Glaucomul (afecțiuni medicale)

Ce este glaucomul si cum se instaleaza?

Glaucomul reprezinta un grup de boli oculare, caracterizate prin degradarea structurala si functionala progresiva si ireversibila a nervului optic, cu potentialul de a provoca orbire.  Posibilitatea pierderii ireversibile a functiei vizuale in fiziopatologia acestei boli a facut ca neuropatia optica glaucomatoasa sa fie studiata intens, pentru a identifica mecanismele de aparitie si modalitatile de suprimare ale acestora. Fiind prima cauza la nivel mondial de orbire ireversibila, glaucomul apare in mod neasteptat, fiind adesea descoperit in stare avansata din cauza absentei simptomelor sau a unor simptome care se dezvolta foarte lent in timp. Astfel,  aproape jumatate dintre cei care sufera de glaucom nu sunt constienti ca au boala.

Etiologia neuropatiei optice glaucomatoase include o mare varietate de factori, care duc la pierderea celulelor ganglionare retiniene si a axonilor acestora, asa cum se arata prin modificarile morfologice specifice ale nervului optic in timpul examinarii fundului de ochi. Corespondentul functional al acestor afectari se traduce prin defecte specifice si ireversibile ale campului vizual.

 Indiferent de leziunea initiala sau de mecanismele moleculare ale neuropatiei optice glaucomatoase, consecinta este moartea celulei ganglionare si a axonului acesteia. Cresterea presiunii intraoculare este cel mai important factor de risc pentru dezvoltarea glaucomului, dar nu este singurul. Studiile fiziologice au aratat ca exista multi alti factori implicati in moartea celulelor ganglionare, iar diagnosticul de glaucom poate fi pus chiar daca pacientul nu are hipertensiune intraoculara.

Care sunt factorii de risc in aparitia glaucomului?

In afara de presiunea intraoculara, ceilalti factori de risc pentru glaucom sunt urmatorii:

• varsta peste 60 de ani
• rasa africana si asiatica
• miopie
• hipotensiune vasculara
• vasospasm
• diabet zaharat
• medicatie cu cortizon
• antecedente familiale pozitive de glaucom

Care sunt simptomele glaucomului?

De cele mai multe ori, pacientii cu glaucom nu prezinta simptome. Primul semn il reprezinta, de obicei, pierderea vederii periferice sau laterale, insa aceasta apare tarziu. Din acest motiv este recomandata efectuarea unui control oftalmologic o data la 1-2 ani.
In cazuri rare, presiunea intraoculara creste foarte mult, cu aparitia unor simptome precum: dureri oculare, cefalee, vedere incetosata, observarea de halouri in jurul punctelor luminoase.

Daca apar oricare dintre urmatoarele simptome, este recomandat consultul oftalmologic:
- observarea de halouri in jurul punctelor luminoase;pierderea vederii;
- ochi rosii;
- durere oculara;
- ingustarea campului vizual (vedere in tunel).

Cum poate fi stabilit diagnosticul de glaucom?

Medicul oftalmolog, in cadrul consultului, poate adresa intrebari cu privire la istoricul medical si poate efectua un examen oftalmologic. Medicul poate apela la mai multe teste in scopul stabilirii diagnosticului:
- Masurarea presiunii intraoculare, numita si tonometrie
- Testarea leziunii nervului optic printr-o examinare a ochiului dupa dilatarea pupilei si teste imagistice
- Verificarea zonelor de pierdere a vederii, cunoscuta si ca test de camp vizual
- Masurarea grosimii corneei cu un examen numit pahimetrie
- Inspectarea unghiului de drenaj, cunoscut si sub denumirea de gonioscopie

In ce consta tratamentul glaucomului?

Afectarea cauzata de glaucom nu este reversibila. Dar tratamentul si controalele regulate pot ajuta la incetinirea sau prevenirea pierderii vederii, mai ales dacaafectiuunea este descoperita in stadii incipiente.
Glaucomul se trateaza, in principiu,  prin scaderea presiunii intraoculare. Optiunile de tratament includ picaturi pentru ochi pe baza de reteta, medicamente orale, tratament cu laser, interventii chirurgicale sau o combinatie intre acestea.

Picaturi pentru ochi

Initierea tratamentului glaucomului poate incepe adesea cu picaturi pentru ochi pe baza de prescriptie medicala. Unele pot scadea presiunea oculara prin imbunatatirea modului in care lichidul din ochi este drenat. Altele scad cantitatea de lichid produsa de ochi. In functie de cat de scazuta trebuie sa fie presiunea intraoculara, este posibil sa vi se prescrie mai mult de un singur tip de picaturi pentru ochi.
Picaturile pentru ochi pe baza de prescriptie medicala contin substante precum:

1. Prostaglandine. Acestea cresc fluxul de lichid in ochi, ajutand la reducerea presiunii intraoculare. Medicamentele din aceasta categorie includ latanoprost, travoprost, tafluprost , bimatoprost  si latanoprosten bunod.
Reactiile adverse posibile includ inrosirea usoara a ochilor si usturimea ochilor, intunecarea irisului, intunecarea pigmentului genelor sau a pielii pleoapelor si vedere incetosata. Aceasta clasa de medicamente este prescrisa pentru utilizare o data pe zi.

2. Beta-blocante. Acestea reduc productia de lichid la nivelul ochiului, ajutand la o scadere a presiunii intraoculareoculare. Exemplele includ timolol si betaxolol.
Reactiile adverse posibile includ dificultati de respiratie, ritm cardiac incetinit, scaderea tensiunii arteriale, impotenta si oboseala. Aceasta clasa de medicamente poate fi prescrisa pentru utilizare o data sau de doua ori pe zi, in functie de starea dumneavoastra.

