulat, de exemplu, tinitus, pierderea auzului sau o senzatie de plenitudine in urechea afectata.
- Simptome care nu sunt explicate de o alta afectiune diagnosticata legata de echilibru.
Boala Meniere este de obicei diagnosticata atunci cand o persoana prezinta toate simptomele enumerate mai sus, cu exceptia pierderii auzului confirmata printr-un test auditiv inainte, in timpul sau dupa un episod de vertij.
Medicul poate solicita teste suplimentare pentru a exclude alte cauze ale simptomelor:
Audiometria
Un test de auz, sau audiometria, este utilizat pentru evaluarea pierderii auzului. In cadrul acestui test, pacientul poarta casti si asculta zgomote de tonalitati si de volum diferite. De asemenea, este testata capacitatea pacientului de a distinge sunete similare.
Pierderea auzului cauzata de boala Meniere este caracterizata de o dificultate de a auzi sunetetele de joasa frecventa, ceea ce este util pentru a o distinge de alte cauze.
Electrocohleografie
O problema la nivelul urechii interne sau cu nervul auditiv poate provoca pierderea auzului. Un test de electrocohleografie se efectueaza pentru a masura activitatea electrica din urechea interna.
Test de raspuns auditiv al trunchiului cerebral
Un test de raspuns auditiv al trunchiului cerebral verifica functia nervilor auditivi si a centrului auditiv din creier.
Electronistagmografia
In cadrul acestui test, pacientului ii sunt plasati electrozi in jurul ochilor pentru a detecta miscarea ochilor. Raspunsul de echilibru din urechea interna provoaca miscari oculare specifice. In cadrul acestui test, pacientul este plasat intr-o camera intunecata si ii sunt urmarite miscarile ochilor atunci cand urmareste un punct tinta sub influenta diferitilor stimuli. Miscarile involuntare ale ochilor vor fi urmarite. Orice anomalii pot indica o problema cu urechea interna.
Testarea cu scaun rotativ
Testarea cu scaun rotativ este utilizata mai rar. Acesta ii va arata medicului daca problema este cauzata de o problema la nivelul urechii interne sau a creierului. Acest test este utilizat suplimentar alaturi de electronistagmografie, deoarece rezultatele electronistagmografiei pot fi incorecte daca pacientul prezinta leziuni la nivelul urechii sau daca ceara blocheaza unul dintre canalele auditive. In cadrul acestui test, miscarile ochilor sunt inregistrate cu atentie in timp ce scaunul se misca.
Testarea potentialului miogenic evocat vestibular
Testarea potentialului miogenic evocat vestibular masoara sensibilitatea sonora a vestibulului urechii interne, iar testarea posturografiei ajuta la determinarea partii sistemului de echilibru care nu functioneaza corect. Pacientul va raspunde la diverse provocari de echilibru in timp ce poarta un ham de siguranta.
Problemele cerebrale, cum ar fi scleroza multipla (SM) sau tumorile cerebrale, pot provoca simptome similare cu boala Meniere. Medicul poate solicita teste pentru a exclude aceste afectiuni. De asemenea, poate solicita un RMN al capului sau o tomografie computerizata craniana pentru a evalua posibilele probleme ale creierului.
Nu exista inca un tratament specific pentru boala Meniere si, deoarece simptomele pot varia foarte mult, beneficiul optiunilor de tratament poate fi greu de evaluat. Tratamentul bolii Meniere are ca scop reducerea si controlul simptomelor. Deoarece boala Meniere este simptomatica, tratamentul va varia in functie de nevoile fiecarui individ si include medicatie, reabilitare vestibulara, modificari ale dietei si stilului de viata, gestionarea tinitusului, aparate auditive si consiliere. La patru din cinci persoane, masurile nechirurgicale sunt suficiente pentru a controla simptomele bolii Meniere. Cu toate acestea, daca vertijul ramane o problema, procedurile chirurgicale pot ajuta.
Medicul poate recomanda una sau mai multe optiuni de gestionare pentru a ajuta la ameliorarea simptomelor:
Modificari alimentare si comportamentale
- limitarea aportului de sare alimentara la 1.500-2.000 de miligrame pe zi, evitarea cofeinei si a alcoolului, dar si a produselor alimentare bogate in tiramina
- administrarea unui diuretic
- renuntarea la fumat
Tratament medicamentos
Betahistina
Cel mai invalidant simptom al unui atac de boala Meniere este ameteala. Medicamentele eliberate pe baza de reteta pot ajuta la ameliorarea ametelilor si la scurtarea atacului, in special atunci cand administrat la scurt timp dupa inceperea ametelilor.
Injectii intratimpanice cu substante corticosteroide
Acestea pot reduce numarul de atacuri de vertij la pacientii cu boala Meniere, pastrand in acelasi timp functia auditiva.
Injectii intratimpanice cu gentamicina
Gentamicina are proprietati ablative puternice asupra celulelor vestibulare. Efectele secundare sunt pierderea auzului neurosenzorial din cauza unui anumit grad de toxicitate asupra celulelor cohleare. Injectarea gentamicinei in urechea medie ajuta la controlul vertijului, dar creste semnificativ riscul de pierdere a auzului, deoarece gentamicina poate deteriora celulele ciliate microscopice din urechea interna care asigura procesul auditiv. Injectiile cu corticosteroizi sunt o alternativa, deoarece reduc adesea ametelile si prezinta un risc mic sau deloc de pierdere a auzului.
Reabilitare vestibulara si kinetoterapia
Un medic poate recomanda reabilitare vestibulara sau kinetoterapie daca exista probleme cronice de echilibru.
Interventie chirurgicala
Interventia chirurgicala poate fi recomandata atunci cand toate celelalte tratamente nu au reusit sa amelioreze ametelile.
- Labirintectomie. Chirurgul sectioneaza partile urechii responsabile de echilibru. Aceasta procedura este destinata persoanelor care sufera de vertij foarte grav si nu aud bine.
- Sectiunea nervului vestibular. In cadrul acestei proceduri, un neurochirurg sectioneaza nervul care trimite semnalele corelate cu echilibrul catre creier pentru a opri semnalele care cauzeaza vertijul.
- Decompresia sacului endolimfatic. Un chirurg deschide si dreneaza partea urechii responsabila de reabsorbtia fluidului.
Terapii alternative
Unele persoane considera ca acupunctura, presopunctura sau tai chi le pot ameliora simptomele. Unele suplimente pot ajuta, de asemenea, prin stimularea sistemului imunitar sau a circulatiei sangvine. Acestea includ:
- Mangan, magneziu, calciu
- Vitaminele B (in special B3 sau niacina) si vitamina C
- Acizi grasi Omega-3 (in special acid alfa-lipoic sau ALA) si enzima lipaza
- Gingko biloba, radacina de ghimbir, ardei iute cayenne
- Argint coloidal
Inainte de a incerca orice terapie alternativa, este indicat sa se discute cu medicul, deoarece unele suplimente pot influenta efectul altor medicamente.
Bibliografie:
Koenen L, Andaloro C. Meniere Disease. [Updated 2023 Aug 21]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-.
Meniere's Disease, National Institute of Deafness and Other Communication Disorders, National Institute of Health official website
What is Meniere's disease / syndrome?, Meniere's Society official website
Meniere's Disease, Healthline official website
Meniere's Disease, WebMD official website
Meniere's disease, Mayo clinic official website
Autor: Farmacist Marza Andreea Simona
Favorite
Coșul meu
Cumpara 
