Infectia cu stafilococ auriu rezistent la meticilina (MRSA) este cauzata de un tip de bacterie stafilococica care a devenit rezistenta la multe dintre antibioticele utilizate pentru tratarea infectiilor stafilococice obisnuite.
MRSA (stafilococul auriu- Staphylococcus aureus- rezistent la meticilina) este un tip de bacterie care a dezvoltat mecanisme de rezistenta la unele antibiotice. Infectiile cu MRSA sunt greu de tratat deoarece foarte putine antibiotice sunt eficiente impotriva acestora. MRSA provoaca cel mai adesea infectii ale pielii, dar poate provoca si infectii grave la nivelul plamanilor, inimii si fluxului sangvin.
Majoritatea infectiilor cu Staphylococcus aureus rezistent la meticilina (MRSA) apare la persoanele care au fost internate in spitale sau in alte unitati de asistenta medicala, cum ar fi azilurile de batrani si centrele de dializa.
Cauza infectiei cu MRSA este stafilococul auriu meticilino-rezistent. Aparitia MRSA este rezultatul unei perioade de timp indelungate in care antibioticele au fost utilizate excesiv, inutil sau eronat in cadrul anumitor afectiuni. Chiar si atunci cand antibioticele sunt utilizate corespunzator, acestea contribuie la cresterea numarului de bacterii rezistente la antibiotice, deoarece bacteriile evolueaza si se adapteaza, supravietuind tratamentului cu un anumit antibiotic.
Rezistenta la meticilina a aparut la Staphylococcus aureus prin mutatia unei proteine care leaga penicilina, o proteina codificata de cromozomi. MRSA, in prezent, este rezistent la peniciline, cum ar fi amoxicilina, meticilina, oxacilina, penicilina; la cefalosporine, cum ar fi cefepima si la carbapeneme, cum ar fi meropenemul si imipenemul.
MRSA patrunde in organism, de obicei, printr-o leziune deschisa, cum ar fi o taietura la nivelul pielii. Cel mai frecvent, MRSA provoaca afectiuni ale pielii, dar mai rar, poate provoca si infectii mai grave, cum ar fi rani infectate sau pneumonie. Nu toate persoanele care contacteaza MRSA dezvolta infectii. Aproximativ 2% dintre persoane sunt purtatoare de MRSA.
Unele persoane pot fi purtatoare de MRSA. Acesta poate coloniza pielea corpului sau mucoasa nazala. O persoana purtatoare de MRSA prezinta un test pozitiv la probele de laborator nazale sau cutanate pentru identificarea MRSA, dar nu prezinta simptome de infectie. Persoanele purtatoare de MRSA pot, totusi, raspandi MRSA la alte persoane.
O persoana se poate infecta cu MRSA prin:
- Contact direct cu o persoana infectata sau purtatoare
- Atingerea obiectelor sau suprafetelor contaminate (MRSA poate uneori supravietui pe suprafete timp indelungat)
- Utilizarea in comun a obiectelor contaminate, cum ar fi cearsafuri, haine, echipamente medicale sau sportive, prosoape, aparate de ras sau ustensile.
- Echipamente medicale si dispozitive medicale contaminate
Da, MRSA este contagios. Se poate raspandi prin contactul piele-piele sau prin contactul cu suprafete infectate. Uneori, persoanele din aceeasi familie sau care locuiesc impreuna se pot infecta cu MRSA unele de la altele.
Majoritatea persoanelor care contacteaza MRSA la nivel cutanat nu prezinta niciun simptom.
Dar, daca persoana dezvolta o infectie cu MRSA la nivel cutanat, este posibil sa apara la nivelul pielii o leziune care:
- este dureroasa si umflata
- se simte calda la atingere
- prezinta puroi sau lichid
- are aspect inrosit
Daca infectia se raspandeste in sange, catre plamani sau catre o alta parte a corpului, simptomele pot include:
- temperatura ridicata
- dificultati de respiratie
- frisoane
- ameteli
- confuzie
Infectiile cu MRSA sunt frecvente in randul persoanelor imunodeprimate, inclusiv in randul persoanelor internate in spitale, in aziluri de batrani si in alte unitati medicale. MRSA contactat in aceste conditii poarta denumirea de HA-MRSA (health care-associated methicillin-resistant Staphylococcus aureus).
