Ce ne vine in minte cand auzim cuvantul ,,virus"?
Poate ne gandim la o raceala obisnuita, la un herpes sau poate la o pandemie globala precum cea de COVID. De fapt, virusurile sunt mereu prezente in lumea vie, infectand si interactionand cu toate organismele, de la cele minuscule la cele gigantice, si pot fi gasite in fiecare ecosistem de pe planeta. Ele sunt omniprezente si esentiale pentru viata noastra. Dar ce sunt ele, mai exact? Cum actioneaza? Ce boli provoaca?
Ce sunt virusurile?
Virusurile sunt agenti infectiosi microscopici care contin material genetic, ADN sau ARN, si care necesita o gazda pentru a se inmulti.
Virusurile sunt cei mai mici microbi existenti. Se spune ca sunt atat de mici incat 500 de milioane de rinovirusuri (care provoaca un episod de raceala obisnuita) ar putea sa incapa pe varful unui ac. Ele sunt organisme vii capabile sa se inmulteasca in interiorul celulelor altor vietuitoare. Celula in care se inmultesc se numeste celula gazda.
Din ce este alcatuit un virus?
Un virus este alcatuit dintr-un nucleu constituit din material genetic, fie ADN, fie ARN, inconjurat de un invelis protector numit capsida constituit din proteine. Virusurile sunt capabile sa adere la celulele gazda si sa intre in interiorul lor, unde se inmultesc.
Cum se produce infectarea si cum se inmultesc virusurile la nivel celular?
Virusurile sunt paraziti intracelulari si sunt inerte metabolic (metabolismul lor nu este functional pana nu intalnesc o ceula gazda) pana cand infecteaza o celula susceptibila. In celula gazda, virusurile se replica preluand controlul asupra proceselor metabolice din celula pentru a forma noi particule virale. Replicarea virusurilor parcurge urmatoarele etape:
● Recunoasterea celulei gazda: toate virusurile au capacitatea de a recunoaste celula gazda dupa anumite tipuri de proteine;
● Adsorbtia (atasarea) virusului de celula gazda;
● Penetrarea (patrunderea) virusului in celula gazda si decapsidarea virusului - inlaturarea invelisului proteic numit capsida;
● Sinteza macromoleculara (etapele formarii noului virion);
● Eliberarea virionilor progeni din celula gazda.
Cate tipuri de virusuri exista?
Virusurile au forme si dimensiuni diferite, dar toate sunt formate din doua componente esentiale: un nucleu cu material genetic inconjurat de un invelis proteic, protector numit capsida. Aceasta constructie poate avea patru forme diferite:
● Elicoidala: virusul mozaicului tutunului (primul virus descoperit);
● Poliedrica: adenovirusurile;
● Sferica: coronavirusurile;
● Complex: bacteriofagii, care au o alcatuire mai complexa fiind compusi din cap (ce contine materialul genetic), teaca si coada cu fibre contractile.
La nivelul capului se afla materialul genetic si capsida virala, iar in coada se gasesc proteine virale contractile, cu rol in fixarea lui pe suprafata bacteriei si in transferul ADN-ului in celula gazda. Atasarea fagului de celula gazda se realizeaza prin coada, care produce o liza (o ruptura) a peretelui celular bacterian , apoi se contacta si insereaza doar genomul viral in interiorul celulei gazda, capsida sa ramananad in exterior.
Exista si virusuri "bune"?
In mod predominant, virusurile au o conotatie negativa deoarece au declansat epidemii si pandemii cu rata de deces ridicata de-a lungul istoriei omenirii. Exemple recente sunt focarul de Ebola din 2014 din Africa de Vest, pandemia de gripa porcina din 2009 si pandemia de COVID-19, care a fost cauzata de un coronavirus identificat pentru prima data la sfarsitul anului 2019.
Insa, poate putina lume stie, ca exista si virusuri care folosesc ca si celula gazda o celula bacteriana.
Aceste virusuri se numesc bacteriofagi. Bacteriofagii, odata ce infecteaza celula bacteriana, fie o pot distruge (bacteriofagi virulenti) sau o pot infecta fara a produce moartea bacteriei (bacteriofagi temperati).
