Atacul de panica (informatii utile)

Ce este atacul de panica?

Un atac de panica este un episod brusc de frica intensa care declanseaza reactii fizice si emotionale severe atunci cand nu exista un pericol real sau o cauza identificabila. Persoanele cu tulburare de panica prezinta atacuri de panica frecvente si neasteptate. Aceste atacuri sunt caracterizate printr-un val brusc de frica sau disconfort sau un sentiment de pierdere a controlului, chiar si atunci cand nu exista un pericol sau un factor declansator clar. Nu toti cei care experimenteaza un atac de panica dezvolta tulburare de panica.
Atacurile de panica pot aparea oricand. Multe persoane cu tulburare de panicadevin excesiv de ingrijorate cu privire la posibilitatea de a avea un alt atac de panica si isi pot schimba semnificativ viata pentru a evita aparitia unui nou episod. 
Tulburarea de panica debuteaza adesea la sfarsitul adolescentei sau la inceputul vietii adulte. Femeile sunt mai predispuse decat barbatii la dezvoltarea tulburarii de panica. Cu tratament si sprijin adecvat, persoanele cu tulburare de panica isi pot gestiona simptomele si isi pot imbunatati calitatea vietii.

Care este diferenta dintre un atac de panica si o tulburarea de panica?

Un atac de panica este un episod singular sau ocazional de frica intensa, cu simptome fizice si emotionale. Un atac de panica izolat nu reprezinta o tulburare mintala.
Tulburarea de panica poate fi diagnosticata atunci cand o persoana experimenteaza atacuri de panica recurente si neasteptate, impreuna cu ingrijorare continua sau schimbari de comportament din cauza fricii de viitoare atacuri, interferand adesea cu viata de zi cu zi.

Care sunt cauzele atacurilor de panica?

Cercetatorii considera ca disfunctia amigdalei, partea creierului care proceseaza frica si alte emotii, ar putea sta la baza acestor manifestari. De asemenea, se crede ca dezechilibrele chimice legate de nivelurile de acid gama-aminobutiric (GABA), cortizol si serotonina, pot juca un rol important in aparitia atacurilor de panica.

Ce declanseaza atacurile de panica?

Adesea, nu exista un factor declansator specific pentru atacurile de panica. Dar, persoanele care au anumite fobii pot fi reactive la factori declansatori legati de fobia respectiva. Acestia pot conduce ulterior la un atac de panica. Pentru unele persoane, teama de a avea un alt atac de panica este adesea suficienta pentru a-l declansa.

Care sunt simptomele unui atac de panica?

In timpul unui atac de panica, persoana poate simti o serie de simptome mentale si fizice intense. 
Un atac de panica poate fi foarte inspaimantator si tulburator.
Simptomele includ:
- batai rapide ale inimii 
- senzatie de lesin
- transpiratii
- greata
- durere in piept
- dificultati de respiratie
- tremuraturi
- bufeuri
- frisoane
- tremor al membrelor
- senzatie de sufocare
- ameteli
- amorteala sau furnicaturi
- uscaciune a gurii
- senzatie de groaza sau frica de moarte
- deranjamente gastrice
- senzatia de disociere (deconectare de propriul corp)

Majoritatea atacurilor de panica dureaza intre 5 si 20 de minute. Unele atacuri de panica pot dura si pana la o ora. Frecventa atacurilor de panica difera in functie de severitatea tulburarii de panica pe care o persoana o poate dezvolta.
Desi atacurile de panica sunt inspaimantatoare, nu sunt periculoase. Un atac nu provoaca nicio vatamare fizica si este putin probabil sa necesite internare intr-un spital.
De asemenea, majoritatea simptomelor pot fi si simptome cauzate de alte afectiuni sau probleme, asa ca este posibil sa nu fie cauzate intotdeauna de un atac de panica si este imprtant sa fie investigate.

Care sunt factorii de risc pentru aparitia atacurilor de panica?