Factorii de risc pentru HA-MRSA includ:
- Spitalizarea
- Purtarea unui dispozitiv medical invaziv (cum ar fi un cateter)
- Internarea intr-o unitate de ingrijire pe termen lung
Infectiile pot aparea in jurul ranilor chirurgicale si al dispozitivelor invazive, cum ar fi catetere si tuburi de alimentare implantate.
MRSA, insa, poate fi contactat si in alte circumstante. Un alt tip de infectie cu MRSA apare frecvent in comunitati, in randul persoanelor sanatoase. Aceasta forma, MRSA asociata comunitatii (CA-MRSA), debuteaza ca un furuncul dureros la nivelul pielii si se raspandeste de obicei prin contact piele-piele. Populatiile cu risc crescut de a contacta si de a dezvolta CA-MRSA includ grupuri precum:
- sportivi care practica sporturi de contact
- persoane care lucreaza cu grupuri sau in medii aglomerate
- persoane care utilizeaza droguri injectabile
- persoane infectate cu virusul HIV
- persoane de sex masculin care intretin relatii sexuale cu persoane de acelasi sex
Infectiile cu MRSA pot cauza probleme medicale grave, inclusiv:
- Pneumonie (infectii pulmonare)
- Infectii ale fluxului sangvin
- Infectii chirurgicale
- Sepsis si soc septic
- Amputatii
- Deces (daca nu este tratat)
Medicii diagnosticheaza Staphylococcus aureus rezistent la meticilina (MRSA) prin trimiterea unei probe de tesut sau fluid corporal la un laborator pentru a fi testata. Mostrele de probe care ar putea fi testate includ:
- Sange
- Tesut
- Urina
- Sputa (mucus expectorat din plamani)
Medicii pot testa MRSA si dintr-o proba cutanata sau din exudat nazal.
Medicii trateaza infectiile cu MRSA prin toaletarea leziunilor deschise si administrarea de antibiotice eficiente impotriva MRSA identificat la pacient. Tratamentul ranilor include drenarea lichidului si indepartarea chirurgicala a tesutului infectat. De asemenea, medicii pot indeparta dispozitivele medicale infectate, inclusiv protezele. Infectiile severe cu MRSA se trateaza cu antibiotice intravenoase administrate in mediul intraspitalicesc.
Printre antibioticele utilizate in tratamentul MRSA se numara:
- Vancomicina
- Rifampicina
- Trimetoprim/sulfametoxazol
- Ceftarolina
- Linezolida
- Daptomicina
- Clindamicina
- Doxiciclina
- Delafloxacina
O alta strategie de tratament o reprezinta utilizarea mai multor tipuri de antibiotice simultan.
Cadrele medicale pot aplica anumite reguli de siguranta pentru a preveni infectiile dobandite in cadrul spitalicesc:
- Spalarea mainilor
- Dezinfectarea suprafetelor
- Sterilizarea dispozitivelor medicale
- Screeningul pacientilor si vizitatorilor unitatilor medicale
- Punerea in carantina a persoanelor cu infectii cu MRSA
Cateva reguli care pot fi utile in limitarea si prevenirea infectiei cu MRSA includ:
- Mentinerea ranilor curate si bandajate
- Evitarea utilizarii in comun a obiectelor personale, cum ar fi prosoapele si aparatele de ras
- spalarea corpului imediat dupa antrenament sau dupa participarea la activitati care cresc riscul de expunere la MRSA
- utilizarea dezinfectantilor pentru a sterge zonele de contact frecvent
- spalarea frecventa a mainilor cu apa fierbinte si sapun timp de cel putin 20 de secunde si folosirea dezinfectantului pentru maini pe baza de alcool atunci cand spalarea mainilor nu este posibila.
Bibliografie:
Methicillin-resistant Staphylococcus aureus (MRSA), CDC official website
MRSA, NHS official website
MRSA infection, Mayo Clinic official website
MRSA (Methicillin-resistant Staphylococcus aureus), Cleveland Clinic official website
Understanding MRSA Infection, Web MD official website
Siddiqui AH, Koirala J. Methicillin-Resistant Staphylococcus aureus. [Updated 2023 Apr 2]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-.
Autor: Farmacist Marza Andreea Simona