3. Agonisti alfa-adrenergici. Acestea reduc productia si fluxul de lichid de la nivelul ochiului.  Exemple de substante din aceasta clasa sunt: apraclonidina si brimonidina.
Reactiile adverse posibile includ ritm cardiac neregulat, hipertensiune arteriala, oboseala, ochi rosii, mancarimi sau umflati si gura uscata. Aceasta clasa de medicamente este de obicei prescrisa pentru utilizare de doua ori pe zi, dar uneori poate fi prescrisa pentru utilizare de trei ori pe zi.

4. Inhibitori ai anhidrazei carbonice. Aceste medicamente reduc productia de lichid la nivelul ochiului. Exemple sunt dorzolamida si brinzolamida. 
Posibilele efecte secundare sunt: gust metalic, urinare frecventa si furnicaturi la nivelul degetelor de la maini si de la picioare. Aceasta clasa de medicamente este de obicei prescrisa pentru utilizare de doua ori pe zi, dar uneori poate fi prescrisa pentru utilizare de trei ori pe zi.

5. Inhibitor de rhokinaza. Acest medicament scade presiunea intraoculara prin suprimarea enzimelor rhokinaze responsabile de cresterea cantitatii de lichid de la nivelul ochiului. Din aceasta clasa face parte netarsudil si este prescris pentru utilizare o data pe zi. Reactiile adverse posibile includ inrosirea ochilor si disconfortul ocular.

6. Agenti miotici sau colinergici. Acestea cresc fluxul de lichid din ochi. Un exemplu este pilocarpina. Efectele secundare includ dureri de cap, dureri de ochi, pupile mai mici, posibil vedere incetosata sau slaba si miopie. Aceasta clasa de medicamente este de obicei prescrisa pentru a fi utilizata de pana la patru ori pe zi. Din cauza potentialelor efecte secundare si a necesitatii utilizarii zilnice frecvente, aceste medicamente nu mai sunt prescrise foarte des.

Deoarece o parte din substanta activa continuta de picaturile pentru ochi este absorbita in circulatia sistemica, este posibil sa aveti unele reactii adverse care nu au legatura cu ochii . Pentru a minimiza aceasta absorbtie, inchideti ochii timp de 1 pana la 2 minute dupa introducerea picaturilor. De asemenea, puteti apasa usor coltul ochilor langa nas pentru a inchide canalul lacrimal timp de 1 sau 2 minute. Stergeti orice picatura nefolosita de pe pleoapa.

Este posibil sa vi se prescrie mai multe picaturi pentru ochi sau sa aveti nevoie sa utilizati lacrimi artificiale. Asigurati-va ca asteptati cel putin cinci minute intre ele daca administrati doua tipuri diferite de picaturi.

Medicamente orale

Picaturile pentru ochi singure pot sa nu reduca presiunea oculara la nivelul dorit. Prin urmare, medicul oftalmolog va poate prescrie si medicamente pe cale orala. Acest medicament poate fi de obicei un inhibitor al anhidrazei carbonice. Reactiile adverse posibile includ urinarea frecventa, furnicaturi la nivelul degetelor de la maini sau de la picioare, depresie, tulburari gastrice si calculi renali.

Chirurgie si alte terapii

Alte optiuni de tratament includ terapia cu laser si interventia chirurgicala. Urmatoarele tehnici pot ajuta la drenarea lichidului din ochi si la scaderea presiunii intraoculare:
- Terapia cu laser (trabeculoplastia). Trabeculoplastia cu laser este o optiune daca nu puteti tolera picaturile pentru ochi. De asemenea, aceasta tehnica poate fi utilizata daca medicamentul nu a incetinit progresia bolii dumneavoastra. De asemenea, medicul dumneavoastra oftalmolog poate recomanda o interventie chirurgicala cu laser inainte de a utiliza picaturi pentru ochi.
- Chirurgia de filtrare (trabeculectomia). Aceasta este o procedura chirurgicala numita trabeculectomie. Operatia creeaza spatiu suplimentar pentru ca lichidul sa fie drenat.
- Utilizarea unor tuburi de drenaj. In aceasta procedura, chirurgul oftalmolog introduce un tub mic in ochi pentru a drena excesul de lichid si pentru a reduce presiunea intraoculara.
- Chirurgie minim invaziva pentru glaucom (MIGS). Medicul dumneavoastra oftalmolog va poate sugera o procedura MIGS pentru a reduce presiunea intraoculara. Aceste proceduri necesita in general mai putine ingrijiri postoperatorii imediate si prezinta un risc mai mic decat trabeculectomia sau utilizarea unui dispozitiv de drenaj. Ele sunt adesea combinate cu operatia de cataracta. Exista o serie de tehnici MIGS disponibile, iar medicul otalmolog impreuna cu dumneavoastra este cel mai in masura sa o aleaga pe cea mai potrivita.

Tratamentul glaucomului acut cu unghi inchis

Glaucomul acut cu unghi inchis este o urgenta medicala. Daca sunteti diagnosticat cu aceasta afectiune, veti avea nevoie de tratament urgent pentru a reduce presiunea din ochi. Acest lucru va necesita, in general, tratament cu medicamente si cu laser sau proceduri chirurgicale.
Este posibil sa suferiti o procedura numita iridotomie periferica cu laser. Medicul creeaza o mica gaura in iris folosind un laser. Acest lucru permite fluidului sa curga prin iris, ajutand la deschiderea unghiului de drenaj al ochiului si la ameliorarea presiunii intraoculare.

Bibliografie:

CP Tătaru, VL Purcărea, Antiglaucoma pharmacotherapy, J Med Life. 2012 Sep 15; 5(3): 247–251Published online 2012 Sep 25., PMCID: PMC3464991

Momentan, nu exista nici un produs disponibil.