Alergia alimentara (afecțiuni medicale)

Ce este o alergie alimentara?

Alergia alimentara este o reactie a sistemului imunitar care apare la scurt timp dupa consumul unui anumit aliment. Majoritatea reactiilor alergice sunt cauzate de alimente precum lapte, soia, oua, arahide, peste, crustacee, grau, nuci si susan. Raspunsul imun este clasificat ca mediat de imunoglobulina E (IgE) sau non-IgE si poate varia de la usor la sever.
Alergia alimentara afecteaza aproximativ 8% dintre copiii sub 5 ani (mai multe informatii despre alergia alimentara la copii puteti citi aici) si pana la 4% dintre adulti. 

Care sunt cauzele alergiilor alimentare?

Dezvoltarea alergiilor alimentare este determinata de o interactiune complexa a factorilor genetici, de mediu si imunologici. 

Factori genetici

Predispozitia genetica are un rol important deoarece persoanele cu antecedente familiale de afectiuni atopice, cum ar fi astmul, eczema si rinita alergica tind sa dezvolte mai frecvent alergii alimentare. Cercetarile indica faptul ca variatiile genetice care afecteaza reglarea imuna si functia barierei epiteliale contribuie semnificativ la riscul de a dezvolta alergii alimentare. Atunci cand aceasta bariera este afectata, alergenii din mediu, inclusiv proteinele alimentare, pot patrunde in piele si pot interactiona cu celulele imune, declansand sensibilizare. Acest mecanism este relevant in special la copiii cu dermatita atopica, care prezinta un risc crescut de a dezvolta alergii alimentare.

Factorii de mediu

Factorii de mediu joaca un rol esential in modularea functiei imune si influenteaza riscul de dezvoltare al alergiilor alimentare. Factori precum modul de nastere ( operatia de cezariana sau nastere vaginala), expunerea precoce la antibiotice si modificarile microbiomului intestinal pot influenta toleranta imuna si integritatea barierei intestinale. 
Copiii nascuti prin cezariana se confrunta cu un risc mai mare de a dezvolta alergii alimentare, posibil legate de lipsa expunerii la flora vaginala benefica in timpul nasterii vaginale. 
Utilizarea timpurie a antibioticelor in copilarie poate creste riscul de a dezvolta alergii alimentare, probabil din cauza afectarii microbiomului intestinal si a afectarii mecanismelor de reglare al raspunsului imun. 
In plus, momentul introducerii alimentelor solide cu potential alergen la sugari joaca un rol semnificativ in riscul de aparitie al alergiilor alimentare.

Factori imunologici

IModificarile functiei imunitare au un rol important in patogeneza alergiilor alimentare. 
Pierderea tolerantei imune la unele proteine alimentare poate declansa un raspuns imun exagerat. In functie de caile imunologice specifice implicate, acest raspuns se poate manifesta fie ca reactii de hipersensibilitate mediate de IgE, fie ca reactii de hipersensibilitate non-IgE.

Care sunt simptomele alergiilor alimentare?

Manifestarile alergiilor alimentare pot implica mai multe sisteme de organe, cum ar fi cele pielea (urticarie, umflaturi), sistemul digestiv (greata, varsaturi), sistemul respirator (respiratie suieratoare, detresa respiratorie) sau sistemul cardio-vascular (tahicardie, sincopa). In unele cazuri, alimentele pot provoca o reactie alergica severa numita anafilaxie.
Simptomele unei alergii alimentare includ:
- Mancarime sau edem in zona cavitatii bucale
- Varsaturi, diaree sau crampe si dureri abdominale
- Urticarie sau eczeme
- Dificultati de respiratie
- Scaderea tensiunii arteriale

Simptomele anafilaxiei

La unele persoane, o alergie alimentara poate declansa o reactie alergica severa numita anafilaxie. Aceasta poate provoca simptome care pot pune viata in pericol, inclusiv:
- Bronhoconstrictie si ingustarea cailor respiratorii
- Edemul gatului sau senzatia unui nod in gat care ingreuneaza respiratia
- Soc cu o scadere severa a tensiunii arteriale
- Puls rapid
- Ameteli, senzatie de lesin sau pierderea constientei
Tratamentul de urgenta este esential pentru anafilaxie. Netratata, anafilaxia poate fi fatala.

Simptomele reactii alergice mediate IgE

In reactiile alergice mediate de IgE, simptomele cutanate precum urticaria acuta, inrosirea fetei, pruritul ocular si angioedemul apar de obicei in cateva minute pana la 2 ore dupa expunerea la alergen. Factorii declansatori comuni includ laptele, ouale, arahidele, nucile, susanul si anumite fructe precum kiwi. Desi pacientul poate prezenta initial simptome usoare, expunerile ulterioare pot duce la reactii mai severe si potential letale. Simptomele legate de respiratie, inclusiv congestia nazala, stranutul, tusea si respiratia suieratoare, se pot manifesta, de asemenea. Compromiterea respiratorie poate indica progresia spre anafilaxie si necesita interventie imediata. 

