Antibiotice- Chinolone si Fluorochinolone (grupa medicament)

Definitie:

Chinolonele sunt o clasa de antibiotice cu spectru larg utilizate in gestionarea si tratamentul multor infectii bacteriene.

Reprezentanti:

Clasificarea chinolonelor se face in functie de momentul aparitiei, in:
• generatia I: acid nalidixic;
• generatia II: acid oxolinic, acid pipemidic, cinoxacina, rosoxacina; .
• generatia III: ciprofloxacina, ofloxacina, pefloxacina, enoxacina, norfloxacina, lomeflo- xacina, fleroxacina.

O noua clasificare, considera:
• chinolone vechi: acid nalidixic, acid oxolinic, acid pipemidic, cinoxacina
• chinolone noi sau fluorochinolone:
- monofluorochinolone: ciprofloxacina, norfloxacina, enoxacina, ofloxacina, pefloxacina;
- difluorochinolone: difloxacina, lomefloxacina, sparfloxacina;
- trifluorochinolone: fleroxacina.

Indicatii terapeutice:

Chinolonele sunt o clasa de antibiotice cu spectru larg cu o excelenta biodisponibilitate orala si pot fi utilizate pentru a trata o mare varietate de infectii bacteriene. 
Utilitatea lor clinica este limitata, in special in ambulatoriu, din cauza potentialului lor de reactii adverse severe. Din cauza acestor preocupari legate de siguranta, chinolonele nu sunt recomandate ca agenti de prima linie daca exista alte optiuni de antibiotice disponibile cu un potential mai mic pentru evenimente adverse severe. 
In prezent exista patru generatii de chinolone. In timp ce chinolonele initiale au fost eficiente numai impotriva bacteriilor Gram-negative, generatiile urmatoare au un spectru mai larg ce cuprinde si tulpini bacteriene Pseudomonas sp., Gram-pozitive si atipice
Indicatiile pentru anumite chinolone la adulti includ tratamentul infectiilor tractului urinar, pielonefrita, infectii cu transmitere sexuala, prostatita, infectii gastrointestinale si intraabdominale, infectii ale pielii si ale tesuturilor moi, pneumonie dobandita in comunitate si nosocomiala si infectii osoase si articulare. In plus, chinolonele, cum ar fi moxifloxacina, gatifloxacina si levofloxacina, inregistreaza o utilizare crescuta in off-label in tratamentul tuberculozei rezistente la medicamente sau in cazurile de intoleranta la alte medicamente antituberculoase.
Utilizarile aprobate la copii pentru chinolone sunt limitate din cauza potentialelor efecte adverse asupra cartilajului imatur. Prin urmare, FDA a aprobat doar utilizarea de chinolone specifice (ciprofloxacina si levofloxacina) pentru tratamentul antraxului prin inhalare si a ciumei. Ciprofloxacina este, de asemenea, aprobata de FDA pentru tratamentul pediatric al infectiilor complicate ale tractului urinar.
Alte indicatii neaprobate de FDA pentru utilizarea chinolonei la copii si adolescenti includ tratarea infectiilor multirezistente (in special la pacientii cu fibroza chistica), infectii intra-abdominale si infectii complicate sau recurente ale tractului urinar.
Sunt in curs de desfasurare studii suplimentare pentru a extinde utilizarea chinolonelor in alte domenii terapeutice, cum ar fi tratamentul cancerului si ca agent antiprotozoaric.


Mecanism de actiune

Chinolonele sunt antibiotice bactericide care ucid direct celulele bacteriene. Ele actioneaza asupra topoizomerazelor bacteriene de tip II, ADN-girazei si topoizomerazei IV, inhibandu-le functia si transformandu-le in enzime toxice care produc rupturi permanente dublu catenare in cromozomul bacterian. 