Riscul de a prezenta o tulburare de panica creste daca o persoana prezinta:
- Antecedente familiale: Tulburarile de anxietate, inclusiv tulburarea de panica, sunt adesea ereditare. Exista un risc cu 40% crescut de a dezvolta tulburare de panica daca una dintre rudele de gradul intai (frati, copii sau parinti) sufera de aceasta afectiune.
- Afectiuni mintale: Persoanele care au tulburari de anxietate, depresie sau alte afectiuni mintale sunt mai predispuse la atacuri de panica.
- Experiente traumatizante din copilarie: Experinetele negative care au loc intre varstele de 1 si 17 ani pot contribui la dezvoltarea atacurilor de panica si a tulburarii de panica.

Cum se stabileste diagnosticul de atac de panica?

In scopul stabilirii diagnosticului, medicul poate efectua anamneza pacientului si poate studia istoricul medical. Acesta poate efectua teste pentru a exclude afectiuni medicale care cauzeaza simptome similare cu atacurile de panica, cum ar fi bolile de inima, bolile tiroidiene si problemele respiratorii.
Daca nu exista o cauza fizica subiacenta, medicul poate pune un diagnostic in functie de simptomele si factorii de risc.

Tulburarea de panica se poate diagnostica pe baza criteriilor din Manualul de diagnostic si statistic al tulburarilor mintale (DSM-5). Tulburarea de panica este stabilita drept diagnostic atunci cand atacurile de panica sunt repetate si neasteptate si sunt insotite de:
- Ingrijorare persistenta cu privire numarul atacurilor de panica sau consecintele acestora
- Modificarea comportamentelor pentru a evita situatiile despre care persoana crede ca pot declansa un atac de panica
In plus, atacurile de panica nu sunt cauzate de efectele directe ale unei substante sau ale unei afectiuni medicale generale. 

Cum sunt tratate atacurile de panica si tulburarea de panica?

Atacurile de panica sunt tratate de obicei cu psihoterapie, medicatie sau ambele. Alegerea planului de tratament potrivit se bazeaza pe nevoile, preferintele si situatia medicala a unei persoane, precum si pe consultarea cu un medic specialist. 

Psihoterapie

Terapia cognitiv-comportamentala un tip de psihoterapie sustinuta de multiple cercetari, este frecvent utilizata pentru a trata tulburarea de panica. Terapia cognitiv-comportamentala invata o persoana diferite moduri de a gandi, de a se comporta si de a reactiona la sentimentele care apar in timpul sau inainte de un atac de panica. Atacurile pot deveni mai putin frecvente odata ce o persoana invata sa reactioneze diferit la senzatiile fizice de anxietate si frica in timpul unui atac de panica. Terapia cognitiv-comportamentala a fost bine studiata si este considerata standardului de aur pentru psihoterapie.

Terapia prin expunere este o metoda comuna de terapie cognitiv-comportamentala care se concentreaza pe confruntarea temerilor si convingerilor asociate cu simptomele tulburarii de panica pentru a ajuta o persoana sa se angajeze in activitati pe care le-a evitat. Expunerea interoceptiva este o tehnica care implica expunerea la senzatii corporale asociate cu atacurile de panica si simptomele tulburarii de panica. Terapia prin expunere poate fi utilizata impreuna cu exercitii de relaxare si tehnici de respiratie.

Tratament medicamentos

Diferite tipuri de medicamente pot fi eficiente in tratamentul atacurilor de panica si a tulburarii de panica, inclusiv:
- Antidepresive, cum ar fi inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS) si inhibitorii recaptarii serotoninei-norepinefrinei (ISRSN)
- Beta-blocante
- Medicamente anxiolitice, cum ar fi benzodiazepinele

Practicarea unui stil de viata sanatos poate ajuta, de asemenea, la combaterea tulburarii de panica, desi acest lucru singur nu poate inlocui tratamentul. Odihna suficienta, exercitiile fizice, adoptarea unei diete sanatoase si increderea si sprijinul familiei si prietenilor pot fi factori foarte importanti pentru sanatatea mintala.

Bibliografie:

Panic Disorder: What You Need to Know, National Institute of mental Health official website
Panic attacks and panic disorder, Mayo Clinic official website
Panic disorder, NHS  official website
Panic Attacks & Panic Disorder, Cleveland Clinic official website

Autor: Farmacist Marza Andreea Simona