Bronsita (afecțiuni medicale)

Ce este bronsita?

Bronsita reprezinta inflamatia mucoasei bronhiilor insotita de obicei de trei simptome majore: tuse, expectoratie si dispnee (dificultati de respiratie).

Bronhiile impreuna cu traheea formeaza arborele traheobronsic. Traheea este trunchiul arborelui situat in mediastinul superior. Bronhiile sunt ramnificatiile care se extind din trahee in plamani. Desi scopul traheei este de a conduce aerul din cavitatea orala si din interiorul nasului spre plamani, bronhiile sunt cele care distribuie aerul in plamani pana la bronhiole (ramnificatii si mai mici ale arborelui pulmonar) si pana la sacii alveolari. La acest nivel se realizeaza schimbul de gaze respiratorii.

Ce este bronsita acuta?

Bronsita acuta este o infectie respiratorie ce implica tractul respirator inferior, vizand in mod specific bronhiile. Bronsita acuta se manifesta ca o inflamatie la nivelul bronhiilor, nu este insotita de pneumonie si afecteaza de obicei persoane fara boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC) subiacenta. Bronsita acuta se caracterizeaza printr-un debut acut al unei tuse persistente, cu sau fara productie de sputa. Ca o afectiune autolimitatase rezolva de obicei spontan in decurs de 1 pana la 3 saptamani. Etiologia acestor simptome apare din raspunsul inflamator de la nivelul tractului respirator inferior, adesea declansat de infectii virale.

Care sunt cauzele bronsitei acute?

Cauzele bronsitei acute pot fi multiple:

■ Virala: Infectiile virale provocate de virusurile gripale A și B, virusul respirator sincitial, adenovirusuri sau virusuri paragripale, sunt agenti cauzali frecventi. Aceste virusuri induc inflamatie si iritatie in arborele bronsic, ducand in cele din urma la simptomele caracteristice bronsitei acute, care includ tuse, producere de sputa si disconfort respirator.

■ Bacteriana: Agentii patogeni bacterieni precum bacteriile comensale (pneumococi, streptococi, neisserii, anaerobi din familia Bacteroides)  sunt agenti cauzatori in aproximativ 10% sau mai putin din cazurile de bronsita acuta. Printre acesti agenti patogeni bacterieni, Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia pneumoniae si Bordetella pertussis sunt cel mai frecvent implicati. In schimb, majoritatea, aproximativ 90% pana la 95%, a cazurilor de bronsita acuta la adultii sanatosi sunt atribuite infectiilor virale. 
Factori suplimentari, inclusiv alergenii, iritantii si, ocazional, agentii patogeni bacterieni, pot incita, de asemenea, bronsita acuta.

■ Chimica: Inhalarea vaporilor acizilor, vaporilor de amoniac, vaporilor de acetona pot provoca bronsita acuta. Expunerea la substante iritante precum fumul, aerul contaminat, praful si alti poluanti ai mediului poate provoca, de asemenea, bronsita acuta sau exacerba afectiunile respiratorii preexistente. 

■ Alergeni: Alergiile sezoniere pot contribui, de asemenea, la aceste varfuri, facilitand potential transmiterea virusurilor primavara si toamna. In plus, alergenii pot declansa un raspuns alergic in caile respiratorii, culminand in cele din urma cu inflamatie si aparitia simptomelor de bronsita, in special la persoanele care sunt susceptibile la astfel de factori declansatori.

Care sunt simptomele bronsitei acute?

Agentul etiologic determina un proces inflamator al peretelui bronsic caracterizat prin: inflamatia mucoasei, hipersecretia de mucus, tuse, bronhoconstrictie, durere retrosternala, dispnee. 

Pacientii afectati de bronsita acuta prezinta de obicei o serie de simptome, inclusiv o tuse productiva, senzatii de rau, dificultati de respiratie si respiratie suieratoare. Adesea, cel mai suparator simptom este tusea persistenta, cu o productie de sputa clara sau galbuie. Cu toate acestea, ocazional, sputa poate avea un aspect purulent. In urma unui episod de bronsita acuta, tusea persista de obicei timp de 10 pana la 20 de zile, cu o durata medie de 18 zile. Ocazional, tusea se poate extinde la peste patru saptamani. 

Care este tratamentul bronsitei acute?

Cele mai multe cazuri de bronsita acuta sunt de cauza virala si se vindeca de la sine, fara a fi nevoie de un tratament specific. Tratamentul ales depinde de cauza bronsitei. In caz de suprainfectare bacteriana, medicul poate asocia un antibiotic.
De asemenea, poate recomanda medicamente antitermice (pentru scaderea febrei), aerosoli, medicamente cu actiune mucolitica, cat si preparate fitoterapice pe baza de extracte din plante cu efect mucolitic, emolient.
Se recomanda hidratare adecvata si odihna.

Ce este bronsita cronica?

Bronsita cronica este un tip de boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC) care este marcata de tuse productiva cu o durata de peste 3 luni, care apare intr-un interval de 2 ani. Pacientii prezinta de obicei tuse productiva cronica, stare generala de rau si simptome de tuse excesiva, insotita de dureri in piept sau de dureri abdominale.

Care pot fi cauzele bronsitei cronice?