Efecte adverse

Cele mai frecvente efecte adverse raportate ale chinolonelor includ reactii gastrointestinale, cum ar fi greata, varsaturile si diareea. 
Colita asociata cu antibiotice este o consecinta comuna a utilizarii chinolonei datorita efectului sau asupra florei intestinale. Utilizarea chinolonelor poate duce la rate mai mari de infectie cu Clostridium difficile in comparatie cu alte antibiotice. 
Artralgiile sunt, de asemenea, un efect advers frecvent, in special in populatia pediatrica, si se auto-rezolva dupa intreruperea terapiei. 
Unii pacienti pot prezenta, de asemenea, reactii anafilactice si cutanate grave, variind de la o eruptie cutanata minora si/sau fotosensibilitate la sindromul Stevens-Johnson sau necroliza epidermica toxica.
Evenimentele adverse rare de remarcat sunt tendinopatiile si ruptura tendonului asociate cu utilizarea chinolonelor. Ruptura de tendon este adesea bilaterala si este cel mai frecvent asociata cu tendonul lui Ahile. Cand se utilizeaza chinolone pentru perioade indelungate, pot aparea evenimente adverse mai severe, cum ar fi ruptura de tendon, afectarea nervilor si sindromul de dizabilitate asociat fluorochinolonei, provocand daune pe care cercetatorii le teoretizeaza ca fiind potential permanente.
Exista rapoarte pentru o gama larga de evenimente adverse grave pentru agentii noi din clasa chinolonelor, dintre care unele au dus la retragerea acestor agenti de pe piata din SUA. Acestea includ prelungirea intervalului QTc, hepatotoxicitate, disglicemie, neuropatie, nefropatie, toxicitate oculara, anevrism/disectie aortica, regurgitare aortica si mitrala, fototoxicitate, toxicitate hematologica, efecte imunologice si exacerbare a miasteniei gravis. Efectele adverse legate de sistemul nervos central, cum ar fi confuzia, slabiciunea, durerea de cap, anxietatea, pierderea poftei de mancare, tremorul sau depresia sunt, de asemenea, deosebit de ingrijoratoare, in special la varstnici, unde pot fi atribuite in mod eronat altor afectiuni.

Contraindicatii:

Chinolonele au fost relativ contraindicate pentru utilizare la femeile insarcinate si la copii datorita naturii mecanismului lor de actiune, precum si a potentialului lor artropatic la copii.
In mai multe studii pe animale, chinolonele au demonstrat ca se acumuleaza in cartilajul articular imatur al animalelor juvenile, ducand la dezvoltarea de artropatii si deteriorarea cartilajului articulatiilor care poarta greutati. Exista ingrijorari cu privire la potentialul de deteriorare permanenta a cartilajului in crestere la copii, dar exista doar studii limitate de siguranta privind utilizarea chinolonei la copii si adolescenti. 
Chinolonele actioneaza prin afectarea sintezei ADN-ului prin inhibarea topoizomerazelor bacteriene de tip II (ADN giraza si topoizomeraza IV). La femeile insarcinate, exista preocupari teoretice ca chinolonele ar putea inhiba sinteza ADN-ului la fatul in crestere, ducand la ageneza organelor fetale, mutageneza si carcinogeneza. 

 

Bibliografie:

Amanda Yan; Emily E. Bryant, Quinolones, Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2022 Jan, NIH, National Library of Medicine official website

Michelle R Ananda-Rajah, Fluoroquinolone antibiotics and adverse events, Aust Prescr. 2021 Oct; 44(5): 161–164., NIH, National Library of Medicine official website

Aurelia Nicoleta Cristea, Tratat de Farmacologie, Editia I

Barbara G. Wells, Terry L. Schwinghammer, Joseph T. DiPiro, Cecily V. DiPiro, Manual de Farmacoterapie, Editia a X-a, Editura Prior, 2019

 

Autor: Farmacist Marza Andreea Simona

 

 

Atenție! Acest articol are un caracter strict informativ și nu înlocuiește consultul medical de specialitate. Adresați-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a urma orice tratament.
Informatiile din prezenta sectiune sunt cu titlu exemplificativ si au la bază date incluse în prospectele medicale. Orice decizie privind achizitionarea unui produs apartine exclusiv consumatorului, în baza unei opinii medicale de specialitate.
Pagina actualizata la data de: 28-02-2023

Medicamente din categoria Antibiotice- Chinolone si Fluorochinolone

Medicamente(20)

Vezi Politica de confidentialitate date personale