Insuficienta renala este o afectiune in care rinichii nu mai functioneaza in parametri optimi si nu mai sunt capabili sa elimine reziduurile si excesul de apa din circulatie sangvina sau sa mentina echilibrul substantelor chimice din organism.
Insuficenta renala poate fi acuta sau cronica:
- Insuficienta renala acuta apare brusc, de exemplu, dupa o leziune si poate fi tratata si vindecata.
- Insuficienta renala cronica se dezvolta pe o perioada lunga de timp de cativa ani si poate fi cauzata de diferite afectiuni si nu poate fi vindecata.
Insuficienta renala cronica poate duce la insuficienta renala totala si de lunga durata, numita boala renala in stadiu terminal. In aceasta situatie este necesara dializa, un proces de filtrare al sangelui, sau de un transplant de rinichi.
Doua dintre cele mai frecvente cause ale insuficientei renale sunt diabetul si hipertensiunea arteriala.
Diabetul netratat poate duce la niveluri ridicate ale concentratiei glucozei in sange, numita si hiperglicemie. Glicemia constant ridicata poate deteriora functia renala, precum si alte functia si alte organe.
Tensiunea arteriala presupune o presiune cresctura exercitata asupra vaselor de sange. In timp si fara tratament, hipertensiunea arteriala poate afecta tesutul renal.
Alte cauze care pot duce la insuficienta renala cronica includ:
- Boala renala polichistica. Aceasta este o afectiune genetica care determina cresterea unor chisturi in interiorul rinichilor.
- Boli glomerulare. Bolile glomerulare afecteaza modul in care rinichii filtreaza reziduurile din sange.
- Boli renale autoimune. Lupusul este o boala autoimuna care poate provoca leziuni ale organelor, dureri articulare, febra si eruptii cutanate.
Insuficienta renala se poate dezvolta, de asemenea, rapid din cauza unei cauze neasteptate. Insuficienta renala acuta apare atunci cand rinichii isi pierd brusc capacitatea de a functiona. Insuficienta renala acuta se poate dezvolta in cateva ore sau zile. Adesea este temporara.
Cauzele frecvente ale insuficientei renale acute includ:
- Anumite medicamente
- Deshidratare severa
- Obstructie a tractului urinar
- Boli sistemice netratate, cum ar fi bolile de inima sau bolile hepatice
Insuficienta renala poate afecta orice persoana. Cu toate acestea, o persoana poate prezenta un risc mai mare de a dezvolta insuficienta renala daca:
- are diabet
- are hipertensiune arteriala
- prezinta boli de inima
- are istoric familial de boli renale
- prezinta o structura renala anormala
- are varsta peste 60 de ani
- are un istoric lung de administrare de analgezice, inclusiv produse fara prescriptie medicala, cum ar fi medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS)
Simptomele insuficientei renale pot debuta foarte lent si deseori pot fi trecute cu vederea.
Pe masura ce functia renala scade, este posibil sa:
- apara edeme, de obicei la nivelul picioarelor, talpilor sau gleznelor
- apara dureri de cap
- apara mancarimi
- apara oboseala in timpul zilei si probleme cu somnul noaptea
- apara deranjamente gastrice, sa se piarda simtul gustului, sa lipseasca apetitul sau persoana sa scada in greutate
- lipseasca urinarea
- apara crampe musculare, slabiciune sau amorteala
- apara dureri, rigiditate sau lichid la nivelul articulatiilor
- apara confuzie, persoana sa manifeste dificultati de concentrare sau manifeste probleme de memorie
Complicatiile insuficientei renale includ:
- Tensiune arteriala crescuta
- Anemie
- Pleurezie
- Leziuni ale nervilor
- Dezechilibru electrolitic
- Acidoza metabolica
- Tulburari minerale si osoase
- Insuficienta renala totala
In scopul stabilirii diagnosticului, medicul consulta istoricul medical si efectueaza anamneza pacientului si un examen fizic. In cazul in care suspecteaza insuficienta renala, acesta poate recomanda teste specific de diagnostic precum:
- un test de sange cunoscut sub numele de estimarea ratei de filtrare glomerulara (eGFR)
Estinare ratei de filtrare glomerulare (eGFR) este o estimare a eficientei eliminarii produselor reziduale de catre rinichi din sange. Se calculeaza folosind nivelul creatininei serice, varsta si sexul. Valoarea normala a eGFR variaza in functie de varsta si scade pe masura ce persoana imbatraneste. Numarul eGFR este utilizat pentru a determina stadiul insuficientei renale cronice.
