Un chist Baker sau un chist popliteal este o formatiune, asemanatoare unui sac, umpluta cu lichid sinovial, care se formeaza in spatele genunchiului. Acesta reprezinta una dintre cele mai frecvente afectiuni ale genunchiului si provoaca adesea rigiditate si disconfort. Denumirea de chist Baker provine de la chirurgul William Morrant Baker, care a descris pentru prima data aceasta conditie medicala.
Chisturile Baker rezulta de obicei dintr-o problema localizata in interiorul articulatiei genunchiului, cum ar fi osteoartrita sau o ruptura de menisc. Aceste afectiuni determina articulatia sa produca exces de lichid, care poate apoi iesi printr-o valva unidirectionala din spatele genunchiului, ducand la formarea unui chist.
Majoritatea chisturilor Baker se amelioreaza cu ajutorul tratamentului nechirurgical, care include modificari ale activitatii fizice si medicamente antiinflamatorii. Unele chisturi pot chiar sa dispara de la sine, fara niciun tratament.
Chisturile Baker sunt intalnite cel mai frecvent la adultii cu antecedente de traumatisme precum rupturi de cartilaj sau de menisc si leziuni ale genunchiului, in asociere cu boli degenerative ale articulatiei genunchiului precum osteoartrita, artrita reumatoida, artrita infectioasa, sinovita vilonodulara pigmentata, rupturi de menisc sau pot fi asimptomatice si descoperite intamplator.
Cele mai frecvente cauze ale chisturilor Baker sunt artrita si leziunile genunchiului.
Artrita deterioreaza tesutul articular in timp. Aceasta degradare poate determina organismul sa produca lichid suplimentar. Apoi, lichidul se poate acumula in genunchi si poate deveni un chist Baker.
Leziunile pot duce, de asemenea, la chisturi Baker. Deteriorarea cauzata de o leziune poate provoca umflarea genunchiului. Aceasta poate duce, de asemenea, la acumularea de lichid, care se poate transforma intr-un chist.
Orice persoana poate dezvolta un chist Baker. Dar unele persoane pot fi mai predispuse la acest lucru, inclusiv:
- Adultii cu varste cuprinse intre 35 si 70 de ani: Chisturile Baker tind sa apara cel mai frecvent la adultii cu varsta cuprinsa intre 35 si 70 de ani si sunt cel mai adesea asociate cu boli inflamatorii articulare, cum ar fi artrita reumatoida, osteoartrita sau ca urmare a suprasolicitarii sau a leziunilor genunchilor. Prevalenta creste de obicei odata cu varsta.
La copii, chisturile Baker tind sa apara cel mai frecvent la cei cu varsta cuprinsa intre 4 si 7 ani.
- Atletii: Uzura articulatiei genunchiului predispune la dezvoltarea de chisturi Baker.
- Persoanele care pun multa presiune pe genunchi la locul de munca sau pentru un hobby fizic: Anumite profesii sau hobby-uri pot necesita utilizarea frecventa a articulatiei genunchiului si acest lucru poate predispune la dezvoltarea de chisturi Baker.
- Persoanele cu artrita: Artrita presupune o afectare a articulatiei si acest lucru predispune la dezvoltarea de chisturi Baker.
Prezenta unui chist Baker poate fi asociata cu:
- senzatie de strangere
- disconfort
- durere in spatele genunchiului
Tumefierea poate fi mai evidenta atunci cand pacientul sta in picioare cu extensia completa a genunchiului. Umflarea tinde sa se reduca sau sa dispara pe masura ce genunchiul este flexat la 45 de grade datorita reducerii tensiunii exercitate asupra chistului. Durerea se agraveaza adesea odata cu cresterea activitatii si poate inhiba flexia sau extensia completa a genunchiului.
Pe masura ce un chist Baker se mareste, acesta poate comprima vasele de sange din jur, rezultand edem la nivelul extremitatilor inferioare ca urmare a obstructiei venoase.
Un chist Baker se poate rupe daca, din cauza acumularii rapide de lichid, presiunea din interiorul lui devine prea mare. Cand lichidul este eliberat in tesuturile inconjuratoare, poate duce la inflamatie care poate provoca simptome similare cu cele care s-ar manifesta in cazul tromboflebitei la nivelul gambei. In plus, tromboflebita poate aparea rareori ca o complicatie a unui chist Baker rupt sau prea proeminent.
Ruptura chistului poate duce, de asemenea, la complicatii suplimentare si simptome asociate. Acestea pot include:
- blocarea nervului tibial posterior (amorteala plantara posterioara si durere la nivelul gambei)
- ocluzia arterei poplitee (edem al extremitatilor inferioare)
- sindrom de compartiment anterior
Complicatii ale chisturilor in spatele genunchiului
Un chist se poate rupe daca se umple prea repede cu lichid sinovial sau daca umplerea acestuia cu lichid are loc cu prea multa presiune. Un chist rupt poate provoca si alte simptome la nivelul genunchiului si al gambei, inclusiv:
- Durere ascutita, intepatoare, la nivelul genunchiului sau gambei
- Umflarea gambei
- Senzatia de lichid care se scurge pe picior, senzatia simtindu-se in interiorul piciorului
- Leziuni nervoase
- Sindromul de compartiment (cresterea presiunii intr-un spatiu muscular inchis, comprimand vasele de sange si nervii - reprezinta o urgenta medicala)
Chisturile Baker pot provoca uneori tumefierea si decolorarea gambei. Acestea pot fi similare cu simptomele formarii unui cheag de sange. Un cheag de sange reprezinta, de asemenea, o urgenta medicala.
