O criza de astm semnifica o agravare a simptomelor de astm. Aceasta agravare poate aparea brusc si poate lua pacientul prin surprindere sau se poate accentua treptat pe parcursul unei perioade de cateva ore. Astmul este o afectiune pulmonara care ingusteaza caile respiratorii si care provoaca simptome precum tuse, wheezing sau dificultati de respiratie. Aceste simptome apar deoarece muschii din jurul cailor respiratorii se contracta, acestea devin iritate si se ingusteaza, iar mucoasa cailor respiratorii produce o cantitate mare de mucus. Toti acesti factori ingreuneaza respiratia.
Crizele de astm pot fi grave si pot pune viata in pericol.
Astmul este de obicei o boala cronica, caracterizata prin inflamatia plamanilor, cauzata de un sistem imunitar hiperactiv. Inflamatia plamanilor este insotita de contractia muschilor din jurul cailor respiratorii, edemul tesuturilor din caile respiratorii si eliberarea de mucus, care poate bloca caile respiratorii. Cand se intampla acest lucru, respiratia devine dificila.
Crizele de astm sunt de obicei provocate de un factor declansator. Acesti factori pot fi in controlul pacientului sau nu. Printre factorii declansatori frecventi ai astmului se numara:
- Alergeni de interior, cum ar fi praful, parul animaleleor de companie, acarieni, gandaci sau mucegai
- Alergeni externi, cum ar fi polenul plantelor
- Infectii respiratorii sau virusuri, cum ar fi virusul gripal
- Mirosuri puternice de combustibil, fum de tutun, parfum sau alti poluanti din aer
- Modificari hormonale
- Modificari emotionale puternice sau sentimente de stres (pot schimba modelul normal de respiratie)
- Exercitii fizice sau suprasolicitare
- Umiditate ridicata sau schimbari extreme de temperatura
- Aer rece si uscat
- Boala de reflux gastroesofagian
- Analgezice, cum ar fi aspirina si antiinflamatoarele nesteroidiene, dar si alte medicamente
- Depresie sau anxietate
- Fum de incendii de vegetatie sau alti poluanti ai aerului din exterior
Orice persoana este expusa riscului de a dezvolta o criza de astm. Factorii care pot creste riscul includ:
- Alergii slab controlate
- Expunerea la factori declansatori din mediu
- Nerespectarea administrarii zilnice a medicamentelor pentru astm
- Utilizarea incorecta a inhalatorului
- Alte boli cronice, cum ar fi bolile de inima sau diabetul.
Semnele de avertizare ale unei crize de astm pot varia de la o persoana la alta.
Simptomele unei crize de astm pot include:
- Agravarea simptomelor obisnuite de astm (cum ar fi tusea, incapacitatea de a respira si senzatia de apasare in piept).
- Inhalatorul sau bronhodilatatorul nu manifesta aceeasi eficacitate ca de obicei.
- Incapacitatea de a vorbi, manca, dormi sau efectua sarcini obisnuite din cauza simptomelor de astm.
- Respiratie mai rapida sau gafait
- Respiratie zgomotoasa la expirare (respiratie suieratoare sau wheezing)
- Un flux respirator superficial
Aceste simptome pot aparea brusc sau in timp. Unele persoane pot simti o cumulare si o intensificare a simptomelor in decurs de cateva ore sau chiar cateva zile.
Complicatiile unei crize de astm pot fi severe. Crizele de astm pot cauza moartea, insa acestea sunt mai probabile la persoanele care utilizeaza frecvent inhalator, care ajung frecvent la camera de garda sau care sunt spitalizate pentru a trata astmul sau au alte boli cronice.
Daca tratamentul recomandat de medic la doiciliu pentru crizele de astm nu functioneaza, pacientul trebuie sa apeleze serviciul de urgenta si sa trateze criza in camera de garda a unui spital.
Daca pacientul ajunge la camera de garda a unui spital pentru tratament, probabil i se va recomanda atat tratament, cat si efectuarea unor teste pentru ca medicul sa poata evalua severitate crizei de astm:
- Masurarea debitului expirator de varf. Acest test masoara cat de repede poate fi fortat aerul sa iasa din plamani. Citirile debitului de varf sunt exprimate de obicei intr-un procent.
- Spirometria. Un spirometru masoara cat de mult aer pot retine plamanii si cat de repede acesta este expirat. Aceasta masuratoare se numeste volum expirator fortat (VEMS). Masurarea VEMS este comparata cu VEMS-ul tipic pentru persoanele care nu au astm. Ca si in cazul debitului maxim, aceasta comparatie este adesea exprimata ca procent.
- Pulsoximetria. Acest dispozitiv se fixeaza la varful degetului si masoara cantitatea de oxigen din sange. Aceasta arata cat de bine plamanii transporta oxigenul in sange.
Scopul tratamentului astmului este acela de a tine sub control simptomele si de a trata un posibil atac de astm, urmand un plan de tratament stabilit impreuna cu medicul specialist.
Daca pacientul solicita ingrijiri de urgenta si ajunge la camera de garda pentru o criza de astm in curs, acesta va primi o serie de tratamente in scopul restabilirii unui proces respirator normal. Tratamentele pot include:
- Oxigen. Oxigenul poate fi administrat printr-un tub atasat la nas, daca exista semne de hipoxie.
- Medicamente cu efect rapid. Substantele medicamentoase inhalatorii cu actiune rapida, cum ar fi albuterolul si levalbuterolul, se administreaza fie cu ajutorul unui inhalator, fie cu printr-un nebulizator. Acestea provoaca bronhodilatatie, adica deschid caile respiratorii.
- Ipratropium. Ipratropiumul este un medicament utilizat si pentru deschiderea cailor respiratorii, care se administreaza printr-un inhalator sau printr-un nebulizator
- Corticosteroizi. Corticosteroizii se administreaza oral sau injectabil pentru a trata inflamatia
- Ventilatie mecanica. Daca o criza de astm pune viata in pericol, se poate utiliza un aparat pentru a alimenta organismul cu oxigen suplimentar.
Un pas important pentru a preveni o criza de astm este respectarea tratamentului pentru astm:
- administrarea zilnica a tratamentului pentru controlul astmului cronic
- efectuarea testarilor necesare conform instructiunilor primite de la medic
- administrarea medicatiei recomandate de medic inainte de efort, conform instructiunilor medicului
Alte masuri pentru a preveni crizele de astm includ urmatoarele:
- evitarea factorilor declansatori
- testarea pentru alergii si administrarea medicatiei pentru alergii conform instructiunilor medicului
- spalarea frecventa a mainilor pentru a reduce riscul de a a contacta gripa sau raceala
- vaccinarea impotriva gripei
- renuntarea la fumat
- purtarea unei masti de protectie atunci cand este cazul (mediu cu praf, aglomeratie, etc.)
Bibliografie:
Asthma attack, Mayo Clinic official website
Asthma Attack, Cleveland Clinic official website
Asthma Attacks, Astma Canada official website
Asthma Attack, National Heart, Lung and Blood Institute
Autor: Farmacist Marza Andreea Simona