Definitie:
Benzilpenicilina este o penicilina naturala obtinuta dintr-o tulpina de Penicillium chrysogenum.
Medicamentele care contin benzilpenicilina sunt incadrate in clasa farmacoterapeutica: antibiotice beta-lactamice, peniciline sensibile la betalactamaza.
Actiune farmacologica:
Actiunea bactericida a benzilpenicilinei se exercita impotriva microorganismelor sensibile in timpul etapei de multiplicare activa.
Mecanismul de actiune al benzilpenicilinei consta in fixarea de proteinele receptoare specifice PBP (protein-binding-penicillin) situate in membrana citoplasmica a bacteriilor. Aceste proteine receptoare sunt enzime implicate in stadiile terminale ale formarii peretelui celular si in refacerea peretelui celular in timpul cresterii si diviziunii celulare. Benzilpenicilina se fixeaza si inactiveaza proteinele receptoare specifice, impiedicand formarea peretelui bacterian. Nu este activa impotriva germenilor penicilinazo- secretori.
Indicatii terapeutice:
Benzilpenicilina este indicata in urmatoarele infectii sistemice si/sau localizate cu microorganisme sensibile , in special cu streptococi, pneumococi, gonococi, meningococi si spirochete, cum sunt:
- infectii ORL
- infectii ale cailor respiratorii inferioare
- infectii din sfera ginecologica
- actinomicoza
- difterie
- endocardita
- erizipel
- gangrena gazoasa
- meningita si abces cerebral
- osteomielita
- peritonita
- septicemie
- tetanos
- infectia plagilor
- infectii cutanate si ale tesuturilor moi
- antrax
- leptospiroza
- listerioza
- febra muscaturii de sobolan
- boala Lyme
- pasteureloza
- complicatii secundare gonoreei si sifilisului (de exemplu: artrita gonococica sau endocardita, sifilis congenital si neurosifilis).
Penicilina G sau benzilpenicilina nu trebuie utilizata in monoterapie in cazul infectiilor severe cu microorganisme patogene de etiologie neprecizata. Poate fi indicata asocierea unui alt antibiotic adecvat.
In cazul infectiilor cu stafilococi, de tipul osteomielitei sau a infectiei plagilor, se va pleca de la ipoteza ca stafilococii sunt rezistenti la benzilpenicilina. Tratamentul cu Penicilina G este indicat numai dupa excluderea rezistentei.
Trebuie luate in considerare ghidurile oficiale locale pentru utilizarea adecvata a antibioticelor.
Reactii adverse:
Tulburari hematologice si limfatice
- rare: anemie hemolitica si granulocitopenie (neutropenie), agranulocitoza, leucopenie, trombocitopenie. Aceste reactii au aparut mai ales la pacientii care au fost timp indelungat sub tratament cu doze mari de penicilina (ex. tratamentul endocarditei bacteriene).
Tulburari ale sistemului imunitar
- foarte frecvente: au fost raportate reactii tip Jarisch-Herxheimer la pacientii cu sifilis sau neurosifilis tratati cu benzilpenicilina.
- frecvente: penicilina este o substanta cu toxicitate redusa, dar cu index de sensibilizare crescut. Pot aparea urmatoarele reactii de hipersensibilizare: eruptie cutanata tranzitorie, eruptii maculo-papulare, dermatita exfoliativa, eruptii urticariene, eozinofilie, febra. Aceste reactii pot fi tratate cu medicamente antihistaminice.
- rare: reactii anafilactice.
Reactiile alergice impun oprirea imediata a tratamentului. Reactiile anafilactice severe impun tratament imediat cu adrenalina, de preferat intravenos lent (0,1-0,3 mg diluate in 10 ml solutie salina izotona, introduse in 5-15 minute. Atunci cand este necesar se administreaza de asemenea oxigen, corticosteroizi intravenos lent sau in perfuzie (hemisuccinat de cortizon 250-500 mg); in caz de edem glotic poate fi necesara intubatia sau traheotomia).
- foarte rare: adenopatie si sindrom lupic.
Tulburari ale sistemului nervos
- rare: in cazul administrarii dozelor mari de 50000000 UI, sau dupa injectarea rapida a peste 5000000 UI de benzilpenicilina pot sa apara convulsii sau chiar stare de rau epileptic.
- foarte rare: la doze foarte mari pot sa apara tulburari neurologice (polinevrita, neuropatie periferica) si psihice.
Tulburari cardiace
Administrarea de penicilina G sodica poate determina cresterea natriemiei. Poate fi afectata astfel functia cardiaca. Se va tine seama de acest lucru la pacientii cu insuficienta cardiaca.
Tulburari ale aparatului respirator
- foarte rar a fost descrisa aparitia unui tablou clinic de pneumopatie acuta febrila (sindrom Loeffler), care impune intreruperea tratamentului.
Tulburari gastro-intestinale
- rar au fost intalnite cazuri de candidoza.
- foarte rar: glosita, stomatita, diaree, colita pseudomembranoasa.
Tulburari hepato-biliare
- rar: cresterea concentratiilor serice ale transaminazelor.
Tulburari musculo-scheletice si ale tesutului conjunctiv
- frecvent, se semnaleaza durere, noduli, tumefiere la locul de injectare, in cazul injectiilor intramusculare, iar in cazul injectiilor intravenoase, flebita.
- foarte rar s-a raportat aparitia durerilor articulare si musculare, dupa administrarea benzilpenicilinei. La doze mari, la pacienti cu insuficienta renala, administrarea benzilpenicilinei poate determina foarte rar, aparitia de mioclonii.
La copii si la nou-nascuti, dupa administrarea benzilpenicilinei i.m., pot sa apara crampe musculare.
Tulburari renale si ale cailor urinare
- rare: dupa administrarea i.v. de benzilpenicilina sodica la doze mai mari de 12 g/zi poate apare nefrita interstitiala.
A se consulta prospectul produsului ce contine benzilpenicilina pentru lista completa a reactiilor adverse.
Profil de siguranta:
Acest medicament se elibereaza numai pe baza de prescriptie medicala! Administrati medicamentul asa cum v-a fost prescris de medic!
Adresati-va medicului dvs. in cazul in care aveti intrebari sau nelamuriri cu privire la tratament sau aveti ingrijorari cu privire la starea dvs. de sanatate!
Bibliografie:
Agentia Nationala a Medicamentului, platforma online oficiala
Platforma online Mediately