Mancatul compulsiv (Binge eating) (informatii utile)

Ce este mancatul compulsiv (binge eating)?

Mancatul compulsiv sau Tulburarea binge eating reprezinta consumul unei cantitati mari de alimente intr-o perioada scurta de timp si lipsa de control asupra naturii alimentelor si asupra cantitatii consumate, dar si aparitia sentimentelor de frustrare. Daca acest lucru se intampla cel putin o data pe saptamana, timp de 3 luni, poate fi considerat mancat compulsiv sau binge eating.
Mancatul compulsiv, Binge Eating Disorder (BED) sau Tulburarea binge eating, a devenit un nou termen de diagnosticare, fiind incadrata in categoria tulburarilor de alimentatie in cea de-a cincea editie a Manualului de Diagnostic si Statistic al Tulburarilor Mintale (DSM-V) in 2013. Conform unei analize a celor mai recente studii, Tulburarea Binge Eating este a doua cea mai frecventa tulburare de alimentatie diagnosticata, 2,7% dintre femei, 1,7% dintre barbati si 1,8% dintre adolescenti suferind de aceasta. Aceasta tulburare este observata la toate grupele de varsta, rasele, mediile etnice si nivelurile de venit socio-economic. 

Care sunt cauzele mancatului compulsiv ?

Multi factori influenteaza comportamentul alimentar, inclusiv factorii psihologici, biologici si obiceiurile dobandite. Motivele si factorii declansatori ai tulburarii pot fi foarte diferiti de la o persoana la alta. Mancatul compulsiv poate elibera hormoni de placere in creier (serotonina si dopamina), care ar putea incuraja si sustine tendinta de dependenta. Mancatul poate fi, de asemenea, o modalitate de a scapa sau de a amorti sentimentele incomode sau de a compensa nevoi nesatisfacute.
Pentru unele persoane, experientele traumatice din copilarie, precum problemele familiale si bullybg-ul sau critica la adresa formei corpului, greutatii corporale sau a obiceiurilor alimentare, sunt corelate cu dezvoltarea mancatului compulsiv. Binge eating poate fi si ereditat, iar cercetatorii au identificat si o componenta genetica implicata in acest fenomen.

Ce factori de risc sunt asociati cu mancatul compulsiv sau cu binge eating?

Este posibil sa existe un risc mai mare de a dezvolta binge eating daca exista:
- un model familial de alimentatie haotica
- un model familial de coping emotional disfunctional
- o istorie personala de trauma sau abuz
- o tulburare de dispozitie, cum ar fi depresia
- o tulburare de anxietate (generala sau specifica)
- o tulburare cu deficit de atentie/hiperactivitate (ADHD)
- o tulburare de consum de substante 
- p tulburare dismorfica corporala 

Cine este predispus la mancat compulsiv sau la binge eating?

Mancatul compulsiv sau binge eating poate aparea la persoanele cu greutate corporala medie, dar este mai frecvent la persoanele care sufera de obezitate, in special de obezitate severa. Cu toate acestea, majoritatea persoanelor cu obezitate nu prezinta aceasta tulburare de alimentatie.
Mancatul compulsiv este mai frecvent la persoanele tinere si de varsta mijlocie, dar si persoanele in varsta pot fi afectate. Mancatul compulsiv este, de asemenea, frecvent in randul persoanelor cu diabet zaharat de tip 1 si tip 2.

Care sunt semnele si simptomele mancatului compulsiv sau al binge eating?

Desi acestea sunt simptome comune, nu toate persoanele care sufera de Tulburare binge eating prezinta toate aceste simptome emotionale si comportamentale.

Semne si simptome emotionale si comportamentale:

- episoade de consum excesiv de cantitati mari de alimente intr-o perioada scurta de timp, adesea in secret
- evitarea mancatului in public si afisarea unui sentiment de jena legata de cantitatea de alimente consumata
- ascunderea alimentelor in locuri atipice
- esecul repetat de a pierde in greutate prin dieta, activitate fizica sau prin utilizarea produselor pentru slabit
- crearea unui program sau ritualuri pentru a integra episoadele de binge eating in rutina
- atitudine retrasa si izolata
- ingrijorare extrema legata de greutatea si forma corpului
- perturbarea comportamentelor alimentare normale, inclusiv alimentatia pe tot parcursul zilei fara ore planificate ale mesei, omiterea meselor, cosumarea unor portii mici de mancare la mesele obisnuite, post sporadic sau diete repetitive
- modificarea dozei de insulina pentru adaptarea la episodul de binge
- rusine, vinovatie si disperare dupa episoadele de mancat excesiv
- stima de sine scazuta

Semne si simptome fizice

- fluctuatii notabile ale greutatii
- crampe de stomac, alte tulburari gastrointestinale nespecifice (constipatie, reflux acid etc.)
- dificultati de concentrare

Cum este diagnosticat mancatul compulsiv sau tulburarea binge eating?