Bacteriofagii au numeroase aplicatii medicale:
● In domeniul terapeutic - tratamentul si profilaxia maladiilor infectioase;
● In domeniul de diagnostic - identificarea tulpinilor bacteriene necunoscute ;
● In lizotipizare - diferentierea unor tulpini bacteriene din cadrul aceleeasi specii cu ajutorul bacteriofagilor. Este utilizat pentru diferentierea tulpinilor de Staphylococcus aureus, Salmonella Typhi, etc.
Bacteriofagii reprezinta un model de studiu pentru geneticieni, bacteriofagii temperati fiind utilizati in ingineria genetica (ei pot asigura transferul de material genetic).
Ce boli provoaca virusurile ?
Nu toate bolile virale sunt contagioase, deci nu sunt intotdeauna raspandite de la o persoana la alta. Dar multe dintre ele sunt. Exemplele de boli virale contagioase includ gripa, raceala, HIV-ul si herpesul. Alte tipuri de boli virale se raspandesc prin alte mijloace, cum ar fi muscatura unei insecte infectate.
Boli virale respiratorii:
Bolile virale respiratorii sunt contagioase si afecteaza de obicei partile superioare sau inferioare ale tractului respirator, provocand simptome precum nas infundat, dureri de gat, tuse si febra.
Exemple de boli respiratorii includ:
● Gripa
● Raceala
● infectie cu Virus Respirator Sincitial
● infectie cu Adenovirus
● infectie cu Virus Paragripal
● Sindrom Respirator Acut Sever (SARS)
Transmitere
Virusurile respiratorii sunt raspandite prin picaturi generate prin tuse sau prin stranut. Aceste virusuri se pot raspandi si prin obiecte contaminate, cum ar fi clante, blaturi si obiecte personale.
Boli virale gastrointestinale:
Bolile virale gastrointestinale afecteaza tractul digestiv. Virusurile care le provoaca sunt contagioase si de obicei conduc la o afectiune numita gastroenterita.
Simptomele comune ale bolilor virale gastrointestinale includ: crampe abdominale, diaree, varsaturi.
Exemple de boli virale gastrointestinale includ:
● infectie cu Norovirus;
● infectie cu Rotavirus;
● unele infectii cu Adenovirus;
● infectie cu Astrovirus.
Transmitere
Virusurile gastrointestinale sunt eliminate in scaun in timpul miscarilor intestinale. Alimentele, apa sau obiectele care au fost contaminate cu fecalele respective pot raspandi virusul.
Boala virala exantematoasa:
Virusurile exantematoase provoaca eruptii cutanate, de multe ori insotite si de simptome precum prurit si inflamatie.
Multe dintre virusurile din aceasta categorie, cum ar fi virusul rujeolic, sunt foarte contagioase.
Exemple de boli virale exantematoase includ:
● Pojar;
● Rubeola;
● Varicela/Zona Zoster;
● Rozeola;
● Variola;
● A cincea boala a copilariei;
● Infectie cu virusul Chikungunya.
Transmitere
Multe virusuri exantematoase sunt raspandite prin picaturi respiratorii generate de tuse sau de stranutul unei persoane infectate. Alte boli virale exantematoase, cum ar fi varicela si variola, se pot transmite prin contactul cu lichidul din leziunile cutanate rupte.
Zona zoster apare doar la persoanele care au avut varicela la un moment dat. Este o reactivare a virusului varicela-zoster care a ramas latent in celulele corpului.
Virusul Chikungunya este raspandit prin muscatura de tantar si nu poate fi transmis de la o persoana la alta.
Boli virale hepatice:
Bolile virale hepatice provoaca inflamatie la nivel hepatic si sunt cunoascute sub numele de hepatite virale. Cele mai frecvente tipuri de hepatite virale sunt Hepatita A, B si C.
Este important de stiut si faptul ca bolile cauzate de alte virusuri, cum ar fi citomegalovirusul si virusul febrei galbene, pot produce afectare hepatica.
Exemple de boli virale hepatice includ:
● Hepatita A;
● Hepatita B;
● Hepatita C;
● Hepatita D;
● Hepatita E;
Transmitere
Hepatitele B si C se pot transmite de la o persoana la alta prin fluidele corporale. Utilizarea in comun a articolelor care intra in contact cu sangele, cum ar fi ace sau aparate de ras, pot, de asemenea, raspandi virusul. Hepatita B se poate transmite si prin contact sexual.
