Acalazia este o tulburare de motilitate a muschilor netezi esofagieni care apare din cauza faptului ca sfincterul esofagian inferior nu se poate relaxa. Aceasta afectiune provoaca o obstructie functionala la jonctiunea gastroesofagiana. Acalazia este o afectiune incurabila a esofagului care implica inflamatia si degenerarea neuronilor inhibitori ai sfincterului esofagian inferior, din aceasta cauza rezultand incapacitatea acestuia de a se relaxa. Simptomele tipice ale acalaziei sunt disfagia, durerea toracica retrosternala, regurgitarea si pierderea in greutate.
In toate cazurile de acalazie, sfincterul esofagian inferior care controleaza pasajul dintre esofag si stomac nu se relaxeaza la momentul potrivit. Pe baza altor probleme care apar in acelasi timp, medicii au identificat trei tipuri de acalazie:
- Acalazia de tip I: este uneori numita acalazie clasica. In acest tip, muschii esofagieni se contract slab, astfel incat alimentele se deplaseaza in jos doar datorita gravitatiei.
- In acalazia de tip 2, presiunea se acumuleaza in esofag, provocand comprimarea acestuia. Acesta este cel mai frecvent tip de acalazie si provoaca adesea simptome mai severe decat aclazia de tip I.
- Acalazia de tip III este uneori numita acalazie spastica deoarece exista contractii anormale in partea de jos a esofagului, la locul de jonctiune cu stomacul. Acesta este cel mai sever tip de acalazie. Contractiile pot provoca dureri in piept care pot trezi o persoana din somn si pot imita simptomele unui atac de cord.
Cauzele acalaziei sunt necunoscute, dar cercetatorii exploreaza mai multe teorii. Teoria cea mai vehiculata este legata de degenerarea celulelor nervoase situate intre straturile muschilor esofagieni. Aceste celule nervoase permit esofagului sa impinga alimentele spre si in stomac.
Unele studii sugereaza o posibila relatie intre acalazie si infectiile parazitare sau virale. Persoanele cu acalazie pot fi mai predispuse sa prezinte dovezi ale unor infectii anterioare, cum ar fi anticorpi impotriva virusului herpes simplex, papilomavirusului uman, virusului rujeolei si alte virusuri.
Exista, de asemenea, dovezi ca acalazia poate fi o tulburare autoimuna inflamatorie, ceea ce inseamna ca ar putea fi cauzata de autoatacarea organismului. Cercetatorii au observat semne de activitate a sistemului imunitar in celulele nervoase care stimuleaza muschii esofagieni. De asemenea, pacientii cu acalazie sunt de 3,6 ori mai predispusi sa dezvolte o tulburare autoimuna, cum ar fi uveita, diabetul de tip I, artrita reumatoida, lupusul eritematos sistemic si sindromul Sjogren.
Factorii de risc pentru acalazie includ:
- Varsta. Desi acalazia poate afecta persoane de toate varstele, este mai frecventa la persoanele cu varsta cuprinsa intre 25 si 60 de ani.
- Anumite afectiuni medicale. Riscul de acalazie este mai mare la persoanele cu tulburari alergice, insuficienta suprarenala sau sindrom Allgrove, o afectiune genetica rara, autosomal recesiva.
Disfagia si regurgitarea sunt cele mai frecvente simptome. Majoritatea pacientilor cu acalazie prezinta de obicei disfagie, initial la solide, desi 70-97% dintre pacienti vor avea disfagie atat la solide, cat si la lichide.
Mai mult de jumatate dintre pacienti vor prezenta dureri in piept, Pe masura ce boala progreseaza, pacientii pot avea simptome de regurgitare cu posibila aspiratie, tuse nocturna, arsuri la stomac si pierdere in greutate din cauza dificultatilor de aconsuma alimente. Pierderea in greutate este adesea rapida din cauza incapacitatii de a inghiti. Simptomele mai putin frecvente sunt sughitul sau dificultatile de eructatie.
Simptomele extraesofagiene intalnite frecvent sunt anomalii pulmonare, probabil cauzate de aspiratia recurenta sau de compresia traheala causata la randul ei de esofagul dilatat.
Aspectul de ,,gat de broasca" poate aparea din cauza dilatatiei si distorsiunii severe a esofagului cervical, ducand la obstructie traheala si la stridor.
Pe langa un examen fizic amanuntit si o analiza a istoricului medical si a simptomelor, medicul poate recomanda urmatoarele teste pentru a ajuta la diagnosticarea acalaziei:
- Manometria faringiana si esofagiana pentru a masura si inregistra modificarile presiunii in esofag in timpul inghitirii. Majoritatea specialistilor considera manometria ca fiind cel mai fiabil test pentru acalazie, deoarece poate detecta locatia si severitatea sau lipsa contractiilor musculare care afecteaza capacitatea de a inghiti.