Exista multe cauze cunoscute ale bronsitei cronice, dar cel mai important factor cauzal este expunerea la fumul de tigara, fie datorita fumatului activ, fie inhalarii pasive. O serie de agenti iritanti inhalati pentru tractul respirator, cum ar fi smogul, poluantii industriali si substantele chimice toxice, pot provoca bronsita cronica. Desi infectiile bacteriene si virale cauzeaza de obicei bronsita acuta, expunerea repetata la infectii poate provoca bronsita cronica. Virusurile predominante care sunt cauzatoare de bronsita cronica sunt virusul gripal de tip A si B, iar agentii bacterieni cauzatori dominanti sunt Staphylococcus, Streptococcus si Mycoplasma pneumonia. Persoanele care au un background asociat cu boli respiratorii precum astmul, fibroza chistica sau bronsiectazia au o predispozitie mai mare de a dezvolta bronsita cronica. Persoanele care au fost expuse in mod repetat la poluantii de mediu, cum ar fi praful sau substantele chimice din aer, cum ar fi amoniacul si dioxidul de sulf, au un risc mai mare de a dezvolta bronsita cronica. Refluxul gastroesofagian cronic este o cauza bine documentata, dar mai putin frecventa a bronsitei cronice.

Mecanismele prin care este declansata bronsita cronica sunt urmatoarele:

■ Fumatul: Fumatul stimuleaza secretia de mucus, inhiba motilitatea cililor bronsici si activitatea macrofagelor alveolare (celule ale sistemului imunitar) scazand rezistenta la infectii si putand genera bronhospasm.

■ Poluanti atmosferici: Poluantii atmosferici stimuleaza secretia de mucus, diminueaza clearance-ului mucociliar (traseul mucociliar), inhiba activitatea macrofagelor.

■ Infectiile virale si bacteriene: Infectiile virale si bacteriene produc inflamatia bronhiilor si pot favoriza obstructia bronsica.

Care este tratamentul bronsitei cronice?

Scopul principal al tratamentului pentru bronsita cronica este ameliorarea simptomelor, prevenirea complicatiilor si incetinirea progresiei bolii. Obiectivele principale ale terapiei vizeaza reducerea supraproductiei de mucus, controlul inflamatiei si reducerea tusei. Acestea sunt realizate prin interventii farmacologice, precum si nonfarmacologice.

Tratamentul bronsitei cronice se poate concentra pe:

■ Reducerea iritatiei bronsice: Intreruperea fumatului, eliminarea din mediu a factorilor poluanti.

■ Tratamentul infectiilor acute bronsice prin tratament specific

■ Eliminarea secretiilor bronsice: Hidratare corecta, aerosoli, mucolitice, expectorante orale.

■ Tratament bronhodilatator:

☐ Medicamente simpaticomimetice
☐ Medicamente anticolinergice
☐ Derivați de teofilină

Agonistii receptorilor beta-adrenergici cu actiune scurta si lunga, precum si anticolinergicele, ajuta la marirea lumenului cailor respiratorii, la cresterea functiei ciliare si la cresterea hidratarii mucoasei.

■ Corticoterapie: Crticoterapia este indicata in caz de raspuns partial sau nesatisfacator la tratamentul bronhodilatator. Corticosteroizii reduc inflamatia si productia de mucus. Corticosteroizii inhalatori, de asemenea, reduc exacerbarea afectiunii si imbunatatesc calitatea vietii. Cu toate acestea, se administreaza sub supraveghere medicala si pentru perioade scurte de timp, deoarece utilizarea pe termen lung poate induce osteoporoza, diabet si hipertensiune arteriala.

■ Alte mijloace de tratament: Oxigenoterapie.

Cum se stabileste diagnosticul bronsitei ?

Diagnosticul este stabilit in baza unui consult clinic efectuat de catre medic. Pe langa examenul clinic si anamneza, pot fi necesare si alte investigatii suplimentare (teste de spirometrie, radiografii pulmonare, examen de sputa, analize de sange). Tratamentul este stabilit de catre medic in urma consultului medical si al investigatiilor recomandate de acesta.

- Spirometria. Spirometria este un tip de testare a functiei pulmonare. Un test de spirometrie masoara fluxul de aer prin plamani si estimeaza cantitatea de aer din plamani. 

- Exudat nazal. Medicul poate folosi un betisor cu varf moale (tampon) pentru a recolta o proba de la nivelul nazofaringelui si pentru a testa virusuri, cum ar fi SARS-COV-2 sau virusul gripal.

- Radiografia toracica. Daca tusea persista mult timp, s-ar putea sa fie necesara efectarea unei radiografii toracice pentru a exclude afectiuni mai grave. Prin aceasta procedura medicul obtine imagini ale inimii si ale plamanilor. 

- Analize de sange. Medicul poate solicita efectuarea unor analize de sange pentru a va verifica starea generala de sanatate si alte semne de infectie.

- Test din sputa. Este posibil ca medicul sa doreasca sa efectueze si un test din sputa. Proba recoltata va fi testata pentru a identifica numite virusuri si bacterii.

Cum poate fi prevenita bronsita?

Masurile pentru prevenirea infectiilor respiratorii obisnuite pot ajuta, de asemenea, la prevenirea bronsitelor acute. Ca si in cazul tuturor infectiilor respiratorii, igiena joaca un rol important. Spalarea regulata a mainilor, distantarea sociala, purtarea unei masti, evitarea contactului cu persoanele care prezinta simptome specifice de gripa si raceala, pot avea un rol important in reducerea incedentei raspandirii infectiilor virale si dezvoltarii bronsitelor.
Suplimentele alimentare cu vitamine, probioticele, suplimentele pe baza de plante, odihna sau exercitiile fizice regulate pot ajuta la o mai buna protectie impotriva infectiilor tractului respirator.