Cele cinci stadii ale oricarei boli renale includ:
- Stadiul I. Rata de filtrare glomerulara este mai mare de valoarea 90. In acest stadiu, rinichii prezinta leziuni usoare, dar functioneaza normal.
- Stadiul II. Rata de filtrare glomerulara poate fi de pana la 60 sau de pana la 89. Rinichii sunt mai afectati decat in stadiul I, dar acestia functioneaza bine.
- Stadiul III. Rata de filtrare glomerulara poate fi de pana la 30 sau de pana la 59. Functia renala poate fi afectata usor sau sever.
= Stadiul IV. Rata de filtrare glomerulara poate fi de pana la 15 sau de pana la 29. Functia renala poate fi afectata sever.
= Stadiul V. Rata de filtrare glomerulara este sub 15. Rinichii sunt aproape de insuficienta sau sunt in insuficienta completa.
- un test de urina cunoscut sub numele de raport albumina-creatinina urinara (uACR)
Raportul de albumina-creatinina urinara (uACR) masoara cantitatea a doua substante diferite din urina, albumina si creatinina. Rinichii sanatosi mentin albumina in sange in timp ce filtreaza creatinina in urina. Prin urmare, ar trebui sa existe foarte putina sau deloc albumina in urina. Rata uACR se calculeaza prin impartirea cantitatii de albumina din urina la cantitatea de creatinina din urina pentru a afla raportul uACR. Acesta este utilizat pentru a testa albuminuria, un factor de risc semnificativ pentru complicatiile insuficientei renale.
Ambele teste sunt necesare pentru a avea o imagine clara a sanatatii renale.
Un eGFR sub valoarea de 60 sau un uACR peste valoarea de 30, timp de trei luni sau mai mult este un semn ca pacientul ar putea suferi de o boala renala.
In unele cazuri, medicul poate solicita teste suplimentare pentru a obtine mai multe informatii despre sanatatea rinichilor. Cateva exemple includ o biopsie renala sau imagistica medical: tomografie computerizata, ecografie sau RMN.
Medicamente pentru insuficienta renala
In functie de cauza bolii renale, medicul poate prescrie unul sau mai multe dintre urmatoarele medicamente:
- Inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei sau blocant al receptorilor angiotensinei II. Aceste medicamente ajuta la scaderea tensiunii arteriale.
- Diuretice. Acestea ajuta la eliminarea excesului de lichid din organism.
- Statine. Acestea ajuta la scaderea nivelului de colesterol.
- Agenti stimulatori ai eritropoietinei. Acestea ajuta la formarea globulelor rosii in caz de anemie.
- Vitamina D si calcitriol. Acestea ajuta la prevenirea pierderii osoase.
- Lianti de fosfati. Acestea ajuta la eliminarea excesului de fosfor din sange.
Dializa
- Hemodializa. In hemodializa, un aparat filtreaza in mod regulat sangele. Majoritatea persoanelor cu insuficienta renala face hemodializa de trei pana la patru ori pe saptamana la un spital sau la o clinica de dializa.
- Dializa peritoneala. In dializa peritoneala, medicul sau asistentul medical ataseaza o punga cu o solutie de dializa la un cateter din mucoasa abdominala. Solutia curge din punga in mucoasa abdominala, absoarbe reziduurile si fluidele in exces si se dreneaza inapoi in punga. Uneori, pacientii pot efectua dializa peritoneala acasa.
Transplant de rinichi
Transplantul de rinichi este o interventie chirurgicala prin care rinichiul deteriorate este inlocuit cu un rinichi sanatos provenit de la un donator. In cazul unui transplant de rinichi, se administreaza tratament medicamentos pentru restul vietii pentru a preveni complicatiile.
Bibliografie:
Kidney failure, National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Disease (NIDDK), National Institute of Health (NIH) official website
Chronic Kidney Disease (CKD), National Kidney Foundation official website
Kidney Failure, Medline official website
Kidney Failure, Cleveland Clinic official website
Renal Failure, National Cancer Institute official website
Autor: Farmacist Marza Andreea Simona
Favorite
Coșul meu
Cumpara 