Pentru ca o persoana sa fie diagnosticata cu Tulburarea Binge Eating conform DSM-5 TR, trebuie indeplinite urmatoarele criterii:
- Episoade recurente de alimentatie excesiva. Un episod de alimentatie excesiva se caracterizeaza prin urmatoarele:
• Consumul intr-o perioada de timp scurta a unei cantitati de mancare mai mare decat cea consumata de majoritatea persoanelor, intr-o perioada similara de timp in circumstante similare.
•  Un sentiment de lipsa de control asupra alimentatiei in timpul episodului de binge eating (de exemplu, sentimentul ca nu se poate opri din mancat sau nu poate controla ce sau cat mananca).

Episoadele de alimentatie excesiva sunt asociate cu trei (sau mai multe) dintre urmatoarele manifestari:
- Mancatul mult mai rapid decat in mod normal
- Mancatul pana apare senzatia de preaplin
- Consumul unor cantitati mari de alimente atunci cand nu apare senzatia de foame
- Mancatul singur din cauza faptului ca apare jena in legatura cu cantitatea mare de alimente consumate
- Sentiment de dezgust fata de propria persoana, deprimare sau vinovatie, dupa epidsodul de binge
- Suferinta marcata in ceea ce priveste alimentatia excesiva
Binge eating apare, in medie, cel putin o data pe saptamana timp de 3 luni.
Episodul de consum compulsiv de alimente nu este asociat cu utilizarea de comportamente compensatorii inadecvate (de exemplu, eliminarea prin varsaturi a alimentelor ingerate) ca in bulimia nervoasa si nu apare exclusiv in cursul bulimiei nervoase sau anorexiei nervoase.

Care este tratamentul mancatului compulsiv sau a tulburarii binge eating?

Scopul tratamentului Tulburarii de alimentatie binge sau a mancatului compulsiv este de a avea obiceiuri alimentare sanatoase si regulate. Deoarece alimentatia excesiva implica adesea sentimente si emotii negative, tratamentul abordeaza, de asemenea, si latura psihologica a tulburarii. 

Tratamentul psihologic 

Psihoterapie

Psihoterapia ajuta persoana sa schimbe obiceiurile nesanatoase cu unele sanatoase si sa reduca obiceiul consumului excesiv de alimente. Psihoterapia poate fi individuala sau de grup. 

Exemple de tipuri de psihoterapie care poate ajuta in tulburarea de alimentatie binge includ:

• Terapia cognitiv-comportamentala

Terapia cognitiv-comportamentala, poate oferi un sentiment de control asupra comportamentului si poate ajuta pacientul sa faca fata mai bine sentimentelor si emotiilor negative care apar. 

• Terapie integrativa cognitiv-afectiva

Terapie integrativa cognitiv-afectiva este un tip de psihoterapie care poate ajuta la modificarea si prelucrarea emotiilor si comportamentele care declanseaza modelul de alimentatie excesiva.

• Terapia comportamentala dialectica

Terapia comportamentala dialectica poate ajuta la imbunatatirea abilitatilor comportamentale care sa ajute la gestionarea stresului si a emotiilor si la imbunataturea relatiilor cu ceilalti. Aceste abilitati pot diminua dorinta de a consuma alimente in exces. 

Medicamente

Dimesilatul de lisdexamfetamina este un medicament pentru tulburarea cu deficit de atentie si hiperactivitate (ADHD). Acesta este primul medicament aprobat de U.S. Food and Drug Administration pentru a trata Tulburarea binge eating moderata pana la severa, dar numai la adulti. Deoarece este un stimulent, acest medicament poate crea dependenta si poate fi utilizat in scopuri gresite. Efectele secundare frecvente includ uscaciunea gurii si probleme cu somnul, dar pot aparea si reactii adverse mai grave.
Exemple de alte tipuri de medicamente care pot ajuta la reducerea simptomelor tulburarii de alimentatie excesiva includ anumite medicamente anticonvulsivante si anumite antidepresive.

Dieta si alimentatia

Unele persoane considera ca un plan alimentar structurat, echilibrat din punct de vedere nutritional, poate reduce o parte din stresul de luare a deciziilor legat de alimentatie. Acest plan nutritional poate satisface nevoile fizice, in timp ce lasa mai putin spatiu pentru a actiona impulsiv sau emotional. Cu toate acestea, in unele cazuri, o dieta poate fi un factor declansator pentru Tulburarea binge eating.

Bibliografie:

Binge Eating Disorder, National Institute of Diabetes and  Digestive and Kydney Diseases, National Institutes of Health official website
Binge-eating disorder, Mayo Clinic official website
Binge Eating Disorder, Cleveland Clinic official website
Binge Eating Disorder (BED), National Eating Disorders Association official website
Binge eating disorder (BED), The National Eating Disorders Collaboration official website

Autor: Farmacist Marza Andreea Simona

Momentan, nu exista nici un produs disponibil.