Medicul investigheaza istoricul medical complet al pacientului, efectueaza anamneza acestuia si un examen fizic verificand urmatoarele simptome:
- umefiere
- instabilitatea articulatiei
- rigiditate articulara si amplitudine limitata de miscare
De asemenea, medicul va aplica presiune pe partea din spate a genunchiului unde se afla chistul. Un chist Baker este de obicei diagnosticat in pozitie ortostatica a pacientului si extinderea completa a genunchiului acestuia. In aceasta pozitie chistul Baker ar trebui sa fie cel mai evident. De asemenea, pacientul trebuie examinat in decubit dorsal, unde genunchiul este miscat pasiv de la extensie completa la cel putin 90 de grade de flexie, pentru a asigura o examinare adecvata a articulatiei genunchiului.
Daca un chist Baker este localizat mai lateral sau nu se observa modificari in chist atunci cand genunchiul este examinat intr-o gama completa de miscare, poate fi dificil sa se concluzioneze un diagnostic de chist Baker doar prin examinare fizica, in special intr-un context fara antecedente de patologie a genunchiului.
Daca diagnosticul de chist Baker este incert, trebuie efectuate teste suplimentare precum radiografii simple si ecografii, urmate de RMN, mai ales daca se are in vedere o interventie chirurgicala.
Teste imagistice
Pot fi solicitate teste imagistice pentru a ajuta la confirmarea diagnosticului si pentru a se obtine mai multe informatii despre afectiunea suspectata.
- Radiografii. Radiografiile ofera imagini ale structurilor dense, cum ar fi osul. Desi un chist nu poate fi vizualizat vazut pe o radiografie, medicul poate solicita o radiografie pentru a investiga ingustarea spatiului articular si alte semne de artrita in articulatie.
- Ecografie. Acest test utilizeaza unde sonore pentru a crea imagini ale structurilor din interiorul corpului. O ecografie va ajuta medicul sa vizualizele formatiunea din spatele genunchiului in detaliu si sa determine daca este solid sau plin cu lichid.
- Imagistica prin rezonanta magnetica (IRM). Aceste teste produc imagini clare ale tesuturilor moi ale corpului.
Tratamentul nu este de obicei necesar pentru un chist Baker, cu exceptia cazului in care pacientul prezinta simptome.
Tratament nechirurgical
Majoritatea chisturilor Baker vor disparea de la sine. Pentru chisturile care nu dispar, tratamentul initial este intotdeauna nechirurgical si poate include una sau mai multe dintre urmatoarele:
- Observatie. Medicul poate recomanda simpla observare a chistului in timp pentru a se asigura ca nu creste si ca nu provoaca simptome dureroase.
- Modificarea activitatii. Reducerea activitatii si evitarea activitatilor cu impact ridicat care solicita genunchiul, cum ar fi joggingul si aerobicul, pot ajuta la ameliorarea simptomelor.
- Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS). Medicamentele antiinflamatoare precum ibuprofenul si naproxenul pot ajuta la reducerea durerii si a umflaturii.
- Injectii cu substante corticosteroide. Medicul poate injecta un medicament corticosteroid in articulatia genunchiului pentru a reduce inflamatia.
- Aspiratie. In cadrul acestei proceduri, medicul amorteste zona din jurul chistului, apoi foloseste un ac pentru a drena excesul de lichid din articulatie. Aspiratia este adesea efectuata folosind ultrasunete pentru a ghida plasarea acului.
Tratament chirurgical
Tratamentul chirurgical pentru un chist Baker este rareori necesar. Totusi, se poate recomanda:
- Daca sunt prezente simptome dureroase care nu sunt ameliorate cu tratament nechirurgical
- Daca chistul reapare in mod repetat dupa aspiratii multiple
Artroscopia
In cadrul acestei proceduri, medicul efectueaza incizii mici sub anestezie, apoi introduce o un dispozitiv numit artroscop in articulatia genunchiului. Camera instrumentului afiseaza imagini pe un ecran video, iar medicul utilizeaza imaginile pentru a ghida instrumentele chirurgicale.
Artroscopia este utilizata pentru a trata afectiuni ale genunchiului, cum ar fi rupturile de menisc.
Chistul poate fi, de asemenea, decomprimat artroscopic. Pentru aceasta procedura, chirurgul foloseste un instrument pentru a deschide valva care leaga articulatia genunchiului de chist. Acest lucru poate impiedica reformarea chistului.
Baker's Cyst (Popliteal Cyst), OrthoInfo official website
Nanduri A, Stead TS, Kupsaw GE, DeLeon J, Ganti L. Baker's Cyst. Cureus. 2021 Dec 14;13(12):e20403. doi: 10.7759/cureus.20403. PMID: 35036229; PMCID: PMC8754354.
Baker Cyst (Popliteal Cyst), Cleveland Clinic official website
Leib AD, Roshan A, Foris LA, et al. Baker's Cyst. [Updated 2023 Aug 4]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2026 Jan-.
Autor: Farmacist Marza Andreea Simona
Favorite
Coșul meu
Cumpara 