Simptomele reactiilor alergice non-IgE mediate

Alergiile alimentare non-IgE mediate se prezinta frecvent cu simptome gastrointestinale la sugari si copii mici.

Cum este stabilit diagnosticul unei alergii alimentare?

Atunci cand se suspecteaza o alergie alimentara pe baza unei reactii, istoricul clinic ar trebui sa detalieze expunerea la alergen, cat si momentul si natura simptomelor. 
Un jurnal alimentar poate fi deosebit de util in identificarea factorilor declansatori legati de alimente, in special la pacientii cu simptome cronice sau recurente.
In plus, medicii ar trebui sa se intereseze despre orice antecedent personal sau familial de afectiune atopica, cum ar fi astmul, eczema sau rinita alergica, deoarece acestea cresc probabilitatea alergiilor alimentare.

Testarile care pot ajuta in stabilirea diagnosticului de alergie alimentara sunt:

Testarea Prick (testarea cutanata)

In cadrul acestui test, o cantitate mica din alimentul suspectat de reactie alergice este plasata pe pielea antebratului. Un medic sau un asistent medical va inteapa apoi pielea pentru a permite unei cantitati mici din substanta sa patrunda in piele. Daca persoana este alergica la o anumita substanta testata, va dezvolta o umflatura sau o reactie cutanata, insa o reactie pozitiva la acest test nu este suficienta pentru a confirma o alergie alimentara.

Teste de sange

Un test de sange poate masura raspunsul sistemului imunitar la anumite alimente prin masurarea anticorpului asociat alergiei, cunoscut sub numele de imunoglobulina E (IgE). Pentru acest test, o proba de sange este prelevata si trimisa la un laborator medical in scopul analizarii. Aceasta va fi apoi testata pentru alimentele care ar fi putut provoca o reactie alergica.

Dieta prin eliminarea anumitor alimente

In cadrul acestei metode, medicul poate solicita eliminarea alimentelor suspecte timp de o saptamana sau doua si apoi adaugarea alimentelor inapoi in dieta, unul cate unul. Acest proces poate ajuta la corelarea simptomelor cu anumite alimente. Cu toate acestea, dietele de eliminare nu pot oferi o diagnosticare certa.

Care este tratamentul alergiei alimentare?

Gestionarea alergiilor alimentare necesita evitarea stricta a alergenului alimentar, educarea pacientului si monitorizare regulata pentru reevaluarea tolerantei si ajustarea planurilor alimentare, dupa cum este necesar. 

Gestionarea reactiilor alergice alimentare minore

Pentru o reactie alergica minora, pot fi prescrise antihistaminice. Acestea ajuta la reducerea simptomelor de tip alergic. Cu toate acestea, antihistaminicele nu pot trata o reactie alergica severa.

Tratamentul anafilaxiei

Administrarea prompta a epinefrinei este tratamentul de prima linie pentru anafilaxie. Pacientii sau insotitorii persoanei trebuie sa administreze un autoinjector de epinefrina la primul semn de simptome anafilactice, urmat de transferul imediat la o unitate de urgenta pentru evaluare si tratament suplimentar. 
Medicii pot administra medicamente adjuvante, cum ar fi antihistaminice, corticosteroizi si beta-agonisti inhalatori, pentru a reduce simptomele anafilaxiei. Aceste medicamente nu inlocuiesc in nici o situatie ce implica anafilaxi epinefrina ca tratament initial de electie. 

Imunoterapia antialergica

Imunoterapia alergenica, inclusiv abordarile orale, sublinguale si epicutanate, isi propune sa desensibilizeze persoanele cu alergii alimentare la antigeni specifici, reducand astfel severitatea reactiilor si imbunatatind calitatea vietii lor. Aceasta abordare induce toleranta prin cresterea treptata a expunerii la extracte alergene pe parcursul a saptamani sau luni.

Terapii biologice antialergice

Terapiile biologice mai noi, cum ar fi omalizumab (un anticorp monoclonal anti-IgE), vizeaza caile implicate in raspunsurile alergice sistemice si au demonstrat eficacitate in cresterea pragului de reactivitate la alergenii alimentari, in special atunci cand sunt utilizati alaturi de imunoterapia orala. In 2024, FDA a aprobat omalizumab pentru tratamentul alergiilor alimentare. Alte produse biologice sunt in prezent investigate pentru a le evalua siguranta si eficacitatea.

Bibliografie:

Food allergy, Mayo Clinic official website
Food allergy, NHS official website
Daley SF, Lopez CM, Mendez MD. Food Allergies. [Updated 2025 May 5]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan
Food allergy 101, NIH Medline Plus Magazine official website

Autor: Farmacist Marza Andreea Simona