Oamenii pot dezvolta Hepatita A si E prin consumul de alimente sau apa ce au fost contaminate cu fecale de la o persoana infectata.
Hepatita D poate fi dezvoltata de persoanele care au deja virusul Hepatitei B.
Boli virale cutanate:
Bolile virale cutanate determina formarea de leziuni sau papule pe piele. In multe cazuri, aceste leziuni pot ramane mult timp sau pot reveni dupa ce dispar pentru o perioada.
Exemple de boli virale cutanate includ:
● Veruci, inclusiv Veruci genitale;
● Herpes oral;
● Herpes genital;
● Moluscum contagiosum.
Transmitere
Aceste virusuri sunt contagioase. De obicei, se raspandesc prin contact fizic apropiat cu cineva care are virusul sau prin atingerea unui obiect contaminat, cum ar fi un prosop sau manerul robinetului.
Boli virale hemoragice:
Bolile virale hemoragice sunt afectiuni severe care implica leziuni ale sistemului circulator.
Simptomele unei boli virale hemoragice includ: febra mare, dureri in tot corpul, slabiciune, sangerare subcutanata, sangerari ale cavitatii orale si sangerari auriculare, sangerare la nivelul organelor interne.
Exemple de boli hemoragice virale includ:
● Ebola;
● Febra Lassa;
● Febra Dengue;
● Febra galbena;
● Febra hemoragica Marburg;
● Febra hemoragica Crimeea-Congo.
Transmitere
Unele boli virale hemoragice, cum ar fi Febra Dengue si Febra galbena, sunt raspandite prin muscatura unei insecte infectate.
Altele, cum ar fi Ebola, sunt raspandite prin contactul cu sangele sau cu alte fluide corporale ale unei persoane infectate cu virusul. Febra Lassa se raspandeste prin inhalarea sau consumarea accidentala a fecalelor uscate sau a urinei unei rozatoare infectate.
Boli virale neurologice:
Unele virusuri pot infecta creierul si tesuturile inconjuratoare, provocand boli virale neurologice. Acest lucru poate duce la o serie de simptome, inclusiv: febra, confuzie, somnolenta, convulsii, probleme de coordonare.
Exemple de boli virale neurologice includ:
● Poliomielita;
● Meningita virala;
● Encefalita virala;
● Rabia.
Transmitere
Multe virusuri neurologice se raspandesc prin muscatura unui animal infectat sau a unei insecte, cum ar fi un tantar sau o capusa.
Alte virusuri, cum ar fi Poliovirusul si alte enterovirusuri, sunt destul de contagioase si se raspandesc prin contactul apropiat cu o persoana infectata. Obiectele contaminate pot contribui, de asemenea, la raspandirea acestor virusuri.
In concluzie, virusurile, aceste mici vietati care populeaza intreaga planeta, merita tot interesul nostru, atat pentru a dezvolta masuri ce ne pot proteja de ele, dar si modalitati de a ne imprieteni cu ele si de a convietui impreuna intr-un mod cat mai pasnic.
Bibliografie:
Viruses, Microbiology Society official website
Virusurile. Bacteriofagul.Caractere morfobiologice.Utilizarea practică abacteriofagilor, Suport de curs Facultatea de Stat de Medicina si Farmacie "Nicolae Testemitanu"
What are viruses?, Livescience official website
Stuart Siddel, Andrew Davison, What’s the point of virus taxonomy?, International Science Council official website
Viral Diseases, Healthline official website
A World of Viruses, Harvard.edu official website
Monica Licker, Dana Brehar Cioflec, Elena Hogea, Mihaela Craciunescu, Florin Horhat, Delia Berceanu Vaduva, Dorina Dragaesescu, Delia Muntean, Livia Stanga, Mihaela Popa, Matilda Radulescu, Ciprian Pilut, Iulia Bagiu, Maria Rus, Corina Musuroi, Curs de microbiologie speciala, volumul II Virusologie Micologie_ebook, UMFT official website
Autor: Farmacist Marza Andreea Simona