- Endoscopia superioara pentru a examina esofagul si stomacul folosind un endoscop. Acest test ajuta la observarea anomaliilor esofagiene, cum ar fi stricturile si tumorile. In timpul endoscopiei, medicul poate efectua o biopsie sau poate indeparta tesut anormal pentru analize ulterioare.
- Testarea pH-ului sau monitorizarea pH-ului esofagian cu impedanta pe 24 de ore pentru a evalua aciditatea din esofag pe o perioada extinsa si a exclude alte afectiuni, cum ar fi refluxul gastroesofagian.
- Examen radiologic cu bariu (deglutitia cu bariu, tranzit baritat), un test imagistic care utilizeaza substanta de contrast bariu si radiografii pentru a crea imagini ale tractului gastrointestinal superior. Acest test poate dezvalui o ingustare accentuata a esofagului, care este uneori numita acalazie in forma de cioc de pasare.
In prezent, niciun tratament nu vindeca complet acalazia, dar exista mai multe abordari pentru ameliorarea simptomelor, cum ar fi dilatarea, interventia chirurgicala, injectiile cu toxina botulinica si medicatia. Scopul tratamentului este de a normaliza contractiile din esofag si de a ajuta sfincterul sa se relaxeze si sa permita alimentelor sa treaca in stomac.
Dilatarea sfincterului esofagian
In timpul procedurii de dilatare a sfincterului esofagian, pacientul este sedat in timp ce un medic gastroenterolog introduce un endoscop in esofag si un balon in apropierea sfincterului esofagian inferior. Acest lucru poate reduce presiunea din esofag si poate intinde muschii sfincterului pana cand acestia se relaxeaza suficient pentru a permite alimentelor si lichidelor sa treaca usor.
Dilatarea cu balonul este probabil cea mai comuna abordare pentru tratarea acalaziei. Majoritatea pacientilor (65% pana la 80%) raporteaza o imbunatatire semnificativa a inghitirii dupa procedura. Totusi, ameliorarea poate fi temporara si simptomele acalaziei pot reveni in timp, necesitand un tratament suplimentar.
Chirurgia acalaziei
Miotomie esofagiana
In timpul miotomiei, un gastroenterolog sectioneaza muschii din esofag, sfincterul esofagian si stomacul inferior. O miotomie de acalazie poate fi efectuata cu un endoscop (miotomie endoscopica perorala sau procedura POEM) sau prin mai multe incizii mici in abdomen (miotomie Heller laparoscopica). Aceasta este cea mai permanenta solutie pentru acalazie, dar nu este potrivita pentru toti pacientii.
Injectii cu toxina botulinica
Injectarea toxinei botulinice in sfincterul esofagian inferior s-a dovedit caa ajuta unii pacienti cu acalazie. Aceste tratamente sunt deosebit de utile pentru pacientii mai in varsta si pentru cei care nu sunt candidati pentru dilatare sau miotomie.
Injectiile cu toxina botulinica pentru acalazie functioneaza prin amortirea sfincterului si a nervilor din jur, permitandu-i sa se relaxeze. Injectiile se fac cu un ac special introdus printr-un endoscop. Acestea au un efect limitat, care dureaza aproximativ un an. Pot fi necesare injectii repetate. Unii pacienti pot prezenta dureri toracice usoare.
Medicamente pentru acalazie
Medicamentele nu sunt, in general, eficiente in tratarea acalaziei. Unele medicamente care contin nitrati sau blocante ale canalelor de calciu pot ajuta la relaxarea temporara a sfincterului esofagian inferior. Cu toate acestea, acestea trebuie administrate inainte de fiecare masa, iar efectele lor secundare depasesc de obicei beneficiile.
Bibliografie:
Momodu II, Wallen JM. Achalasia. [Updated 2023 Jul 31]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2026 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK519515/
Provenza CG, Romanelli JR. Achalasia: Diagnosis and Management. Surg Clin North Am. 2025 Feb;105(1):143-158. doi: 10.1016/j.suc.2024.06.011. Epub 2024 Sep 6. PMID: 39523069.
Achalasia, Mayo Clinic official website
Savarino E, Bhatia S, Roman S, Sifrim D, Tack J, Thompson SK, Gyawali CP. Achalasia. Nat Rev Dis Primers. 2022 May 5;8(1):28. doi: 10.1038/s41572-022-00356-8. PMID: 35513420.
Achalasia, Johns Hopkins Medicine official website
Autor: Farmacist Marza Andreea Simona
Favorite
Coșul meu
Cumpara 
